Proteza partiala acrilica: elemente componente.

Proteza partiala este formata din: arcada artificiala; seile; elementele de legatura dintre sei; elemente de mentinere, sprijin si stabilizare

Elementele de legatura dintre sei Sunt reprezentate de placa palatinala si de placa linguala. Caracteristicile placii protetice: Rezistenta la solicitarile mecanice, nedeformabila; Protejeaza parodontiul marginal prin distantare de acesta Este simetrica Placa protetica ntinsa (totala); Placa protetica redusa: Placa fenestrata; Placa rascroita distal Placa decoletata

Forme ale placii protetice

Placa protetica ntinsa (totala) Placa palatinala totala: Acopera bolta palatina n ntregime si se continua cu versantul oral al seilor. n zona frontala ajunge pe fetele orale ale dintilor supracingular, iar n zonele laterale ajunge la nivel supraecuatorial Placa linguala Acopera n ntregime versantul lingual al procesului alveolar si n zona unde se afla dintii restanti. n zona subecuatoriala si n zona parodontiului marginal ramn la 1-2 mm distanta. Placa protetica redusa Motive care duc la reducerea dimensiunilor placii: Reducerea senzatiei de disconfort; mbunatatirea simtului gustativ si termic al alimentelor; Se reduce senzatia de voma. Placa fenestrata: este decupata la nivel central, sub forma de rondela ducnd la mbunatatirea simtului gustativ. Placa rascroita distal se decupeaza ovalar 2-3 cm reducnd senzatiile de voma si crend un spatiu mai mare pentru limba Placa decoletata se rascroieste corespunzator parodontiului marginal 2-3mm pentru protectia lui Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare. Cauzele mobilizarii PPA pe cmpul protetic: Mobilitatea partilor moi (muschi, planseu, frenuri, bride); Alimentele lipicioase; Gravitatia (la maxilar).

Sensurile deplasarilor PPA Vertical: desprindere sau nfundare. Orizontal: mezializare, distalizare, vestibularizare. Protezele care au sei terminale au si tendinta de basculare

Mijloace de mentinere, sprijin si stabilizare Crosete de srma; Forte fizice rezultate din adeziune, retentivitati anatomice si tonicitate musculara

Crosete de srma Sunt aplicate pe dintii stlpi sub ecuatorul protetic, avnd rol n mentinere si stabilitate. Nu au rol n sprijin. Sunt confectionate din srma de wipla rotunda sau semirotunda, elastica cu diametrul de 0,6-0,8 mm Segmentele crosetelor de srma Segmentul dentar: aplicat pe fata vestibulara a dintelui n zona subecuatoriala retentiva. Are contact intim cu dintele. Segmentul elastic: are forme si dimensiuni variate. Segmentul de fixare: are forma unei linii frnte pentru a fi retentionat n baza protezei Caracteristicile clinico-terapeutice ale crosetelor din srma Vrful crosetului se plaseaza sub zona cu retentivitate favorabila a dintelui stlp; Segmentul dentar si elastic nu prezinta contact cu dintele; Traiectul segmentului dentar si elastic este ct mai putin vizibil; Segmentul dentar cuprinde fata vestibulara pe cel putin 2/3 din dimensiunea M-D. Segmentul elastic va oferii elasticitate optima n corelatie cu gradul de retentivitate al dintelui si cu valoarea sa parodontala; Segmentul dentar are contact liniar cu dintele; Flexibilitatea srmei confera o elasticitate mai mare conparativ cu crosetele turnate Suprasolicita dintii stlpi; Se pot repara prin nlocuire. Crosetul cervico-alveolar deschis dental (cu bucla); Crosetul cervico-ocluzal deschis dental (edental); Crosetul ocluzal cu patrice; Crosetul Stahl; Crosetul inelar Jackson; Crosetul muco-alveolar

Tipuri de crosete

Etapele clinico-tehnice de realizare a unei proteze partiale acrilice

Nr. Crt. 1.

Faza de cabinet Amprenta preliminara

Faza de laborator Model preliminar, lingura individuala

2.

Amprenta functionala

Modelul functional sablonul de ocluzie

3.

Determinarea relatiilor intermaxilare

Montarea modelelor n ocluzor, (articulator) Realizarea machetei n ceara, realizarea crosetelor

4. 5.

Proba machetei Inserarea si adaptarea protezei

Realizarea protezei la gata

Proteza partiala acrilica: sablonul de ocluzie, determinarea relatiilor intermaxilare, macheta preliminara (de proba), macheta finala, tiparul, realizarea bazei protezei acrilice. Confectionarea sabloanelor de ocluzie sabloanele de ocluzie reproduc cu aproximatie baza si arcadele dentare artificiale ale viitoarei proteze. Cu ajutorul lor medicul determina raporturile intermaxilare si stabileste date referitoare la aleger 151j91b ea si pozitionarea dintilor artificiali. Elementele componente: baza sablonului si bordurile de ocluzie. Placa de baza se adapteaza pe modelul functional umezit avnd grija la urmatoarele aspecte: baza sa acopere n ntregime cmpul protetic, sa aiba o grosime uniforma, sa fie stabila pe cmpul protetic (sa nu basculeze la presiuni alternative exercitate cu degetele pe creste), sa se poata ndeparta si repune cu usurinta pe cmpul protetic.

Marginile bazei se rotunjesc si se netezesc cu o pila sau o freza de acrilat. Baza sablonului ocoleste dintii restanti. Pentru baza sablonului la mandibula se aplica o ntaritura de srma de 1,5 mm. Bordurile de ocluzie Au forma si dimensiunile viitoarelor arcade dentare artificiale si sunt plasate pe locul acestora. Sunt confectionate din ceara, avnd urmatoarele dimensiuni: n regiunea frontala 10 mm naltime si 4 mm latime; n regiunea laterala 5 mm naltime si 6-8 mm latime la nivelul molarului de 12 ani; (latimea bordurii n zona laterala trebuie sa fie egala cu latimea crestei).

Determinarea relatiilor intermaxilare Se face respectnd etapele din cadrul terapiei edentatiei totale: Stabilirea curburii vestibulare; Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie n zona frontala; Stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie n zona laterala; Determinarea DVR Determinarea DVO Determinarea relatiei centrice (metoda unimanuala) pozitia modelelor prin intermediul sabloanelor de ocluzie corespunde pozitiei de relatie centrica; bordurile de ocluzie se ntlnesc prin suprafetele lor libere prelucrate pentru a reprezenta planul de orientare ocluzala. Distanta verticala ntre modele mentinuta de sabloane este distanta dintre mandibula si maxilar si reprezinta dimensiunea verticala de ocluzie; Curbura vestibulara a bordurii superioare reprezinta locul unde se vor plasa fetele vestibulare ale dintilor frontali superiori.

La revenirea din cabinet, sabloanele de ocluzie se prezinta astfel:

Reperele trasate pe sabloane

linia mediana, de o parte si de alta a ei se vor monta fetele meziale ale incisivilor centrali superiori; linia caninilor, locul unde se va afla cuspidul caninilor; linia sursului, aici se va plasa coletul dintilor frontali superiori; Latimea dintilor frontali va fi cuprinsa ntre liniile caninilor, iar naltimea ntre planul de orientare ocluzala si linia sursului.

Macheta protezei partiale Pentru realizarea machetei protezei partiale acrilice se parcurg 2 etape: macheta etapei pentru proba; macheta din etapa de definitivare.

