r L' r r r r

'-r
L^

UNIVERSITATEA *DUNAREA DE JOS' FACULTATEA DB MECANICA

L'

r r
(

PROIEGT
PAGMU

I
STUDENT: BUCUR NBLA GRUPA MPS

;I -l -l -l
l

,-l

Tema de proiect
Sa se proiecteze tehnologia de prelucrare a reperului de mai cu comanda numerica.

*l

jos pe masini

-l
-]

tl

tl

tt

Fig.I Desenul piesei

de

fabricat.

Introducere
Proiectarea manu ala a unui proces de prelucrare pe masini cu com anda numerica necesita un volum foarte mare dr *unca din partea inginerului tehnolog si, de asemenea, poate include erori de calcul produse datorita erorii umane sau a erorilor de rotunjsre. Din acest motiv, utilizarea unui program specializat, asa cum este SOLIDCAM, conduce la diminuarea sau chiar eliminarea erorilor de programe si la reducerea timpului necesar proiectarii procesului de prelucrare pe o masina cu comanda numerica.

I !

t
-l
;

Acest program este structurat pe doua modulre:

-modulul CAD, cu ajutorul caruia se genereaza modelul geometric

piesei de prelucrat;

a1

-modulul CAM, in cadrul caruia se definesc operatiile si fazele

prelucrare pentru obtinerea piesei.

de

:1

*I

Utilizarea acestui tip de programe constituie unul din factorii ce contribuie la asigurarea calitatii pieselor prelucrate prin aschiere sau
electroeroziune.

! I !
-) *] *]

Etape de lucru:
1. stabilirea semifabricatului necesar

realizarii piesei.

1.
(conform STAS)

caracteristicile mecanice

si

tehnologice ale materialului

2.

sau in matrita)

procedee de semifabricare (laminare, turnare,forjare libera

semifabri care dimensiunilor semifabricatului in functie de procedeul ales.

3.

definirea procedeului

de

formei

si

piesei

2'Proiectarea operatiilor si fazelor de proiectare necesara obtinerii

r. generarea modelului nmeric al piesei

z. definirea operatiilor de prelucrare necesare
definireafazeror de prelucrare (se justifica alegerea tuturor parametrilor: dimensiunea sculelor, adancim"u J" aschiere, adaosul de prelucrare pentru fazaurmatoare, etc.)
:.

1 .l
*1

4. vorificarea desfasurarii fazelor de prelucrare.

l
h
:

3.stabilirea semifabricatului necesar realizarii piesei

Materialul din care se va prelucra aceasta piesa este OLC 50 care are urmatoarele caracteristici mecanice si tehnologice :

I I I I
I :t I ! -l
-t
1

TABEL

I
Tratament
50

Material

oLc

Cilirc localil
(2o-35)mm

Tratarnenful term-a recomandat TempeRevenire ratura de

1093-1 113

Duritaba HB

cilitil
350492

Zona

(sau HRC) Zona

neciliti
284

673-723

Deformarea plastica este metoda de prelucrare prin care, in scopul obtinerii unor semifabricate sau piese finite, se realizeaza deformarea permanenta a materialului instare solida( la cald sau la rece) fara fisurare
microscopica.

Metoda prezinta uffnatoarele avantaje :

omogene.

-Se obtin proprietati mecanice imbun atatite datorita unor skucturi mai

-consum minim de material.

-precure mare de prelucrare(mai ales la rece).

-posibilitati de obtinere a unor forme complexe cu un numar minim de operatii.

-rnanopera simpla.

Dezavantale
-necesitatea unor forte mari pentru deformare.

