Sunteți pe pagina 1din 50

GHID DE BUNE PRACTICI

CERC CREATIVITATEA TINERILOR


Soluii inovative i oportuniti pentru asigurarea accesului, participarii i succesului colar n nvmntul obligatoriu SOS

Axa prioritara 2: Corelarea nvrii pe tot parcursul vieii cu piaa muncii. Domeniul major de interventie 2.2.(DMI): Prevenirea i corectarea prsirii timpurii a colii

PARTENERI
APLICANT: ISMB PARTENER 1: ISJ BUZAU PARTENER 2: PRIMARIA SECTORULUI 5 BUCURESTI PARTENER 3: EXPERT ITALIA SRL

OBIECTIVE
facilitarea accesului la educatie si cresterea nivelului de educatie si formare profesionala initiala a copiilor/tinerilor/adultilor, prin abordarea de tipul pe tot parcursul vietii; dezvoltarea si implementarea de instrumente/solutii pentru prevenirea/reducerea fenomenului de parasire timpurie a scolii; promovarea/dezvoltarea de programe educationale inovative pentru cresterea motivatiei de invatare. proiectul promoveaza abordarea preventiva bazata pe dezvoltarea activitatilor inovative de tipul scoala dupa scoala vizand intarirerea abilitatilor de baza citit/socotit). dezvoltarea culturii personale, respectului de sine, prin metode alternative/creative de invatare. ca efect pozitiv pe termen lung: asigurarea dezvoltarii si evaluarii pachetelor educationale alternative/inovative, care permit accesul grupului tinta la noi oportunitati si participarea egala la educatie. proiectul va oferi posibilitatea desfasurarii de activitati variate/flexibile pentru motivarea grupului tinta pentru invatare. prin depasirea dezinteresului fata de metodele traditionale de educatie, proiectul va spori participarea/mentinerea in invatamantul obligatoriu a copiilor cu nivel de trai redus. se va realiza o interventie pilot folosind echipamentele informatice/multimedia, pentru a explora noi abordari in educatia scolara (activitati scoala dupa scoala). dezvoltarea programelor A doua Sansa va asigura reintegrarea in educatie a celor care au abandonat timpuriu scoala.

OBIECTIVELE SPECIFICE
1. Prevenirea fenomenului de parasire timpurie a scolii, mentinerea in sistemul de educatie si formare profesionala initiala si reducerea ratei abandonului scolar cu 10% in invatamantul obligatoriu, cu 15% in randul elevilor de etnie roma/dizabilitati, prin imbunatatirea mediului educational in 10 de scoli din regiunea de S-E. 2. Sprijinirea integrarii scolare a 50 de elevi cu dizabilitati, prin acordarea serviciilor educationale diferentiate. 3. Furnizarea competentelor de baza pentru 400 de tineri/adulti care au abandonat scoala, pentru reintegrarea in educatie si creterea sanselor de angajare, prin infiintarea a 20 clase tip A doua sansa" .

4. Cresterea atractivitatii educatiei si mentinerea in sistem a 300 de elevi expusi riscului de parasire timpurie a scolii, prin oferirea serviciilor integrate de consiliere/orientare . 5. Dezvoltarea abilitatilor si expertizei necesare pentru 400 de cadre didactice din regiune de S-E, cu responsabilitati in activitatile de educatie si consiliere a copiilor cu risc de abandon/ cu CES/tinerilor/adultilor care nu au finalizat invatamantul obligatoriu . 6. Dezvoltarea/dotarea cu echipamente informatice/multimedia a 10 de centre resursa pilot pentru cresterea participarii in invatamantul obligatoriu si oferirea de servicii/programe educationale diferentiate . 7. Dezvoltarea retelei centrelor resursa .

PRIORITATI
Prioritatea demersurilor educationale, prin implementarea acestui proiect se va concentra pe imbunatatirea actului educational si pe realizarea unor servicii educationale auxiliare adecvate nevoilor copiilor proveniti din grupuri dezavantajate/ copiilor cu CES/copiilor cu risc ridicat de parasire timpurie a scolii, astfel incat elevii sa devina, cu adevarat, beneficiarii eforturilor cadrelor dicatice din scolile pilot .

In viziunea proiectului S O S creativitatea tinerilor inseamna:

MUZIC A

IT

CERCURI EDUCAIONALE DE

DESEN

TEATRU

SPORT

pentru reintegrarea celor care au prsit timpuriu coala, care promoveaz egalitatea de gen/anse.

De ce muzica, desen, sport, teatru si IT?


In opinia noastra arta e un mijloc de construire a personalitatii ce permite o conectare cu sine insusi, dezvolta capacitatea de expresie si comunicare in relatiile interumane, iar prin cercurile noastre noi vrem sa avem doi beneficiari: arta in sine, opera de arta dar si pe copil ca folosind arta ca un mijloc de dezvoltare pus la dispozitia acestuia. Acest ghid prezinta o serie de experiente in care tehnicile creative de muzica, desen, teatru, sport si IT sunt utilizate in scopul dezvoltarii personale, de cunoastere si de sustinere a copilului ce prezinta risc de abandon scolar , a copiilor cu CES si a tuturor celor ce doresc sa se reintoarca la scoala. Noi consideram acest grup tinta ca beneficiari ai demersului nostru de exprimare prin arta si dorim ca acestia sa treaca pe o treapta mai sus in a accepta sa-si finalizeze studiile si sa depasesca mai usor barierele ivite in dezvoltarea lor ca persone ce merita integrate in societate.

Cum am format un grup tinta?


Pe baza unor chestionare, beneficiarii din grupul tinta s-au inscris in unul din cercurile educationale de teatru, desen, IT, sport si muzica. Este essential ca participarea sa se faca prin libera alegere a beneficiarului, interesul acestuia va fi maxim. In anexe se gasesc cateva modele de chestionare.

Cati beneficiari din grupul tinta participa la o activitate creativa?


Grupul nostru de experti a actionat in doua moduri distincte: a) Activitati realizate numai cu grupul tinta ( max 10 -elevi) b) Activitati realizate in colaborare cu alti profesori din scoala si clasele lor in care am implicat si beneficiari din grupul tinta.

Dupa constatarile noastre , amandoua tipurile de activitati au impact puternic asupra grupului tinta: in primele activitati se simt liberi, sporeste consideratia de sine, isi valorifica la maxim potentialul creator. In al doilea tip de activitati beneficiarii din grupul tinta isi pot arata creatiile, pot demonstra ca pot fi la nivelul celorlalti, pot socializa, isi sporesc increderea in propriile forte.

Ce probleme am eliminat noi prin activitatile cercurilor de creativitate?


In primul rand am sporit stima de sine si respectul fata de sine care sunt destul de reduse printre membrii grupului nostru tinta: Nu sunt bun de nimic, Nu stiu sa fac, Nu pot sunt cuvinte frecvente cu care ne-am confruntat; Absenteismul este un fenomen pe care l-am redus partial. In prima faza unii elevi veneau la scoala cand stiau ca vor fi programate activitatile preferate, ulterior numarul absentelor s-a redus treptat. Unii elevi si-au sporit capacitatile de comunicare , si-au consolidate capacitatile de citire a unor texte de mica intindere, si-au consolidate capacitatile de calcul mathematic. Unii elevi si-au dezvoltat capacitatile cognitive memorie, gandire,atentie, limbaj. S-au redus starile de timiditate, agresivitate, depresie prin posibilitatea oferita de activitatile cercurilor de exprimare prin desen, joc, competitie sportiva, muzica, munca pe calculator.

Din experienta expertilor si beneficiarilor nostri :

STOP MOTION FOR EDUCATION Locatia : Scoala Nr 12 Buzau Expert Posirca Gina

Este o activitate extrem de indragita de catre elevii de orice varsta. Se imbina in mod armonios drama, muzica, abilitatile practice,desenul si mijloacele IT. Activitatea are un puternic impact asupra grupului tinta prin imbinarea armonioasa a diverselor tipuri de actiuni si procedee. Dezvolta la copii dragostea pentru lectura, teatru si muzica, le dezvolta abilitati de citire si comunicare orala prin alte mijloace de invatare diferite de cele de la ora de clasa. Atractia maxima este reprezentata de realizarea filmelor de animatie cu ajutorul calculatorului. Pasul 1. Se alege o poveste dramatizata. Grupul tinta poate avea un invitat special ( un copil bun la invatatura) care citeste model. Dramatizarea poate fi citita pentru prima oara si de catre expert. Se descuta apoi despre autor, personaje, ideea predominanta. Fiecare beneficiar isi alege personajul preferet si justifica alegerea facuta. Se discuta apoi despre derularea evenimentelor in ordine in care acestea au loc. Se stabileste locul si timpul cand au loc elenimentele. Pasul 2 Se planifica o ora de desen in care sunt realizate decorurile. Acestea pot fi si sub forma de imagini suggestive fotografiate din natura sau pot fi realizate si colaje.

Pasul 3 Se planifica o ora pentru realizarea personajelor . acestea pot fi realizate cel mai adesea din plastilina sau din carton cu support de sprijin. Personajele trebuie realizate in asa fel incat sa poata fi deplasate pe spatiul decorului.

Pasul 4 Povestea este citita pe roluri de catre elvevii din grupul tinta. Se exerseaza citirea pana se ajunge la o interpretare sugestiva pentru rolul respectiv. Se fac inregistrarile cuvintelor personajelor cu ajutorul softului Audacity. Este foarte bun deoarece permite editarea inregistrarilor, se pot crea pauze, se pot indroduce diferite sunete speciale si muzica.

Pasul 5 Realizarea filmului de animatie de catre beneficiarii grupului tinta. Acest tip de activitate se poate realiza cu softuri de animatie gratuite. Este nevoie de o camera web, laptop, videoproiector.Se instaleaza softul pe calculator. Toti elevii, inclusiv cei din grupul tinta au invatat foarte repede sa utilizeze acest tip de soft inca de la primele indicatii .

Animatia este o activitate de mare clasa care permite elevilor si profesorilor sa dezvolte si sa exploreze curriculum intr-un mod creativ in alfabetizare, stiinta, cetatetie . Fiind o activitate distractiva, creativa si care implica muzica, desenul, teatru, sport si lucrul direct cu obiectele, animatia motiveaza elevii si profesorii sa utilizeze ITC in munca de zi cu zi duce la dezvoltarea creativitii i a capacitii inovatoare a copiilor si tinerilor prin formare i ncurajarea acestora de a utiliza mai bine potenialul creativ. Promovarea stop motion drept activitate creativ contribuie n mod semnificativ la inovarea didactica si imbina muzica, desenul, teatru, miscarea si lucrul direct cu obiectele si munca cu calculatorul in invatare.

Am promovat Stop motion ca un cerc de creativitate a tinerilor si copiilor si le formeaza acestora competente si abilitati care se pot folosi in orice domeniu de activitate cu conditia sa se valorifice la maxim creativitatea din domeniul muzical,teatral si sa se dobandeasca cunostinte in utilizare calculatorului si a unor softuri de animatie. Ofera sansa unui schimb de experiente si acumulare de informatii noi celor pasionati de animatie pe calculator. Odata formata aceasta competenta, mai tarziu poate fi utilizata de catre beneficiari in promovarea propriilor afaceri, in publicitate, in realizate de informatii relevante pe o tema data.

ACTIVITATE IN SCOALA NR 12, FIECARE AN INCEPE CU EMINESCU


Activitatea a fost minutios pregatita. Principalul scop al d-nei bibliotecare Badea Marilena si Instit Posirca Gina a fost acela de a atrage atentia elevilor participanti asupa lui Eminescu, asupra poeziei, asupra lecturilor. Activitatea are un puternic rol formativ, din cauza directiilor de derulare. In prima parte , eleva Nita Ana Maria prezinta un document PPT cu imagini din Iasi, cu teiul lui Eminescu, cu imagini din muzee si locuri pe unde a trait marele poet si prietenii lui.

In partea a II-a, elevii au raspuns intrebarilor despre viata si activitatea lui Mihai Eminescu. Au urmat recitari de POEZIE EMINESCIANA. Sceneta In Scoala nr 12, fiecare an incepe cu Eminescu.

DERULAREA ACTIVIT ATII


Data: 14 ianuarie 2011 Denumirea activitii: Fiecare an ncepe cu Eminescu! Loc de desfurare: Biblioteca Tipul activitii: Dramatizare, Medalion literar Resurse: De timp: 2 or (11,40 13,40) Umane: elevii clasei a III a B, 10 elevi din grupul tinta Creativitatea tinerilor nsoii de dna nvtoare Poirc Gina Materiale: cri pentru expoziie, desene ale utilizatorilor, portretul poetului Numr de participani: Toi elevii clasei a III-a B prezeni la coal n ziua desfurrii Activitii, 10 elevi din grupul tinta pentru cercul Creativitatea tinerilor Pregtirea activitii: Utilizatorii au fost anunai cu 2 sptmni nainte pentru a avea timp s se pregteasc S-a anunat data, locul desfurrii i modul de realizare a activitii. Scopul: Cunoaterea biografiei i operei marelui nostru poet naional Cultivarea dragostei pentru literatura romn Dezvoltarea memoriei, a imaginaiei i a creativitii Desfurarea activitii Prima parte a activitii s-a desfurat n dialog cu utilizatorii, care au marcat datele biografice ale poetului i au expus o prezentare Power Point cu imagini din muzee i case

memoriale, filmate sau pozate n timpul excursiilor. n partea a doua s-au recitat poezii i au prezentat o dramatizare, despre Eminescu, prietenii lui Eminescu si principalele poezii eminesciene. !0 elevi din grupul tinta au participat la aceasta activitate si au primit sarcini egale cu elevii clasei a III-B. Finalizarea activitii Pentru comportarea i calitatea contribuiei, fiecare participant a primit o map. Colectivul de sprijin al bibliotecii a pregtit Diplome de participare, un semn de carte i un program al

activitii.

Activitate: DRAMATIZARE POVESTEA LITERELOR ACTIVITATE LUNA FEBRUARIE 2011 PROIECT POSDRU/91/2.2/S/61460 Soluii inovative si oportuniti pentru asigurarea accesului, participrii i succesului colar n nvmntul obligatoriu- SOS dramatizare:INVATATOR GHEORGHE ALEXANDRINA INSTITUTOR POSIRCA GINA
Invatarea cititului si scrisului reprezinta un proces complex. Pentru a invata corect cititul si scrisul este necesar sa cunoastem fondul acumularilor anterior ale elevilor. Oricat de dezinvolta ar fi actiunea de invatare, daca ea nu mobilizeaza elevul , ramane ineficienta. Astfel, apare necesitatea folosirii unor metode activ-participative si introducerea unor demersuri didactice si metodice care sa garanteze eficienta invatarii. Lectiile de citire si scriere la clasa I nu sunt atragatoare si eficiente daca nu folosim diferite materiale didactice, care sa capteze atentia elevilor si sa constituie in acelasi timp suportul grafic de metode folosite. Scolarul mic simte nevoia concretizarii faptelor lingvistice, pentru a le intelege si a opera cu ele.

