LOGOPEDIE.dap.

ro

NITACISMUL SI PARANITACISMUL
Trif Diana Maria Psihopedagogie Speciala, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, UBB Cluj Napoca

Nitacismul apare cand exista omisiuni, deformari si inversiuni ale lui "n". Paranitacismul apare cand exista substituiri ale lui "n" cu alte sunete, fiind inlocuit adesea cu "e", "d", "m". N - consoana Sonora, sonanta, dentala, apicala, nazala, oclusiva. MODUL DE PRODUCERE 1. Buzele deschise se adapteaza modului de articuluatie a sunetului urmator. 2. Dintii sunt usor indepartati. 3. Limba este usor bombatasi lipita stans cu partea anterioara a fetei dorsale de alveolele dintilir superiori. 4. Varful limbii se afla in spatele dintilor de jos, uneori chiar si a celor de sus. 5. Marginile laterale ale limbii ating molarii superiori si palatal, formand cu partea anterioara a limbii o cavitate de rezonanta superioara inchisa. 6. Valul palatin este coborat. 7. Aerul e condensate in dosul ocluziei la "n", o parte trecand prin nas. 8. Coardele vocale vibreaza. 9. Ocluzia este mai slaba. Sunetul este considerat patologic dupa varsta de trei ani. Pentru pronuntarea lui "n", copiii vor fi ajutati sa-si controleze vibratiile nazale, palpand usor nasul cu degetele. Daca sunetul este pronuntat cu mare dificultate, copiii vor fi solicitati ca in timpul pronuntarii sa tina dosul palmei in fata narilor pana cand simt curentul de aer proiectat prin nas. DEFECTE DE PRONUNTIE 1. Apare frecvent "nt" sau "nd". Cauza: valul palatin se ridica in momentul detentei in asa fel incat in partea finala a sunetultu apare "t" sau "d" dupa cum corzile vocale nu mai vibreaza sau mai vibreaza inca. Corectarea: se cere copilului sa pronunte un "n" prelungind tinuta consoanei si realizand o trecere foarte lenta de la consoana la vocala "a". In acelasi timp copilul poate intuit cu mana vibratiile nazale. 2."d" in loc de "n". Cauza: ridicarea valului palatin in asa fel incat aerul nu patrunde in cavitatea nazala, adunandu-se in cavitatea bucala, avand o anumita presiune. Si limba isi mareste

LOGOPEDIE.dap.ro contractia apasand alveolele incisivilor superiori si realizand o ocluzie totala avand ca rezultat emiterea sunetului "d". Corectarea: se folosesc cele doua procedee de la emitere pornind de la "an" sau de la "na". In ambele cazuri se intueste vibrarea nasului. 3."e" in loc de "n". Cauza: ocluzia lingo-dentala nu este completa, ceea ce face ca aerul expirator sa treaca pe langa marginile limbii, auzindu-se astfel sunetul "e". Aerul, gasind aceasta cale gresita, reuseste in mod reflex sa ridice valul palatin. Corectarea: incepe cu pronuntarea prelungita a sunetului "n" cu limba intre dinti. Pe masura ce copilul se obisnuieste cu aceasta pronuntare independenta, limba se retrage in pozitie normala, adica in spatele incisivilor superiori. 4."n" inmuiat. Cauza: contactul linguo-palatal este foarte intins . Corectarea: se face scotand limba printre dinti si emitand un "n" interdental. Numai dupa ce copilul reuseste sa pronunte acest "n" interdental se trece la introducerea limbii in gura in spatele incisivilor superiori. 5."n"in falset. Corectarea: se face prin procedeele indicate la corectarea vocii in falset. Vocea in falset este o voce infantila care persista si dupa perioada puberala a schimbarii vocii. Pentru corectare se recomanda gimnastica v ocala in care sunetele sonore sunt pronuntate in registru grav. Apoi se trece la pronuntia silabelor cuvintelor si a propozitiilor in registru grav. 6."n" inlocuit cu "i". Corectarea: copilul trebuie sa atinga cu varful limbii alveolele dintilor de sus. Pronuntarea lui "n" se usureaza daca ducem aratatorul copilului la una din narile noastre si apoi la a lui. Copilul va simte vibratia daca fonemul este corect articulate. 7.Deficiente de rezonanta Sonanta "n" isi pierde in urma impermeabilitatii cavitatii nazale (polipi,vegetatii adenoide, etc) rezonanta nazala caracteristica si se inlocuieste cu sunete orale: "d' sau "l" ("duca" sau "luca" in loc de "nuca"). Daca in schimb, cavitatea bucala comunica cu cavitatea nazala, mai frecvent la persoanele cu despicaturi palatine, sunetele orale "p, b, t, d, f, v" sunt insotite de o rezonanta nazala sau sunt inlocuite total cu sunetele nazale. Corectarea: a) Emiterea sunetului : ? ? exercitii de imitatie in fata oglinzii; ? ? exercitii de motricitate generala; ? ? exercitii pentru dezvoltarea respiratiei verbale si neverbale cu accent deosebit pe expiratia nazala.