Investitii initiale mari.

fr
FJ

h
fr
-]

Metoda isi gaseste o larga intrebuintare in industria constructoare de masini. Se apreciaza ca circa 6A% din piesele intrebuintate in diferite ramuri de productie sunt prelucrate prin deforunare plastica. Deformarea plastica se poate produce prin alunecare, maclare si complex(alunecare si maclare).
Influenta deformarii plastice la rece asupra proprietatii materialului

prelucrarea materialului prin deformare plastica la rece au loc modificari importante ale proprietatilor mecanice, fizice si chimice. Proprietatile mecanice, indicatorii de plasticitate (lungimea specifica, constructia specifica, rezilienta) scad cu cresterea gradului de deformare, in timp ce indicatorii de rezilienta glimita de elasticitate, limita de curgere,
rezistenta la rupere, duritatea) cresc cu cresterea gradului de deformare.

La

*--l

:t
-__1

-] -_]

Prprietatile fizice sunt influientate in felul urmator: conductibilitatea electrica, inductia remanenta si inductia de saturatie scad, iar rezistenta electrica si campul coercitiv crosc cu cresterea gradului de deformare. Ansamblul fenomenelor legate de modificarea proprietatilor mecanice-, frzice si chimice ale metalelor in procesul de deformare plastica la rece se numeste "intarire"(ecrui sare).

-l :t :l :t :t
:1
_41

l.2.Procedee de semifahricare

Prin forjar-e se intelege procedeul de prelucrare a unui semifabricat metalic

statice sau dinamice exercitate de prese sau ciocane.

prin deformarea plastica la cald, fara f:rsu rare,prin intermediul fortelor

Avantaje: -prelucrare rapida

-cost redus

-manopera simpla

-l

:I
-I -I -I
Dezavantaje:
-precizie dimensiouala redusa -calitatea suprafetei slabi
-necesitate& rmor forte de deformare mari

1 _1
_I

Factorulde baza definitoriu pentru forjare este gradul de forjare (caroaj) care pentru o singura incalzire are forma C-A?/Al, unde:
I I

-I -I
_I

Al -sectiune& initiala
A2-sectiunea finala

-I
_t
_]
Fig. 2 Principiu I forj arii
1-berbec (ciocan)

-] -]

2-nicovala (sabota) 3-semifabricat Gradul de forjare total Ci se exprima sub forma:

-1 -1

ci:c1-c2-c3_...Cn, (c1,c2... sunt grade de forjare partiale).

-I

rI rI ft t,
rI rt rI t-l n
il

rr
-mstrum ente de masura dimensiunilor pieselor fbrjate.

cu ajutoru| carora se

executa controlul

Utilaj ul specific forjarii libere: -ciocane mecanice (pentru piese mici); -ciocane pneumatice (pentru piese mici si mijlocii);

mrjlocii);

-ciosane cu abur sau cu aer comprimat (pentru piese de dimensiuni mari si

-prese cu frictiune (pentru piese mici si serie mica); -prese cu excentric (pentru piese mici si serie mare); -prese hidraulice (pentru piese mari si foarte mari).

:I :t :t :I
_1

proprietailor.

mai apropiate de ale piesei si conduce la imbunatatirea structurii si

Forjarea libera se poate efectua manual sau mecanic

Forjarea libera este metoda de deformare plastica la cald a materialelor si aliajelor prin lovire sau presare intre scule (nicovale), plane sau profilate. Ea se aplica in scopul obtinerii de semifabricate cu configuratie si dimensiuni eat

ciocanelor, preselor sau cu masini specializate de foraj

cu

ajutorul

Semifabricatele folosite la forjarea libera sunt: lingourile de foia, blumurile, taglele barele. Dupa *orrfiguratia gometrica piesele forjate pot fi grupate in urmatoarele tipuri principale: arborg fub, inel, olr".
Desenul piesei forjate se obtine pe baza desenului de executie a piesei finite pe care se prevad adaosurile di prelucrare necesare pentru asigurarea ptecizier dimensionale si a calitatii supiafetelor si a indepariarii impuiitatilor (imprimari de oxizi, sfiat decarburat etc.) si
.

_l
_t

-I
-1

FI

h h tr n n
-1

C\asltrqareatorlar\\..

1.

dupa gradul de libertate al materialului in timpul deformarii.

a) Iibera

b) de profilare pe masini cu destinatie limitata c) in matrita

2.

dupa temperatura de lucru:

-I -I -I
-1 -1
-]

a) la rece

b) la cald
3. dupa vrteza de deformare:

a) la viteze mici

b) la vtteze mari
4.dupa modul de aplicare a fortei de deforrnare:
a) manuala

b) mecanica
Echipament tehnologic pentru forjarea libera

-l

I *t
1 rl
-1

Dupa destinatie aceste echipamente se impart in:

-scule cu ajutorul carora se reatizeaza operatia de forjare libera;

-dispozitive de diferite constructii pentru sustinerea si deplasarea piselor, cu ajutorul carora se realizeaza transportul si intoarcerea semifabricatului in cursul fodarii;

fl

f_t

rl rl FI n rI n n
n n r-l n n
t-I t-l

adaosurile tehnologice necesare simplificarii geometriei pentru ca reahzarea forjarii sa fie posibila in conditii economice.

Valorile adaosurilor de prelucrare si ale tolerantelor dimensionale, in functie de marimea si configuratia piesei, de materialul din care aceasta se executa si de utilajul folosit, sunt prevazute in srAS zlTLTa.
Piesa foriata se obtine printr-o succesiune de operatii de forjare libera. Principalele operatii de forjare libera sunt: refularea, intinderej, gaurirea, indoirea si rasucirea.

economie de material.

Avantaje: productivitate ridicata, tolerante restranse, proprietati imbunatatite ale pieselor prin asigurarea unui fibraj continuu si limitatrea posibilitatii de imprimare superficiala a oxizilor, cost redus al sculelor, randament mare, posibilitati de forjare a aliajelor cu plasticitate redusa-

Defectele intalnite la forjare sunt prezentate in continuare. Atunci cand forjarea unei piese se limiteaz a la ,inu de supra fa:r-, ca in cazul in care deformarea se rcalizeaza cu lovituri rapide de ciocan, structura dend ritica a lingoului nu va mai fi maruntita in. interiorul piesei. Pakunderea incompieta a forjarii poate fi usor detectata printr-o *ru*inrre macroscopica a sectiunii piesei' Pentru evitarea acestui oerect este necesara fiorjarea pieselor mari cu ajutorul preselor. crapaturile de Ia suprafata pot aparea ca uffnare a unei prelucrari excesive a suprafetei piesei, sau datoritafragititatii Ia cald. O cincentratie puternica de sulf in atmosfera cuptorului, dar si iegregatiile de sulf din otel pot contribui la fisurare pieselor.

i-l

n
rr
i-r

q
Adaosuri de prelucrare la forjare:

A:*3
A:-2

y-tti
Rugozitate rezultata dupa forjare este de circa lOpm. Laminarea este metoda de prelucrare prin deformare plastica ( la cald sau - la rece ) la care materialul este obligat sa trea ca fortai printre doi cilindri aflati in miscare de rotatie. Utilajul de lucru poarta denumirea de laminor, procesul se numeste deformare-laminare? iar produsul rezultat "lam tnat" . La laminare dirnensiunile materialului se reduc in directia apasarii si cresc in celelalte directii. Materialul laminat are o structura omogena cu graunti alungiti si ordonati dupa directia de laminare.

!
T

Fig.3 Principiul laminarii

I *l
]

lnnrinq-i; laminarii.