Alaturi de desene, planse didactice, alfabetare, caiete tip am folosit cu succes memorarea unor versuri legate de fiecare litera invatata, modelarea lord in sarma sau plastilina si astfel, prin cooperarea mai multor analizatori, munca de invatare a devenit mult mai usoara, placuta si eficienta. Faptul ca elevii au fost implicati in aceste actiuni de realizare a literelor, de memorare a versurilor si cantecelor le-a dat o mare satisfactie.
Abecedarul V-am nvatat pe fiecare Intai a mica poi A mare Urmar literele toate Cu fir de aur insirate Le-ati invatat Si-acuma stiti In orice carte sa cititi Dar va veti aminti mereu Ca prima carte am fors eu !

A In alfabet e prima Si seamana cu o scara Pe care zidarul Urca si coboara. Tu sa scrii de vrei, Ana, Ada, Andrei, La inceput s-o folosesti Fii sigur ca nu gresesti.

Am o litera zglobie Ca un A cu palarie. Cred ca stie fiecare Este litera mare.

Rame pentru ochelari, B mare pentru scolari, Este litera cu care Poate scrie fiecare Bianca, Barbu, Bacau Brasov, Bucuresti, Buzau.

Am avut un colacel Si l-am impartit cu el. Am si eu, dar si el are Acum, litera C mare. Numele si-l scriu cu el Carmen, Camelia si Costel.

Ai un arc fara sageata Cu care poti scrie-ndata Dalin, Dorina, Dunarea. Cu D mare vei putea Sa le scrii fara greseala Cum ai invatat la scoala.

E Litera E, voi stiti, E pieptene cu trei dinti Sau o furca fara coada Pentru fanul din ograda. Vrei sa scrii cu ea? Ti-oi spune Chiar acuma multe nume Care-ncep cu E- Elena, Elisabeta si Ema.

F Periuta mea de dinti Seamana, cum bine stiti, Cu o litera anume. Care este cine-mi spune Este F cu care scrii Numele multor copii Flavia, Fabian Si sarbatoarea Florii.

G Gasca Gaga, pe hartie, Vrea numele sa si-l scrie, Dar nu-l stie pe G mare. Acesta sa fie oare? Gancea Paul si Matei O ajuta, dragii mei, O secera i-au adus Cu maneru-ntors in sus!

Horia avea o scara Si i-a pus fusteii aseara, Unul, la mijloc, ramane, Stii ce litera e? Spune! Cu H mare, in poveste, Harap-Alb se iscaleste.

I Ioan un bat a gasit Si in nisip l-a infipt. Ce litera este? Se intreaba el I mare, raspunde Ica, sora lui Si eu, si tu, si Ionel Ne scriem numele cu el.

J Am primit candva in dar O umbrela colorata. Uite, chiar asa arata! Numai ca manerul, iata, Este, ca-n abecedar, Un J mare de tipar.

Nu-i o pasare ce zboara Ca racheta, drept in sus Este K si l-am adus Din adanc de calimara. Katiusa scriem cu K Si Karina tot asa. Cu K scriem in scrisori Karl sau Karla, uneori.

Lenuta un bat a rupt Si litera L mare a facut. Poate scrie-acum fatuca Lavinia, Lia sau Luca.

Monica deseneaza aici Urechile unei pisici. M mare apare. Scriu cu el Maria, Mimi, Martinel.

M un picior a pierdut Si N mare a aparut. Cu el putem scrie Nae, Nicu, Nina, Nicolae.

Nu e cerc, nu e nici roata, Nu-i nici oul din poiata. Rotunjoara ca un soare Este litera O mare. Numai cu ea putem scrie Olimpia, Oana, Orastie.

Seamana cu un drapel P mare si scriu cu el Multe nume Pavel,Pina Paul, Petru si Petrina.

Ca sa-l scriu pe R usor Mai pun la P un picior. Cu el scrie si bunica Raul, Radu sau Rodica, Iar eu scriu, ca pe o comoara, Romania, a mea tara.

Pe S mare l-am aflat Ca pe un sarpe ondulat. Si scriu numele Sorina Sandu, Simina, Sabina.

Dei n-am vazut vreodata arpe cu clopotei la coada tiu ca exista si se pare Ca seamana cu S mare. Acum scriu cu mult elan tefania i tefan

T O balanta am desenat Dar de talere am uitat. O privesc si mi se pare Ca e litera T mare. Acum scriu cu mult elan Timotei, Tudor, Traian.

Sub T pun o virgulita Si-i mare, Niculia. Azi pot scrie, dupa plac ucu, icu, iriac.

Urechila vrea sa scrie Numele sau pe hartie. Dar nu stie cum arata Litera U mare. Iata! Indata i-am desenat O potcoava si-a aflat.

Un varf de sageata indreptat in jos E litera Vmare si-mi este de folos Sa scriu Vasile, Voichita, Voicu, Vasea, Victorita.

Z Ca un fulger in zig-zag Apare si Z in prag. Pot sa scriu acum Zoica, Zaharia si Zanica.

Activitatea: FELICITAREA MEA Tipul activitii: Cerc de creaie n cadrul cruia s-au realizat felicitri pentru Ziua Mediului Participani: elevi cu CES Locaia: Grup colar Industrial Transporturi Ci Ferate Buzu Responsabil: Expert Creativitate prof. Stoica Daniela

OBIECTIVELE URMRITE

Dezvoltarea capacitii creative; Dezvoltarea abilitilor de comunicare i cooperare n grup; Creterea ncrederii n manifestarea aptitudinilor personale; Dezvoltarea unei atitudini pozitive fa de mediul nconjurtor.

DESCRIEREA ACTIVITII

Momentul 1 Prin ntrebri simple participanii sunt familiarizai cu tema activitii: Ce este mediul nconjurtor / natura? tii c exist o dat la care toat lumea srbtorete Ziua Mediului ? Voi cnd v srbtorii ziua de natere / a numelui? Putem s-i oferim, n mod simbolic, o felicitare ?

Momentul 2 Se prezint participanilor materialele pe care le au la dispoziie pentru realizarea unei felicitri ( cartoane colorate, abibilduri, semine, paie, lipici, band adeziv, hrtie colorat, pnz de sac). Copiii aleg singuri culoarea cartonului pentru felicitare i materialele pe care le vor folosi.

Momentul 3

Fiecare participant realizeaz o felicitare avnd libertate deplin n combinarea materialelor alese.

OBSERVAII I RECOMANDRI

Este bine s ncurajai copiii s ia decizii n ceea ce privete tipul materialelor pe care le vor folosi i modul n care acestea pot fi combinate. Pe parcursul activitii se poate observa cu uurin dac se ajut ntre ei, dac se inspir unul de la cellalt i dac i ateapt rndul atunci cnd folosesc anumite materiale (lipici, banda adeziv, foarfecele). Este o activitate prin care se stimuleaz creativitatea fiecruia dar i abilitile de comunicare i cooperare n cadrul grupului. Printr-un dialog atent canalizat, n timp ce aparent se joac, copiii vor dezvolta i o atitudine pozitiv i responsabil fa de natur.

Anexa Nr 1 Chestionar Creativitatea tinerilor (cercul de teatru)

1.Ct de des mergei la teatru?

a.o dat pe lun b.foarte rar c.deloc

2.Exist n oraul vostru o sal de teatru? a.da b.nu

3.Ce pies de teatru ai citit ultima dat la clas?

4.Ai vzut de curnd o pies de teatru la televizor?

a.da b.nu

5.Ce actor sau actri de teatru din ara noastr cunoatei?

Anexa Nr 2 PROIECTUL ACTIVITATII

Denumirea activitatii: Punctul si linia Data: 15.02.2011 (2h) Responsabil: Expert Tip C CREATIVITATEA TINERILOR, prof. Ghita Angelica ,Beneficiari: Grup tinta elevi cu risc de parasire timpurie a scolii, elevi cu CES Obiective: S recunoasca elemente ale limbajului plastic; S cunoasca materiale si instrumente de lucru, S interpreteze creative realitatea inconjuratoare.

Desfasurarea activitatii: Etapele activitatii 1.Moment organizatoric Activitatea profesorului - se asigura climatul de liniste necesara desfasurarii optime a activitatii - se pregatesc materialele necesare -se anunta tema si obiectivele ei Activitatea elevului Sunt atenti

Desenul este un mod de a imbraca realitatea intr-o forma. Prin arta reusim sa scoatem la iveala tot ce avem mai bun si mai frumos in noi. Sursa de inspiratie pentru realizarea operelor de arta se gaseste in mediul inconjurator. De multe ori lucrurile cele mai simple sunt si cele mai frumoase . De aceea, trebuie sa ne bucuram de fiecare lucru. Desenul reprezinta si o modalitate de stimulare a expresivitatii si a creativitatii. 3.Desfurarea Cere elevilor s rspund la Rspund activitii urmtoarele ntrebri: ntrebri. Ce instrumente folosim la desenat? Ce surse de inspiratie putem folosi? Ce culori putem folosi in desene? 2.Motivarea elevilor 4.Incheierea activitatii Fiecare elev deseneaza folosind doar punctul si linia. Subiectul Realizeaza desenului este lasat la desene. aprecierea lor.

la

Anexa 3

CERC DE CREAIE ARTISTIC NCONDEIEREA OULOR PENTRU SFINTELE SRBTORI PASCALE

ncondeierea oulor reprezint o form important de manifestare n cadrul culturii populare i spirituale romneti, caracteristic perioadei ante i postpascale. Elevii au avut ca sarcin n cadrul cercului de creaie artistic s ncondeieze ou pentru Srbtorile Pascale pe care le-au prezentat colegilor prin intermediul unei mini-expoziii organizate n incinta colii.

Anexa 4 ModernArt

Elevii au avut de realizat obiecte de decor din materiale reciclabile. Activitatea s-a desfurat sub forma unui work-shop n care elevii au confecionat, cu propriile materiale neconvenionale, diferite obiecte ornamentale.

Obiectele decorative realizate de ctre elevi au fost prezentate colegilor din coal prin intermediul unei expoziii. Elevii vizitatori au votat cele mai reuite lucrri.

Anexa 5 PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 27.04.2011 SCOALA : P.H. ZANGOPOL , Buzu GRUPT TINTA: elevi cu risc de parasire timpurie a scolii ACTIVITATEA: Cercul educational de sport: Miscare, miscare si iar miscare DURATA: 3h EXPERT TIP C PENTRU CREATIVITATEA TINERILOR: Chenaru Cristina OBIECTIV OPERATIONAL: Sa formeze competentele de miscare si chinestezice RESURSE: sala de sport STRATEGII: lucru in echipa si lucru individual.

DESCRIEREA ACTIVITATII:

Nr. Continutu Competente Crt ri . 1. Miscare, miscare si iar miscare -dezvoltarea competentelor de miscare si chinestezice

Activitatea expertului

Activitatea elevilor -semneaza lista de prezenta

Durata

-intocmeste minuta activitatii: prezenta

30 min.

2.

Miscare, miscare si iar miscare

-dezvoltarea competentelor de miscare si chinestezice

-imparte elevii pe echipe. -da indicatii in realizarea de exercitii simple de miscare si de gimnastica pentru incalzire: genoflexiuni, sarituri, indoiri de brate, fandari.

-se impart in echipe -executa exercitii simple de gimnastica pentru incalzire.

1h

3.

Miscare, miscare si iar miscare Miscare, miscare si iar miscare

-dezvoltarea competentelor de miscare si chinestezice -dezvoltarea competentelor de miscare si chinestezice

-organizeaza concursuri de gimnastica pe echipe.

-participa la concursurile de gimnastica -participa la concursul de alergare

1h

4.

-organizeaza un concurs alergari

30 min.

Anexa 6

Anexa 7 PROIECT DE ACTIVITATE DATA: 5.05.2011 SCOALA : CU CLS. I-VIII P.H. ZANGOPOL , Buzu GRUPT TINTA: elevi cu risc de parasire timpurie a scolii ACTIVITATEA: Cercul educational de desen Flori de primavara DURATA: 2h EXPERT TIP C PENTRU CREATIVITATEA TINERILOR: Chenaru Elena Cristina OBIECTIV OPERATIONAL: Sa formeze gustul pentru frumos, sensibilitatea pentru culori, a sensibilitatii muzicale si a disponibilitatii creatoare. RESURSE: prezentari power point, cantece, fotografii, fise de lucru, culori, carioci, lipici, foarfeca, calculator, videoproiector, aparat foto. STRATEGII: conversatia, dialogul, problematizarea, lucru in echipa si lucru individual.
DESCRIEREA ACTIVITATII:

Nr. Crt. 1.

Activitatea

Competente

Activitatea expertului

Activitatea elevilor Durat a

Obs.

-intocmeste minuta activitatii: prezenta

-semneaza lista de prezenta

30 min.

- formarea gustului pentru frumos, a sensibilitatii creatoare Activitatea 1 - formarea gustului pentru frumos, a sensibilitatii creatoare - formarea gustului pentru frumos, a sensibilitatii pentru culori

-conversatie situationala; ii intreaba daca iubesc anotimpul primavara, ce le place la acest anotimp -arata elevilor la videoproiector flori de primavara pe care acestia trebuie sa le recunoasca

- raspund si explica ce le place la acest anotimp

5 min.

3.

-privesc la videoproiector florile si le denumesc pe cele pe care le recunosc

10 min.

4.

Activitatea 2

-imparte elevilor fise de lucru pentru desenarea VAZEI CU FLORI -le ofera materiale din hartie colorata pentru a le lipi si a decora tabloul -ofera elevilor materiale pentru realizarea unui decor de primavara

-deseneaza si lipesc elementele pentru a realiza tabloul VAZA CU FLORI

20 min.

-elevii vor viziona la calculator prezentari

5.

Activitatea 3

- formarea gustului pentru frumos, a sensibilitatii pentru culori

-lipesc pe un panou materialele: flori, fluturasi si copacei pentru realizarea unui decor de primavara

25 min.

6.

Activitatea 4

- formarea gustului pentru frumos, a sensibilitatii creatoare

-ii intreaba ce poezii si cantece de primavara sau ale copilariei cunosc

-elevii vor recita cate o poezie cunoscuta si vor canta cantecele copilariei: Daca vesel se traieste, Ceata lui Pitigoi, Iepuras dragalas, Infloresc gradinile

25 min

7.