Macheta pentru proba se realizeaza pe modelul de lucru, pregatindu-l prin trasarea cu creionul chimic a limitelor cmpului protetic. Traseul urmareste periferia cmpului protetic, limita dintre mucoasa fixa si mobila. Pe fetele palatinale ale dintilor se traseaza conturul marginii protezei n functie de caz. La nevoie modelul se foliaza. Se foliaza parodontiul marginal cu ciment special care se aplica de-a-lungul festonului gingival acoperind aproximativ 2 mm din fata orala a dintilor existenti si 2 mm din mucoasa nvecinata. Alegerea dintilor artificiali se bazeaza pe indicatiile primite din cabinet ce se refera la culoare, forma, dimensiuni, artificii de montare. Pentru montarea dintilor artificiali se adapteaza o placa de ceara roz, care acopera tot cmpul protetic delimitat si fetele orale ale dintilor restanti. Montarea se executa n functie de dintii vecini si antagonisti respectnd nivelul planului de ocluzie, linia mediana, curbura frontala. La proba machetei pe model se urmareste raportul dintre dintii antagonisti si artificiali, rezolvarea spatiilor edentate. Macheta este trimisa n cabinet, unde, medicul stomatolog realizeaza proba machetei. Macheta definitiva se obtine prin finisare, repunerea crosetelor din srma. Pregatirea modelului de lucru n vederea definitivarii machetei presupune gravarea la nivelul zonei Ah pentru realizarea succiunii totale a protezei maxilare, sau, gravarea partiala n cazul cmpurilor deficitare cnd se realizeaza camere de vid prin gravarea la baza crestelor alveolare la nivel palatinal a unui sant. Folierea modelului se realizeaza tot n aceasta etapa si presupune despovararea unor zone ale mucoasei cmpului protetic. Modelarea finala a machetei urmareste principiul fizionomic, principiul igienic, principiul fonetic, al rezistentei si al stabilitatii.

Macheta definitiva

Dupa modelarea machetei, dintii artificiali se curata bine de urmele de ceara, iar suprafata machetei se netezeste cu minutiozitate, astfel nct dupa dezambalare proteza sa necesite o prelucrare minima. Confectionarea tiparului Tiparul se obtine prin ambalarea machetei mpreuna cu modelul ntr-o cuveta n pasta de ghips. Materiale necesare: conformator (cuveta), masa de ambalat (ghips de buna calitate), presa si masuta vibratorie. nainte de ambalare se fac urmatoarele operatiuni: dintii artificiali se curata de ceara cu multa atentie; macheta netezita si lustruita se degreseaza cu solventi organici; modelul mpreuna cu macheta se desprind din ocluzor, fara a ciocani modelul pentru a nu fractura modelul sau desprinde dintii din macheta; soclul modelului se prelucreaza pentru a ncapea n chiuveta.

n conformator se afla incluse n ghips modelul functional si macheta cu dintii artificiali. Dupa priza ghipsului din a doua jumatate a cuvetei, se scoate din presa si se introduce cu un scufundator n apa fiarta pentru 5-10 minute. Se desfac cele doua jumatati ale cuvetei, iar ceara este spalata cu un jet de apa la temperatura de 100 de grade. Urmeaza degresarea cu alcool 750 si izolarea cu Izodent n vederea polimerizarii. Realizarea bazei protezei acrilice Dupa ndepartarea machetei, ambalajul devine tipar, caracterizat printr-o cavitate ce devine negativul machetei.

Se prepara pasta de Superacryl plus iar cnd ajunge n starea de coca plastica se introduce n tipar. Din aproape n aproape se nchid cele doua jumatati ale tiparului prin presare lenta si uniforma. n baza regimului termic s-a efectuat polimerizarea. Tiparul se lasa la racire lenta, se dezambaleaza si se prelucreaza proteza. Prelucrarea cuprinde operatiuni de planare si netezire. Se realizeaza cu instrumentar abraziv pentru prelucrarea rasinilor acrilice compus din freze de diferite dimensiuni, discuri si benzi de smirghel sau hrtie sticlata. Lustruirea face ca fetele externe ale protezei sa fie prelucrate pna la obtinerea unui luciu caracteristic.