3::r::_:: ryir efectua intre- doi cirin dri netezr in cazur produseror ffi;,ffidru; raspandit, l:::,,:1.,,f:p-nr*rjjl;;--;:J;1;T#JJ#"il;"HJ; apreciindu-se ca circa 75 % din productia mondiala de
1,,^*, ir rr

orJ"rriJffi;;;

Stadiile lamimarii:
1. Stadiul prinderii materialului

-t

n h
t--r

FI
t--r

Stadiul laminarii propriu-zise Stadiul iesirii materialului dintre cilindri

Tehnologia laminarii a) La cald. Semifabricatele care se lamin eazasunt lingourile ( de diferite forme si marimi ) sau alte semifabricate obtinute prin trjare, fie "u printr-o Iaminare anterioara ( brame, tagle, platine Prima op*.uti" procesuui tehnologic de laminare consta in alegeiea si pregatirea semifabricatului. Dupa operatia de incalzire la temperafura de defoimare urmeaza laminare propriuztsa' Operatiile de curatire, sortare, depozitareurmate de cele de control tehnic incheie fazele de laminare la cald.

r-r r-t
I

t--l

-I -I

b) La rece. Se deosebesc urmatoarele operatii:

debitarea semfabricatului ( produs prin laminre la cald ) curatirea suprafetei semifabricatului laminarea propriu-zisa tratament termic ( recoacere sau revenire ) calibrare control tehnic

-t
-l -I -t -t -t -l -l
-I

Rugozitatea rezurtata prin raminare este de 3,2 1tm. Adaosuri de prelucrare Ia laminare: semifabricatului in functie de procedeul ales

Definirea procesului de semifabricare

a formei si

dimensiunii

Dintre procedeele analizate, avand in vedere precizia dimensionala si rugozitatea obtinuta am ales procedeul de lamin are la cald pentru obtinerea semifabricatului'
In aceste conditii semifabrrrutor va avea dimensiunile:

l,-r

n
r-l l-f

-f :I -I -I -r -r
-r -l -l
2.

''-.-..

'i:-j--'

.-'a

..

-__l

.fig. 4 D imen s iunil e s em ifab r ic atul u i

Generare modelului numeric al piesei de prelucrat

Piesa necesita urmatoarele operatii de prelucrare:

-I

- debitare semifabricat ( oxiacetilenica )

- ftezare
- B4urire
Toate dimensiunile sunt date de desenul in 2r) ( fig.t ). vom folosi aceste dimensiuni pentru a coqstrui un model in 3D piesei de prelu cratdupa care 4 vom comuta pe modelul cAM pentru a defini operatiiie- de prelucrare si parametri necesari.

-l

n rl I

FI

t-f

rI
tI
t-l

t-l t-l

Faza de degrosare

numeric al piesei de prelucrat.

In tabelul 2 sunt prezentate etapele parcurse pentru generarea modelului

Faza

l:

Desenam un bloc.

rI rl rI rl rl rl rt
r_1

n n n

Selectam Solid>Block>(si introducem valorile urmatoare in cadeta de dialog) 0,0>enter> 1 50, 105>enter>50

Astel s-a realizatblocul debaza.

Baza2: Blocul al II -lea

Selectam Solid>Block> 150,105,40>enter> 10
11

0.0.40>enter>

Astfel am realizat blocul mic.

Faza3: Subtract

Selectam : Solid-Edit> Subtract>click pe blocul mare>click pe blocul mic

Raza 4

Solid-Edit>EdgeBlend>selectam Constant radius>

Introducem valoarea de 30> enter>selectam muchia care trebuie,ocurbatarr.

l

rt
rl

-t
-I -l _I
_|
Faza 5

Solid-Edit>Cut whit plane>selectam solidul>

0r80,0>enter>43.3,

Selectam optiunea prin 3 puncte> 1 05r0>enter>45.3, I 05150>

-I -I -l
-r -I
^l

enter>enter

Tabelul 2

operatiei de frezare se sele cteaza optiunea MILLTNG.

In SOLIDCAM definirea unei operatii de prelucrare este echivalenta cu definirea unei partitii, PART. Pentru a defini partitia corespun zatoare
Informatiile care trebuie furni zate la nivelul partitiei sunt :

-l .I
-r

Qoordonatele originii sistemului de referinta inraport cu sistemul de referinta al modelului geometric. Cotele z ale principalelor plane de lucru: scula in momentul activarii ei;

al

masinii-unelte

- TOOL START PLANE -

reprezinta cota z a planului in care se afla

- CLEARENCE PLANE
se deplaseazacu avans rapid;

- reprezinta cota z a planului pana la care scula

-l -I -I -t
-I
-1

- UPPER PLANE

- reprezinta cota z superioara de prelucrat;

- reprezinta cota z inferio ara deprelucrat.

- LowER PLANE

lnformatiile sunt introduse in meniul HOME

DArA (fis. 5 )

tl I -l -l -l -l -l

Number:

::-

lr
plane
plane
I t

x: I[-:

Y, [50

l*l=chine home number:

lfin |tr50
IE-_

-)f/

z,

fE*r
e(

4+h axis

Tasl starl Clearancr

Plane

dr

f" r=

_l

Part upper

phne

I
I

150
t

t*t

lque-rJlane,

lq

*I *I *t *I

- 1-.t?[-. I fig. 5 Meniul Home data

-t *I -t
-l -l -l
-I

O operatie de frezare poate fi alcatuita din una sau mai mul te faze d,e prelucrare, denumite JoB-uri. Se alege operatia MSC ( model 3D din ) Milling.
Frezarea unei piese in spatiu tridimensional se defineste prin parcurgerea urmatoarelor etape :
a

Geometry
Tool

de prelucrat.
a

- selectarea modelului geometric al piesei

-I

si cinematicaa sculei. Definirea tipului de faza de prelucrare : degrosare t rough ), semifinisare ( semifinish ) si finisare ( finish ).
I

- definirea geometrica

Definirea geometrica si cinematica a sculei : se defineste tipul se scula utilizat ( burghiu, alezor, tarod etc. ), parametri geometrici ( diametrul, unghiul la varf care poate fi cuprins intre 0,01 si 180 , numarul de dinti ) si parametri cinematici ( turatia la degrosare si finisare, vtteza de avans si de xchiere la degrosare si finisare ).

-_t

-t
-I
-l -l
Degrosarea se poare reahza tn modul Hatch sau Contour, dupa cum jI, ern de prelucrat o degajare inchisa sau un profil complex in spatiul ::rdimensional. Sunt necesari urmatorii parametri :

--l

Geometry name

Jab name

-l -l -l -l *l .f

,**
Define
Tonl Number:
Biameter:
, t

1 l

, it-rsi_t_tt
i
t'
e i

v1

Sto*
;,

Milling Levels
l

WorkingArea-

f,learance plane

* ffi***

li Whole model f" U+er-defined

Toleranee

Saleg distanre:

1 .:',

Eorner

radius:

-!"l'.[!H:r.flii:i
I

Data
Hough

Job Lower olane

:ll

--

I '

Taolpath:
Surface:
Finish

il't

Semi-Finish

g* Non*

fri

' ' ri

None

Hatch
Eontour

f* Lineal {* Effset cutting

t
5ptral Circular pocket Esnstant

,f ,{*
'i^..

Hsne
Linear

0ffsetcuttinq
Sptral

.t
-l -I
_l _l
_l

t]v*rlap:
Down Surface

slep: l-*offset: t: l

ffi's

j-'

l*

Z
f

{* f,ircular pocket ,^ EonstantZ

Surface

offseL i'.*

Milror/Hctate point Ssve & Calculate

.I
-f

Fig.6 Definirea fazei de frezare(degrosare)

[-f

tt
*l -l -l *l
I

*l
*_l

In caz contrar ar ramafie suprafete neprelucrate datorita uzarit sculei sau abaterii de la traiectoria programata a acesteia.

r r.urn,, I or pre lu c ?" X'.".ffi #'S.i,r,1 de 0 a acestui parametru asigura prelucrarea in intregime a piesei dorite.
,

rate,**

;rt':

L ili;:iJi:[.n I

*l *l *l *f *l *l *l -l ^l *l -l

p"rt*

Down
fazarespectiva.

step

reprezinta adancimea de aschiere i

'

Surface

offset

conturul final al piese i si c onturu I r ealizat Ia faza respectiva.

reprezinta distanta mica dintre

Tool table

Aceasta conditie trebuie indeplinita pentru ca scula sa aiba rigiditate in timpul prelucrarii, sa nu apara vibratii ln corpul piesei, care pot produce fisurarea acesteia. Putem introduce si manual parametrii sculei Ou. ** poate alege o scula din Tool Tabte QuickStart pe Oitrer apoi selectand pick from

t--l
r--l

-I -l -l -f -l -f -l -I -l -l -l
*]

Simularea operatiei de degrosare.

Se selecteaza Save

& Calculate,

apoi Exit.

Click dreaptape Job -> Simulate -Verify

tl
I

*l

urmatoare:

Dupa terminarea simularii semifabricatului

va arata ca in

figura

-l -l
-l
-1

:l :l

:t

_l

3 :l :l :l

:t :t :t :t :t :t :t :t :t :t

:l

-fig. 7 Semifabricatul dup a degro s are

2.2 Faza de finisare

Asceasta faza se va reahza in modul Liniar, cae se afla in submeniul Finish. In caz;ul fazelor de semifinisare se recoanda optiunea User defined, care perrnite definirea de catre utilizator a conturului suprafetei de lucru a sculei. Pozitra sculei fata de acest contur, in timpul prelucrarii poate fi:

. .

INTERNAL: tangent interior; MIDDLE: cu axa pe acest contur; EXTERNAL: tangent exterior la acest contur.

In momentul activarii functiei: Define din submeniul Geometry name se poate defini profilul de frezat prin Add chain. Conturul acestui profil fiind format dintr-o succesiune de curbe, exista urmatoarele alternative pentru definirea lui (Fig.9): gelect curves- cand se selecteaza, una cate una, curbele care formeaza conturul de frezat.

l-1

r-l r-l
r-t

tl rI -I

-tuccesiune, iar pentr a defini directia de parcurgere a intregului contur se selecteaza un punct de pe aceasta curba, in directia dorita. To point cand se selecteaza prima curba, apoi se defineste directia de parcurgerea siccesiunii de curbe prin selectarea unui punct de pe prima curba, in directia dorita.

'

Auto select cand se selecteaza prima curba din

aceasta

'

-t --I
--t

6aar*i*:1tnru

,labnm***l*:

!{?i tryI
Tod

l'

-[
ll*tqleYdr

-t
-l *I *l -l

0unaor r , l,
Ldrrat

*" : ftccredxrsi ir* -*

t6-E

SCclds*rc.: iT_-l{ I Jg1hry.*!4ti

ll d; Urcrffi
Tsbrrcc Todo.rh

WlrkilgAlen a- \#h*nod.a

,r,* i
i*or
Fl
Sul*e
F;irlt

$*j
.- qstrrh*

j-{:stre}
Saifr&h ff }tffG
Lhnr {* {Nllatsr*E

r-

'yr

rr Hr:r

i r

Naetr

r- llm
al Lh.rr

Etrhl

r 0H*flnirg

orud*: tll
Du*rstcs Illrrfaee

**

t*

sFrd

r
r

Scr;l

a* figcdpa.kd

rF Eieriurlor*.d

Crrulr*Z

--t

dt** L
"

Cm*at'Z

Sufuotf*rt

-I -I -l'
.-f

.t"r*f - r*
h{exa:ga

':
,-------1

l sl t*J

Sa*aet

f*sJalc

_. Fig.

Definirea fozei

de

finisare

Este selectata din submeniul

working area

optiunea

User-defined. pe Define.

Apare submeniul working orea.Inca o data pe DeJine. casetade dialog o sa dispara si este vintalizat-od.lrl geometric at piesei.