Evaluare

-elevii vor primi diplome de participare

-5 min.

Anexa 8 SC. CU CLS.I-VIII P.H. ZANGOPOL Buzau NUME ELEV: .........................................

Chestionar pentru stabilirea tipului de creativitate Dac enunul vi se potrivete, ncercuii cifra din dreptul lui: nainte de a citi, rosti sau scrie, aud cuvintele n minte. 1 Prietenii mi cer adesea sfaturi. 6 mi plac disciplinele care solicit gndirea i logica. 2 Cer ajutorul prietenilor cnd sunt ntr-o situaie dificil. 6 Prefer crile cu ilustraii multe. 3 Pot s bat ritmul unei melodii la tob. 5 mi plac orele de educaie fizic. 4 Sunt foarte ndemnatic atunci cnd confecionez ceva. 3 mi place s calculez, s msor, s clasific lucrurile. 2 Cred c m mic i dansez foarte bine. 4 Cnd nv sau lucrez, obinuiesc s fredonez o melodie.5 Crile sunt importante pentru mine. 1 Cnd nchid ochii, vd adesea imagini foarte clare. 3 Am cel puin trei prieteni foarte apropiai. 6 Rein mai multe informaii ascultnd o emisiune la radio, dect uitndu-m la televizor. 1 A vrea s fiu nconjurat de lucruri frumoase. 3 mi pac integramele, jocurile de cuvinte. 1 tiu multe melodii. 5 mi place mai mult s stau cu prietenii dect singur acas. 6 Pot s desenez uor aproape orice. 3 Dac aud de cteva ori o melodie, pot s o reproduc aproape exact. 5 Sunt sensibil la culori. 3 Mi-e greu s stau nemicat mai mult timp. 4 Folosesc computerul adesea pentru c mi solicit capacitatea de concentrare ndelungat i creativitatea 2 Fac sport sau activiti fizice n mod frecvent. 4 mi face s fotografiez sau s filmez. 3 M exprim foarte clar i coerent, folosind cuvinte sugestive. 1 mi place s m joc la calculator.2 Ascult frecvent muzic la radio, casetofon, televizor etc. 5 Visez s fiu actor. 6 mi plac jocurile care necesit gndire logic. 2 Am ncredere n oameni. 6 Simt nevoia s ating obiectele, pentru a afla mai multe despre ele. 4 Cnt la un instrument muzical. 5 Uneori mi place s scriu poezii sau compuneri. 1 M simt bine cnd m aflu ntr-un grup. 6 Prefer s-mi petrec timpul liber afar, n natur. 4 M intereseaz progresele tehnico-tiinifice. 2 Viaa mea ar fi mai srac dac n-ar fi muzica. 5 Am un sport preferat, pe care l practic foarte bine. 4 Pot s socotesc n minte cu uurin. 2 Reuesc uor s conving prin intermediul cuvintelor. 1

n final, trebuie s observai ce numr apare mai des ncercuit: Scor pentru 1 ..aptitudine verbal Scor pentru 2aptitudini logico-matematice Scor pentru 3aptitudini vizual-spaiale Scor pentru 4 aptitudini de micare

Scor pentru 5. aptitudini muzical-ritmice Scor pentru 6 aptitudini sociale-interpersonale

o Aptitudinile verbale i cele social-interpersonale sunt favorabile pentru cei crora le-ar plcea s fie actori, regizori, scriitori. o Aptitudinile logico-matematice i difereniaz pe aceia crora le place s lucreze la computer, spre exemplu. o Aptitudinile spaial-vizuale i caracterizeaz pe aceia crora le place s deseneze. o Aptitudinile chinestezice, de micare, i individualizaz pe aceia crora le place sportul sau dansul. o Aptitudinile muzicale pot determina alegerea unei profesii precum aceea de cntre, instrumentist sau dirijor.

Anexa 9 CREATIVITATEA UMAN

Una din problemele centrale ale cercetrilor psihopedagogice din ultimii ani este cea a creativitii. Pe fondul unei diversiti de opinii se pot delimita trei direcii n abordarea i analiza fenomenului creaiei: din perspectiva produsului creat, a procesului de creaie i a personalitii creatoare. Produsul creat desemneaz rezultatul procesului de creaie. El se concretizeaz fie n ceva material (obiect, invenie etc.) , fie n ceva spiritual (formul, teorie etc.). Pentru ca acest produs poat fi apreciat creativ trebuie s incumbe doi parametri: originalitate i utilitate social. Originalitatea se exprim prin noutate i unicitate. Un produs poate avea noutate i unicitate n raport cu societatea ca un tot sau doar n raport cu individul care l-a creat. n primul caz , creativitatea ar fi proprie numai acelor persoane care aduc o contribuie singular i original ntr-un domeniu sau altul al culturii materiale i spirituale a societii. Dac un produs este original doar n raport cu individul atunci creativitatea poate fi considerat o facultate general-uman. Wilson, Guilford i Christensen au scos n eviden trei criterii de apreciere a originalitii unui produs: 1) un rspuns este cu att mai original cu ct este mai rar n populaia considerat, 2) un rspuns este cu att mai original cu ct este mai ingenios (apreciat ca atare de un grup de judectori) 3) un produs este cu att mai original cu ct el asociaz elemente de cunotine sau date de experien mai ndeprtate. Utilitatea sau eficiena produsului este parametrul care impune acestuia o finalitate practic. Un produs al creaiei trebuie s rspund unor nevoi umane, s fie aplicat n folosul omului. O alt direcie de abordare a creativitii este cea din perspectiv procesual. Ocupndu-se de procesul creaiei, psihologii consider c el parcurge mai multe etape. Putem meniona n acest sens concepia lui G. Wallas , devenit clasic , care distinge patru etape: prepararea, incubaia, iluminarea i verificarea. Prepararea este etapa n care se contureaz problema, se adun informaiile n legtur cu ea i se ntrezresc eventuale piste de abordare. n perioada incubaiei asistm la o intens activitate psihic n cea mai mare parte la nivelul subcontientului care const n analiza i compararea datelor, n revenirea continu asupra lor chiar i n momentele n care subiectul este concentrat asupra altor probleme, n frmntri i tensiuni interioare. Un rol important l joac n aceast etap procesele asociativ-afective care ntrein i angajeaz ntreaga personalitate n vederea rezolvrii problemei. Iluminarea consemneaz apariia brusc a soluiei. Totul se restructureaz, obstacolele sunt ndeprtate, rezolvarea devine iminent. n etapa verificrii se produce testarea i validarea solutiei. Ali specialiti n problem stabilesc trei etape de creaie: ideaia care include prepararea, incubaia i iluminarea, etapa proiectual cnd are loc confruntarea , trierea i precizarea ideilor, etapa obiectualizrii cnd ideea imagine trece din proiect n obiect tehnic. (Moraru, I., 1995, p. 104) Din punct de vedere pedagogic ne intereseaz mai mult creativitatea din perspectiva personalitii, ca atribut fundamental al acetuia. Creativitatea este o dimensiune psihologic care angajeaz ntreaga personalitate. Ea este proprie, n limitele normalului, tuturor copiilor, manifestndu-se ns cu o intensitate diferit de la unul la altul. Aceast capacitate se poate dezvolta la orice persoan ntr-un grad mai mare sau mai mic n functie de interaciunea factorilor care concur la apariia i exprimarea ei. Creativitatea ne apare astfel ca o formaiune complex ce rezult din imbinarea ntr-un mod irepetabil n cadrul personalittii fiecrui individ a unor factori de natur diferit, fapt care i asigur posibilitatea s raspund n mod original diverselor solicitri exercitate din exterior. n literatura de specialitate sunt consemnate dou categorii de factori: psihici (subiectivi) i sociali (obiectivi). La rndul lor, factorii psihici sunt divizai n trei grupe: intelectuali, aptitudinali i nonintelectuali. (Roca , Alexandru, 1981, p.65) Referitor la factorii intelectuali se subliniaz rolul unor caliti ale gndirii cum ar fi: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea precum i al imaginaiei creatoare.

Fluiditatea gndirii const n uurinta asociaiilor dintre cuvinte, fapte, imagini, idei i expresii. Fluiditatea vorbirii este exprimat n bogia vocabularului i folosirea lui n construcii verbale cu semnificaie. Fluena sau fluiditatea ideilor este capacitatea de a emite ntr-un timp limitat ct maimulte idei , sau ipoteze de rezolvare a unor probleme. Fluena asociativ sau capacitatea de a asocia cuvinte se msoar prin gsirea ct mai multor sinonime pentru un cuvnt dat, prin completri de texte sau povestiri. Fluena expresiv se manifest n uurina exprimrii i noutatea acesteia. Plasticitatea sau flexibilitatea gndirii a fost confirmat experimental de R.C.Wilson, n 1954. El a reuit s izoleze dou nuane ale acestui factor: flexibilitatea spontan, cnd subiectul are iniiativa restructurrii i modificrii realului. Exemplu :,,Indicai n cinci minute ct mai multe ntrebuinri ale unei cutii de conserve. O a doua nuan ine seama de flexibilitatea adaptativ, cnd i se cere subiectului s nlture un numr de chibrituri din ptratele alctuite din acestea, indicndu-i-se cte ptrate s rmn, cu condiia s ntrebuineze toate chibriturile eliminate.(Landau) Flexibilitatea de transformare, pus n eviden de Guilford i identificat cu gndirea divergent este, dup unii autori, cel mai important factor al creativitii. Prin distanarea de obiectul cercetat, gndirea divergent multidirectional nu se mpac cu abloanele.Ea permite jocul liber al imaginaiei prin plasarea lucrurilor ntr-o nou perspectiv, prin renunarea la vechile ipoteze i formularea altora pe baza combinrii, reorganizrii, restructurrii, sintetizrii, transformrii i generalizrii informaiilor, descoperindu-se noi legturi i mai multe soluii pentru rezolvarea problemei cercetate. Redefinirea este considerata patra form de flexibilitate a gndirii, caracterizat prin renunarea la forma obinuit de definire sau de folosire a unui obiect, dndu-i o nou interpretare sau utilizare. n categoria factorilor aptitudinali sunt incluse inteligena i aptitudinile speciale. Din categoria factorilor nonintelectuali sau de personalitate fac parte cei motivaionali, atitudinali, temperamentali i caracteriali. Motivele mai importante ale creaiei sunt dorina de a cunoate, de a descoperi i inventa, de a rezolva probleme profesionale, nlturnd dificultile, de a contribui la progresul social uman, apoi satisfacia descoperirii, druirea profesional, nevoia de autorealizare i de prestigiu profesional, de satisfacere a unor trebuinte materiale sau spirituale. Factorii caracteriali mpreun cu cei afectiv-motivaionali, prin rolul lor dinamizator, suplinesc uneori n creatie un coeficient de inteligen mai sczut de 120. Deci ntre factorii cognitivi i noncognitivi exist o strns interdependen. Creativitatea este influenat i de factori sociali. Se au n vedere condiiile economico-sociale i contextul psihosocial n care este integrat personalitatea uman. Ele ofer tot ceea ce s-a obinut pn n acel moment, genernd noi probleme i semne de ntrebare, prin efectul lor stimulativ sau inhibitiv asupra personalitii creatoare. Atitudinea general a societii fa de fenomenul creativ se exprim prin msurile ntreprinse n direcia ncurajrii manifestrilor creatoare ale membrilor si. Ali cercettori includ n structurile creative ase eureme: 1. 2. 3. 4. 5. 6. eurema de acumulare i nelegere a informaiei; eurema asociativ-combinatorie a informaiei; eurema energetic-stimulatoare, determinat de interes, pasiune i voin; eurema critic, de judecare critic a noilor idei eurema ideativ-perceptiv, adic imaginea vizual a ideii aprute; eurema de obiectualizare, de trecere a ideii noi din proiect n obiect tehnic (Moraru, I., 1995, p.98) Dintre trsturile personalitii creatoare, cei mai muli autori citeaz: originalitate, noutatea i valoarea creaiilor, aplicabilitatea lor, ingeniozitatea, simplitatea i profunzimea ideilor, precum i influena acestora asupra altor persoane genernd ideii noi, multilateritatea creaiei i vastitatea operei create. La aceasta mai adugm : motivaia superioar, atitudinea creativ, inteligena creativ, tenacitatea, nonconformismul, imaginaia creatoare, dorina de prestigiu etc.

Tipurile creativitii. Analiznd actul creator n evoluia sa, de la formele cele mai simple i pn la creaia superioar, Irving A. Taylor deosebea cinci niveluri : creaia expresiv, productiv, inventiv, inovatoare i emergent. Creaia expresiv este cea mai simpl form de creativitate , identificat n desenele libere i spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare n procesul educaiei, a celorlalte forme ale creaiei. Ea poate fi stimulat nc din perioada precolar prin jocuri de creaie, desene libere i