LOGOPEDIE.dap.ro ? ? exercitii pentru gimnastica limbii, a buzelor: - maxilarele inchise, buzele lipite normal, se expira puternic pe nas, suflul facandu - se simtit pe maini. ? ? aburirea oglinzii (aparatul Tardieu) ? ? limba latita si lipita pe toata arcada superioara este lasata in jos pe planseul bucal; exercitiul se efecueaza cu gura inchisa si deschisa. ? ? radacina limbii se ridica catre palat acoperindtoata suprafata; gura deschisa, se expira pen as; se face si cu gura inchisa ? ? exercitii pentru dezvoltarea motricitatii velo-palatine: - cascatul disimulat; pronuntarea vocalei "a" cu inchiderea/deschiderea cavitatii nazale fara vibrarea narilor; imitarea tusei; miscarile de deglutitie; ? ? exercitii pentru dezvoltarea musculaturii faciale; ? ? exercitii pentru dezvoltarea motricitatii mandibulare; ? ? exercitii cu onomatopee: nani-nani, ping-pong; ? ? derivare. M- N: se pronunta un "m" prelungit si prin indepartarea brusca a mandibulei se obtine "n".In mod similar,din pronuntia prelungita a lui "m",daca se provoaca rasul, "m"se transforma in "n". E- N :se pronunta un "e"prelungit cu varful limbii stans intre dinti.Prin acest procedeu ,vocala "e"se transforma pasiv in sonanta "n".Treptat se retrage limba in pozitie corecta. b)Corectarea sunetului nou: - repeta dupa mine - introducerea in silabe: na, na, n, ne, ni, no, nu - directe ana, ana, n, ene, ini - intervocalice an, an, n, en, in, on - indirecte nan, nen, nun - inchise nana, nene, nini nana, nane, neni nano nana, nana, nana, nane nta, nta, nte, nti - grupari consonantice anta, ente, inti, onto - introducerea unor cuvinte: a) initial - monosilabice: na, nap, nas, nod, nor - bisilabice: nara, nava, nepot, nisip, nufar - polisilabice: neatins, nevinovat, norocos, numarat b) median - bisilabice: cana, vana, jena, fina, lna, zna - polisilabice: inimos, canotaj, renumit - aglomerari de consoane: ocna, snoava, runda, panta, invins c) final - monosilabice: an, ban, Dan, han, chin, vin, con, ton - bisilabice: piston, baton, nene, nebun, noian, baston - polisilabice: camion, ghinion, revelion,magnetofon. - sa inlocuiasca liniutele cu litera "n" argi_t , ba_ca , bol_av br_za ,fru_za , mi-ge pa_tof , p_za , tra_dafir

LOGOPEDIE.dap.ro - sa completeze propozitii cu cuvinte ce-l contin pe "n": Nina are un ...... Noi cantam la ..... Pe ..... e un creion nou. c) Diferentierea sunetului - se va insista pe diferentierea sunetului "n" de "m" prin paronime minge-ninge vama-vana suma-suna mai-nai mod-nod mea-nea moi-noi ham-han rama-rana gem-gen - sa sublinieze cu o linie cuvintele care-l contin pe "n" si cu doua linii pe cele care-l contin pe "m"; mar, mos, lan, bomba, frunza, banca, matura, buzunar, ordin, frumos, parfum. d) Automatizarea sunetului in vorbire - sunetul este inclus in propozitii simple (ex: Pe banca este un creion nou) - povestirea dupa imagini, planes; - memorarea unor poezii: "Mos Martin mananca mure In desisul din padure." . "Zice o gaita isteata, - Da-mi si mie de-o dulceata! Macar una de culeg Mi-ar ajunge un an intreg. Mos Martin n-o asculta Mormaia si-nfuleca." - framantari de limba: "Nenea Nica si cu Nicu N-au vazut nici un pisic, Numai nenea Nicolae A vazut pe unul mic." - memorarea unor ghicitori: "Sunt animale de casa Dar cand se intalnesc Tare rau se mai sfadesc!" (motanul si cainele) "Vremea cand este frumoasa, Sare-n cui inchisa-n casa, Numai ploaia daca vine O desfac si-o iau cu mine." (umbrela) - alcatuirea unor compuneri cu teme date sau libere.

LOGOPEDIE.dap.ro BIBLIOGRAFIE 1. ANCA,MARIA - Logopedie , Editura Presa Universitara Clujeana ,Cluj- Napoca, 2002 2. BOSCAIU, EMILIA - Prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire n gradinitele de copiii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973 3. GUTU, MATEI - Curs de logopedie, Universitatea "Babes- Bolyai", Cluj - Napoca, 1974 5. JURCAU, EMILIA - nvatam sa vorbim corect, Editura Printex, Cuj-Napoca, 1999 6. VERZA, EMIL- Dislalia si terapia ei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977 7. VRAJMAS, ECATERINA- Terapia tulburarilor de limbaj, Secretariatul de stat pentru handicapati, Bucuresti, 1994