In Geometry Edit Add chain

I .I

Fig.9 Definirea suprafetei de lucru

irl

h h n m r]
r-l
r=l

rt

4-,
Simularea operatiei de finisare: Se selecteaza Save&calculate, apoi Exit"

Click dreapta pe Job->Simulate->Verify

Dupa terminarea simularii semifabricatului

va arataca in figura

urmatoare:

r-l
r*l r*l
r^l
Fig. 1 0 Semifabricatul dupa finisare

rr
rT r-t

Faza de gaurire

rI
1-r

Prelucrarea gaurilor se realizeaza prin definirea unui Job de tip Drill. Pentru aceasta se parcurg urmatoarele etape: Geometry- definirea semnelor gaurilor de prelucrat.

ru

r--I -_t

-l

-I
-l *l *l *I
*t *t

ln cadrul acestei etape se definesc geometric centrele gaurilor de prelucrat cu aceeasi scula. Pentru reperul de proiectat centrele gaurilor sunt:

c1 (100,107,0)
c2(200,107,0)

Tool- definirea geometrica si cinematica a sculei. La aceasta se definesc: tipul de scula utilizat (burghiu, alezor, tarod, ect.), parametri geometrici (diametrul, unghiul la varf care poate fi cuprins intre 0,01 si 180o, numarul de dinti) si parametri cinematici (turatia la degrosare si finisare, vitezade avans si de aschiere la degrosare si finisare).

*l *l
*I

la valorile definite in meniul Home Data (Fig. 5)

Milling Levek -definirea principalelor plane de lucru. Aici se defineste doar Drill Depth. Celelalte plane de lucru ramin valabile

*l
*t *I

' Drill Trpe - definirea tipului de operatie de prelucrare a gaurilor folosita.

*l
*t
_I

prin strunjire, plelucrarea unor degajari cilindrice metrice. Pentru a selecta tipul de operatie folosit se utllizeaza obtiunea Drill Tipe din fig. I 1.

_ Se intelege o gama larga de prelucrari largirea gaurilor

m care rntra: gaurirea, centruirea,

-l

Gearneoy

ilif
Iad

nrrn -*

Jcb nsrre

i
i

-_.,^._..,tI
l

D.nn

:n-1 {5-:3

:-:

r$qmsrrm

h{}'g

Lst'ets

Nrlrtfr Diflrrig. ffif,c:

Cray*tdrrc

I m-*

-*:In-J

I_
i

'w'' Efl56t: |ulrue

,,t,

BrlU

. ":_-;i __:3_ l
Ftc{s.rF
i

i --*-;i I r- -:.r jsg5*=lj

luraprarr**
,

r:.Ur.Lr
!

:l

D.r.

4..

$l,Yc

,...

: !

t*tqlCalrlah

-lsl

Fig.

11.

DeJinirea fazei de gaurire(gaura strapunsu)

r-l r-l
r-_l

r*l r-l r-l

Ii"-

Eranarynum
Tod i{ornralirr

:j D.r."l
c-

Jotnsrr

F-l*-r{
I{LIE Lay*

.,-'*,'
I
icc J-' il

Hrrnbg

r ilqqry4ry
Saldy{*rer:

-*lxm-J
Bif oprryt

Drr{*.

{{ lro ;r0

rI
r-l
r--l

Anflar

{*qeerftry-l

D*r orrsnr, lltnru

},t**lg*

?:f-#"I

m
tH! wil lryl
Dr{a
I

*;
.:::,.

--_l
Bf,.i_{

r:;"i *m*1
Sara
I

-,-''

YvtY{rrytl

Er*agumrfet:

l-f

It:utlu
S*r*l Erlsjatr

:l

,I _-t
_t _t

Fig. 11'. DeJinireafozei

de

gaurire(gaura nestrapunsa)

Dupa terminarea simularii piesa ya arata ca in fig. 12.

-t -t -I
_l

:t
-^l

rI
r,I

r,l r,l
r1 r:I t-l

n
_I _I

-I

.I
_1

-I

:I
*l

:I :I

J
{