povestiri din imaginaie, apreciindu-i pe copii, ns fr observaii critice, pentru a nu le frna spontaneitatea. Creaia productiv se caracterizeaz prin restrngerea jocului liber al imaginaiei i imbuntirea tehnicii de lucru. Dei produsele realizate se deosebesc prea puin de cele obinuite, la acest nivel important este nvarea creativ din coal, folosind metode de descoperire i invenie, apoi lrgirea orizontului de cunotine, mbogirea experienei i nsuirea tehnicilor de creativitate. Creaia inventiv se realizeaz prin invenia sau descoperirea unor corelaii noi, originale, ntre obiecte i fenomene, fr s fie vorba de aspecte neobinuite, de exemplu, reinventarea aparatului de radio, sau redescoperirea legii gravitaiei. Creaia emergent, specific geniilor i creatorilor de coli n pictur, muzic, arhitectur, stiin , tehnologie etc. Potenialul creator al elevilor. Pe msura dezvoltrii ontogenetice se contureaz treptat , conducnd astfel la diferenierea i individualizarea personalitilor creatoare, fiecare dispunnd de o dominant specific n funcie de ponderea i modul n care se coreleaz factorii implicai n aceast constelaie, de experiena acumulat i de contextul social i climatul psihosocial n care se manifest. Istoria marilor invenii i descoperiri, a operelor de art i a revoluiei tehnico-tiinifice este istoria inteligenei i a creativitii, care i-a permis omului s fureasc primele unelte , s stpneasc natura prin tiin i tehnic, s creeze un peisaj nou pe planeta noastr i s ptrund n spaiul cosmic. n cuceririle tiinei, ale tehnicii i culturii artistice sunt materializate capacitile creatoare ale omului, inteligena i sensibilitatea lui fa de frumos. Bogia unui popor const n munc i creativitate. n condiiile celei de-a doua revoluii tiintifice i tehnice a tendinelor de informatizare a societii i a mutaiilor adnci din toate sectoarele de activitate, creterea produciei i a culturii sunt condiionate n mare msur de capacitatea creativ a oamenilor. Se impune , deci, ncurajarea eforturilor pentru deschiderea unor ci noi n tiin, ca for nemijlocit a produciei moderne. n faa acestei comenzi sociale, de creativitate, hotrtoare pentru ridicarea omului pe noi trepte de bunstare, de cultur i de civilizaie, coala are un rol bine definit privind dezvoltarea la elevi a capacitii creative. Dup unele statistici , nu s-a utilizat pn acum nici 3 din inteligena omenirii, cauzele mai importante fiind analfabetismul i concepia colii tradiionale , bazat ndeosebi pe predarea, memorarea i reproducerea cunotinelor, neglijnd dezvoltatea potenialului creator al elevilor i nsuirea de ctre acetia a unor tehnici de nvare creativ. coala contemporan, centrat pe elev , are un rol bine precizat n dezvoltarea uriaului potenial ntelectual, reprezentat de inteligen i creativitate, care, pus n valoare, va asigura nentrerupt progresul social-uman. n relaia elev-proces de nvmnt, cunoaterea nivelului de dezvoltare ntelectual al fiecrui elev este deosebit de important pentru folosirea unor metode adecvate , care s permit individualizarea nvmntului, astfel nct fiecare elev s-i dezvolte la maximum capacitile i aptitudinile creatoare prin procesul nvrii. ,,Toate condiiile virtuale existente n om, dar nu neaparat utilizate, care ar putea contribui la succesul actului creativ alctuiesc creativitatea potenial a persoanei, spre deosebire de facultatea creativ care presupune posibilitatea real, actualizat, de a crea. (A.Stoica, 1983, p.7). Fiecare copil dispune deci de un potenial creativ , respectiv de anumite trsturi sau nsuiri favorizante actului creator. Deosebirile se exprim prin intensitatea cu care se manifest acest potanial i prin domeniul n care se aplic. El reprezint o posibilitate latent ce se poate ntrevedea de timpuriu. Detaliind aceste nsuiri putem distinge , pe de o parte , cele care se refer la intelectul copilului (procese de cunoatere, aptitudini, tehnici intelectuale etc.) iar pe de alt parte , cele ce se refer la fantezia i imaginaia sa (gndire intuitiv, sensibilitate fa de nou, spontaneitate etc.). Cele dou categorii de insuiri nu evolueaz n mod liniar i n acelai ritm. O intens dezvoltare a gndirii convergente , ntemeiat pe raionament i spirit critic, poate nbui exprimarea spontaneitii i intuiiei imaginative. Relaiile tensionale dintre ele se restructureaz pe msura dezvoltrii ontogenetice a copilului n funcie de factorii externi care intervin. Cunoaterea potenialului creativ al elevului reprezint o condiie indispensabil pentru organizarea ntregului demers educativ.

Strategia educrii creativitii. Esena strategiei educaionale ntreprinse n acest sens const n prevenirea i ndeprtarea factorilor de blocaj ce stau n calea procesului creaiei i centrarea ei pe dezvoltarea personalitii creatoare a elevilor. Aceast strategie presupune dou coordonate complementare, descoperirea potentialului creativ i promovarea unor modaliti care s stimuleze trecerea de la creativitatea potential la cea manifest. Pedagogic vorbind, aceasta nu nseamn a-l fora pe copil s devin un ,,mic geniu sau un ,,inventator de lucruri noi (G. Mialaret), ci de a-i modela personalitatea n sensul cerinelor integrrii creative n viaa social. Abordarea personalitii creatoare din perspectiva formrii ei, respectiv a metodelor, mijloacelor i formelor de nfptuire a unui asemenea obiectiv, presupune cunoaterea n prealabil a mecanismelor interne ale procesului de creaie. Avnd n vedere acest din urm aspect, profesorul se va concentra asupra identificrii ct mai timpurii a acelor trsturi i nsuiri care vor sta la baza creativitii manifeste ntr-un anumit domeniu. Raportul de fore dintre raiune i fantezie prezint oscilaii de la o vrst la alta, de la un copil la altul. Este necesar ca profesorul s surprind eventualele decalaje pentru a interveni cu msuri adecvate n vederea asigurrii unui relativ consens i a stimulrii lor concomitente. Ana Stoica afirm c elevul creativ s-ar caracteriza prin urmtoarele conduite: capacitate de ptrundere i prelucrare a materialului, posibilitatea restructurrii personale i rapide a datelor, spirit independent i critic, preferin pentru complexitate, dispoziia de a-i asuma riscuri, nonconformism intelectual, un nivel superior de aspiraii, are interese variate, este curios i activ. n activitatea de la catedr se recomand s eevitm frazele care blocheaz creativitatea: Nu avem timpul necesar. Aa ceva nu se poate. Avem prea multe lucruri de fcut. Nu putem face aa ceva. Vom mai discuta alt dat. Acum este trziu s ne gndim la asta. nainte de a vorbi, gndete bine dac ai ceva serios de spus. Nu avem bani. Nu ai talentul necesar. ,,Efortul i succesul vor depi toate ateptrile dac energiile i imaginaiile oamenilor ar putea fi eliberate de restricii i limitri. (Grawford H.Creenewalt) Modal i ti de pr omovar e a cr eati vi ti i n pr ocesul de nvmnt . Se pot distinge dou direcii principale , una ce se refer la continutul nvtmntului i alta ce se concretix\zeaz n tehnologia desfurrii sale. Referitor la coninutul procesului de nvmnt se apreciaz c existenta unui echilibru ntre cultura general i cea de specialitate ar constitui un factor stimulativ pentru elementele potenialului creativ al elevilor. Cultura general ofer coninutul informaional cu care elevii urmeaz s opereze n activitatea de nvare. ,,Un rol nsemnat n creaie revine asociaiilor, combinrilor i recombinrilor care trebuie s aib un caracter ct mai liber, spontan i inedit. (Mihaela Roco, p. 25) Un coninut multidisciplinar i interdisciplinar, tiinific i artistic, teoretic i aplicativ, cunotinte fundamentale i de specialitate, ofer anse sporite apariiei unei conexiuni inedite i contribuie la fortificarea potenialului creator n ansamblul su. ntregul demers tehnologic ntreprins de profesor trebuie subordonat antrenrii i exersrii potenialului creativ al elevilor, astfel nct acetia s adopte o atitudine creatoare n activitatea pe care o desfoar. Cteva principii orientative pentru profesor: Profesorul s ofere cmp de manifestare spontaneitii i iniiativei elevilor Ceea ce trebuie s predomine este stimularea atitudinii interogative a elevilor. Ea favorizeaz gndirea divergent, factor de baz al potenialului creator. Folosirea unor metode i procedee speciale pentru declanarea i stimularea diverilor factori ai potentialului creator. Profesorul poate apela la modaliti care s vizeze n mod deosebit unul sau altul din factorii psihici ai creativitii (gndire, aptitudini, imaginaie, motivatie, caracter etc.).

Preocuparea profesorului pentru prevenirea i nlturarea eventualelor blocaje ce ar putea interveni n exprimarea creativitii elevilor. Acestea pot fi de natur subiectiv, ce in de personalitatea elevilor sau de natur obiectiv avnd originea n condiiile de mediu. Alternarea judicioas a relaiei dintre competiie i cooperare n procesul de nvmnt Tehnologia didactic s se concentreze asupra procesului creativ i nu a produsului su. Relaia profesor-elev este cea care concentreaz i confer valene educative sporite tehnologiei didactice. Acestea depind n mod hotrtor de atitudinea profesorului fa de conduita elevilor creativi. Familiari zarea elev ilor c u met ode i t ehnic i de munc intelec t ual Din perspectiva preocuprii profesorului cele mai semnificative metode i tehnici de munc intelectual sunt: Iniierea i familiarizarea elevilor cu folosirea unor instrumente auxiliare pentru mbogirea cunotinelor i rezolvarea sarcinilor de nvare (dictionare, enciclopedii, crestomaii, mijloace ale mass-mediei etc.) Formarea priceperii de folosire a surselor documentare i de ntocmire pe aceast baz a unor planuri de idei, conspecte, fie etc. Stimularea elevilor n vederea stabilirii unor corelaii ntre cunotinele asimilate prin treceri succesive de la concret la abstract i de la abstract la concret. Familiarizarea elevilor cu diferite strategii creative n rezolvarea sarcinilor de nvare Adoptarea i respectare de ctre elevi a unui regim raional de munc i odihn, n concordan cu cerinele igienii activitii intelectuale.

BONCIU TANTICA Scoala Nicolae Titulescu Buzau

Anexa 1o

** * * *

UNIUNEA EUROPEANA

* *** **

GUVERN ROMANIEI MINISTERU L MUN CII, FAMILIEI $1 PROTECTIEI SOCIALE AMPOSDRU

FONDUL SOCIAL EUROPEAN POSDRU 2007-2013

INSTRUMENTE STRUCTURALE

2007-2013

I I

MINISTERUL EDUCAT IEI CERCETARU TINERETULUI $1 SPORTULUI

MINISTERUL EDUCA TIEI, CERCETARI I, TINERETULUI Sl SPORTULUI OIPOSDRU

INSPECTORATU L $COLAR AL MUNICIPIULUI BUCURE$TI

Anexa 11

NATEREA LUI IISUS

Povestito rul :

Sceneta prelucrata de Invatator Dragoescu Lucretia

n oraul Nazaret traia o tnr numit Maria, o fecioara cu inima curat si iubitoare de Dumnezeu .

ntr-o zi , ngerul Gabriel i s-a artat i i-a vorbit astfel :

ngerul : -Nu te teme , Maria! Am venit s i spun ceva minunat ! n curnd vei avea un copila i-i vei pune numele Iisus. El va fi copilul acela deosebit pe care l ateapt toat lumea.

Povestitorul : Pe atunci, Maria era logodit cu un biat evlavios pe nume Iosif.

Aflnd c Maria ateapt un copil, nu tia dac este bine s se cstoreasc cu ea. Se temea s nu se fac de ruine. ngerul : - Iosife, fiul lui David, nu te teme s o iei de nevast pe Maria , cci ea va nate un fiu pe care l vei numi Iisus. El va mntui pe oameni de pcatele lor.

Povestitorul :

Iosif s-a bucurat c va fi tatl Marelui mprat. Se apropia astfel vremea ca Prea Sfnta Fecioar s aduc pe lume pe Iisus. n timpul acela, mpratul Romei, Cezar Augustus a dat porunc s se fac o nscriere a tuturor locuitorilor lumii. Aa a pornit i Iosif din Nazaret s mearg n Betleem mpreun cu Maria. Cnd au ajuns aici n-au gsit loc s rmn i au petrecut noaptea ntr-un staul srccios de vite.

Acolo, n peter, s-a nscut Iisus , fiul lui Dumnezeu. L-a nfurat n scutece i l-a culcat n ieslea cu animale. Pe cmp pstorii pzeau turma de oi . Deodat un nger li s-a artat.

ngerul : - Nu v temei , cci v aduc vou i lumii ntregi o veste mare. Astzi s-a nscut pentru voi Mntuitorul lumii, Iisus Hristos. Mergei ndat la Betleem i vei afla n peter Pruncul nfat i culcat n iesle.

Povestitorul :i oastea ngereasc a zis :

ngeri : - Slav ntru cei de sus lui Dumnezeu i pe pmnt pace, ntru oameni. Povestitorul :i dup ce au plecat ngerii, pstorii au zis : Pstorii : - S mergem la Betleem s vedem ce ne-a vestit Dumnezeu prin ngerii lui.

Povestitorul Cnd au ajuns , plini de bucurie, s-au nchinat Pruncului. Pstorii : -Am venit s ne nchinm Pruncului Iisus. Vom spune lumii ntregi minunea vzut.

Povestitorul : n vremea aceea , regale Irod auzind acestea s-a tulburat foarte tare, cci se gndea c Pruncul nscut i va lua tronul i mpria.

Irod : -Prin Ierusalim umblai,/ Ce ?Pe cine cutai ? Gaspar : -Suntem trei magi cltori,/ Crai ca fraii iubitori, Vi, coline neumblate/ i pduri nedesfundate, Pretutindenea clcm/ i de mpratuntrebm. Melchio r: -Din Persida am plecat C-o stea ni s-a artat Pe cerul nseninat, Aicea cum am ajuns, Steaua n nori ni s-a ascuns, i ne-a fost a ne plimba i prin ora a-ntreba:

Baltazar : -Unde s-a nscut Un crai mare de curnd ? Dar nite oteni de-ai tai, Foarte rpitori i ri Cu putere ne-au supus i-nainte i ne-au adus.

Irod : -V-a mulumi ca la frai Dac-ai vrea s-mi artai Care, de unde venii, Pe nume cum v numii i-ncotro cltorii ? Melchio r: -Eu sunt craiul Melchior i din prooroci aflnd C se va nate curnd Mare-mprat pe pmnt Am plecat ca s-l gsesc S mnchin i s-l slujesc. Irod : -Dar tu, ce crai mare eti ?

Baltaza r:

-Eu snt craiul Baltazar De la Persida am pornit Pe steaua ce s-a ivit i-n proorocii citind C-o s nasc pe pmnt Cel mai mare mprat Mesia cel ateptat Am plecat ca s-l gsesc

S-I dau daruri, s-I slujesc, i s m nchin i eu Ca unuia Dumnezeu Irod : -Dar tu care te uii ru Privind la scaunul meu Spune ce crai mare eti Gaspar : -Eu in frnele criei n prile Arpiei Craiul Gaspar m numesc i ca un crai vorbesc Dar tu nu tenvredniceti S spui ce crai mare eti? Irod : -Eu sunt Irod mprat Pe cal am nclecat, Palo n mn am luat n Vicleim am intrat i din picior cnd am dat, Pmntul s-a cutremurat. Pornii, mergei de-l aflai i-ntorcnd , mntiinai, S merg, s m-nchin i eu , Ca unuia Dumnezeu.

Povestitorul : i au pornit magii spre Betleem,iar steaua s-a artat din nou i mergea naintea lor, pn au ajuns acolo unde era Pruncul Iisus. Melchio r: -O, Doamne-mprate sfinte, Primete a noastr cinste. Baltazar : Te rugm ca s primeti De la noi daruri cereti.

Gaspa r: -Aur, smirn i tmie De pomenire s fie La tot neamul cretinesc i-n poporul romnesc !

ngeru l: -Mrii Magi, v sftuiesc s ocolii curtea regelui Irod, cci acetia nu se bucur de naterea lui Iisus i-I dorete moartea. Povestitor ul : i Magii pe alt cale s-au ntors n ara lor.