Sunteți pe pagina 1din 2

1 DECEMBRIE 1918 ZIUA NATIONALA A ROMANIEI I.

Contextul intern si international Intrarea Romaniei in razboiul mondial in vara anului 1916 alaturi de Antanta a urmarit realizarea deplinei unitati nationale prin unirea cu vechiul regat al Transilvaniei, Basarabiei si Bucovinei, stravechi teritorii locuite de romani. Venise pentru romani era astrala a unirii. In conditiile in care in 1918 pe fronturile de lupta Puterile Centrale inregistrau infrangeri categorice, imperiile multinationale s-au prabusit sub actiunea unui avant revolutionar de proportii, popoarele aflate sub dominatie straina, dorind sa-si decida singure soarta. II. Unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania BASARABIA Prima provincie ce s-a unit cu patria-mama a fost Basarabia. Aceasta a survenit pe fondul dezmembrarii Imperiului Tarist. In 1917 s-a construit in provincie Partidul National Moldovean, ce a coordonat miscarea de eliberare nationala. Pe 25 septembrie/18 octombrie 1917 s-a constituit un organ reprezentativ numit Sfatul Tarii. Ca coordonator al sau a fost format Consiliul Directorilor. Acesta a anuntat autonomia Basarabiei. Presedinte al sau a fost ales Ioan Inculet. In Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania care a avut loc pe 27 martie 1918 apar urmatoarele revendicari: "Republica Democratica Moldoveneasca sau Basarabia rupta de Rusia acum 100 si mai bine de ani din timpul vechi al Moldovei se uneste cu Mama sa, Romania. Aceasta unire se face pe urmatoarele baze: 1. Basarabia isi pastreaza autonomia provincila avand un sfat al Tarii ales pe viitor prin vot universal egal, direct si secret. 2. Competenta Sfatului tarii este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor c) numirea tuturor functionarilor administratiei locale. 3. Restructurarea armatei se va face in principiu pe baze teritoriale. 4. Respectarea drepturilor minoritatilor din Basarabia. 5. Libertatea personala, libertatea tiparului, a cuvantului, a credintei, a adunarilor si toate libertatile obstesti vor fi garantate prin Constitutie. Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Secretarul Sfatului Tarii, Ion Buzdugan" BUCOVINA Desfasurarea primei conflagratii mondiale a adancit criza de structura a regimului dualist austro-ungar. Bucovina a fost teatru de razboi. Ea a fost subiect al planurilor Vienei de reorganizare a Imperiului pe baze federale.In toamna anului 1918 se vehicula de catre Habsburgi anexarea Bucovinei la Galitia. Din initiativa lui Sextil Puscariu si Iancu Flondor s-a convocat la 14/27 octombrie 1918 o adunare a reprezentantilor populatiei romanesti din provincie. Aceasta a decis unirea Bucovinei cu regatul Romaniei. S-a ales un comitet executiv si un consiliu national. Lider politic a fost ales Iancu Flondor. In Motiunea de Unire a Bocovinei cu Romania adoptata la 15/28 noiembrie 1918 la

Cernauti, s-a hotarat: "Congresul General al Bucovinei, intrunit azi, joi, in 15/28 noiembrie 1918 in Sala Sinodaladin Cernauti, considerand ca in 1774, prin viclesug, Bucovina a fost smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila alipita coroanei Habsburgilor, hotaraste Unirea neconditionata si pe vecie a Bucovinei in vechile ei hotare pana la Ceremsu, Colerciu si Nistru cu regatul Romaniei. " TRANSILVANIA In toamna anului 1918, in conditiile prabusirii structurilor puterii imperiale, s-a desfasurat in Transilvania un puternic proces revolutionar cu colaborarea tuturor fortelor sociale reprezentand populatia romaneasca. La 3/16 octombrie 1918 imparatul Carol I a facut ultima incercare de a salva monarhia aflata in prima dezagregare. El a lansat manifestul "catre popoarele mele credincioase", in care propunea federalizarea Austro-Ungariei. Drept raspuns Alexandru Vaiva Voievod a citit in parlamentul maghiar declaratia de independenta a populatiei romanesti din Transilvania. La 30 octombrie/13 noiembrie 1918 s-a constituit Consiliul National Roman Central, din care faceau parte: Vasile Goldis, Aurel Vlad, Ioan Flueras, Iosif Renoiu, Tiron Albani. El a avut sediul la Arad si a devenit organul central al luptei romanilor pentru unire. Ulterior el a luat denumirea de Marele Sfat al Natiunii din Transilvania. Adunarea nationala de la Alba Iulia a avut loc la 18 noiembrie/1 decembrie 1918. Ea a reunit peste 1228 delegati alesi, si peste 100000 oameniveniti din toate colturile Transilvaniei. Adunarea a fost deschisa de Gheorghe Pop de Basesti. Vasile Goldis a citit textul care proclama Unirea. S-a hotarat: "1. Deplina libertate nationala pentru toate poparele conlocuitoare. 2. Vot obstesc, direct, secret, egal in mod proportional pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani, la reprezentarea in comune, judete sau parlament. 3. Desavarsita libertate de presa, libertate de asociere si intrunire. 4. Muncitorimii industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantaje, care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus." A doua zi s-au dat organele provizorii ale puterii de stat si anume Marele Sfat National, ce a jucat rolul de for legislativ condus de Gheorghe Pop de Basesti si Consiliul Dirigent, prezidat de Iuliu Maniu si format din 15 membrii. Unirea a fost salutata si recunoscuta de nationalitatile din Transilvania. La 8 ianuarie 1919 Comitetul Central Sasesc a recunoscut la Medias actul de la 1 decembrie 1918. In acest sens s-au pronuntat: reprezentantii congresului svabilor de la Timisoara in august 1919 si reprezentantii populatiei evreiesti in ianuarie 1919. III. Importanta istorica a Marii Uniri din 1918 Unirea din 1918 s-a realizat asadar ca o expresie a vointei populare intr-un context favorabil. Ea a incununat aspiratiile de veacuri ale romanilor de a vietui intr-un singur stat. Ea a fost rodul luptei tuturor fortelor si categoriilor sociale interne. Au contribuit la edificarea ei o pleiada de oameni ca: regele Ferdinand, Ionel Bratianu, Iuliu Maniu, Ion Nistor, Take Ionescu, Ion Inculet, Nicolae Iorga.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate