CIOCODEICA GHEORGHEITA AMG III E ANESTEZIA SPINALA Clasificare: - anestezie subarahnoidiana (rahianestezie); - anestezie peridurala.

Anestezia subarahnoidiana = anestezia de conducere produsa prin actiunea unui anestezic local introdus in spatiul subarahnoidian. Indicatii: a) chirurgicale: - interventii pe abdomenul superior (rar) - interventii pe abdomenul inferior - interventii pe mebrele inferioare T8-T9; T12; S1; T5-T6;

- interventii pe perineu (patologie anoperianala, RVP)

b) diagnostice (diferentiere a durerii de tip central de cea de tip periferic); c) terapeutice (mai ales pentru anestezia peridurala): - durere generata de spasm i ocluzie vasculara; - dureri atroce din pancreatita acuta, IMA. Contraindicatii (relative): - boli cardiovasculare (insuficienta cardiaca, miocardite, aritmii, hTA); - discrazii sangvine; - artrite i spondilite ale coloanei vertebrale, deformari ale coloanei; - boli neurologice preexistente (leziuni de nerv, poliomielita, etc.), etc.. Pozitia bolnavului: - pozitie ezanda, la marginea mesei operatorii, cu capul flectat pe torace, umerii cazuti spre inainte;

- decubit lateral, cu flectare a genunchilor pe abdomen i a capului pe torace (pozitie comoda a pacientului, cu o perna sub cap). Repere: apofizele spinoase, creasta iliaca (linia Tuffier corespunde spatiului intervertebral L3-L4).

Etape parcurse in efectuarea rahianesteziei: - vizita preanestezica (examen general, examen local, explicarea pe scurt a procedurii, precizarea indicatiei sau contraindicatiei); - premedicatie; - prehidratare (ser fiziologic 500-1000 ml); - a ezare in pozitie corecta a pacientului; - aseptizare locala; - punctia durala; - injectare lenta a anestezicului (1 ml/sec); - culcare a pacientului (in general in decubit dorsal); se chestioneaza bolnavul cu privire la aparitia senzatiei de caldura insotite de parestezii, senzatie de picior greu, imposibilitatea ridicarii picioarelor; se instruie te bolnavul sa nu ridice capul pana in postoperator (evitare a cefaleei postrahianestezie); - supraveghere a pacientului: ECG, TA, puls; combatere a bradicardiei (atropina), hTA (perfuzie), sedare (2,5-5 mg diazepam); - supraveghere in postoperator (hidratare corecta). Tehnica propriu-zisa strabatere cu acul a urmatoarelor planuri: piele, tesut subcutanat, ligament supraspinos, ligament galben, dura mater, arahnoida. Aspecte important de cunoscut:

- cu indexul miinii stangi, se repereaza spatiul intervertebral dorit pentru punctionare - se punctioneaza cu ac cu mandrin, pentru a evita incarcarea lumenului acului cu fragmente tisulare; - directia acului: cu varful u or spre cranial (paralel cu orientarea apofizelor spinale); - acul tinut intre degetele mainii stangi, ca sa nu se indoaie, este orientat i impins cu degetele mainii drepte; - distanta dintre tegument i dura mater este in general de 4-5 cm; - dintre formatiunile anatomice strabatute, ligamentul galben are duritatea cea mai mare; - strabaterea durei mater (concomitent cu arahnoida) ofera o impresie caracteristica (foaie de pergament intepata); - inteparea maduvei spinarii este perceputa de bolnav ca durere lancinanta in membrul inferior de partea intepata; - extragerea mandrinului, cu exteriorizarea LCR semneaza reu ita tehnicii.

Alternativa (in caz de imposibilitate de depa ire a spatiului interspinos pe cale mediana) punctie subarahnoidiana pe cale laterala, cu patrundere in spatiul subarahnoidian printr-o gaura de conjugare; singura rezistenta intalnita este ligamentul galben.

Incidente i accidente: a) cu rasunet cardiorespirator: - bloc spinal total minute apar: hTA marcata, apnee, midriaza, asfixie; in 3

- hipotensiune arteriala (maxima in primele 10 minute); - stop respirator; - insuficienta cardiaca acuta; b) cu rasunet digestiv: - greata i voma (prin hTA cu anoxie, reflexe nociceptive, frica, etc.) mg i.v.); - sughit; c) cu rasunet renal: - oligurie, anurie (prin hTA, hipoxie renala); - retentie de urina (prin relaxare a musculaturii VU, pierdere a senzatiei de mictiune, spasm al sfincterului vezical) poate necesita sondare vezicala; d) cu rasunet asupra sistemului nervos: - cefalee (prin jocurile presionale ale LCR) folosire de ace subtiri (G22), hidratare adecvata, administrare simptomatica de codeina (30 mg) i acid acetilsalicilic (600 mg); - durere la locul punctiei; - meningism sau meningita; - parestezii, paralizii; oxigenoterapie, droperidol (2,5-5

- sechele neurologice permanente: sindrom al cozii de cal (retentie de urina, incontinenta fecala, abolire a sensibilitatii perineale, pierdere a functiei sexuale), arahnoidite adezive cronice, leziuni directe medulare. Anestezia peridurala = anestezie de conducere produsa prin actiunea unei solutii de anestezic local introdusa in spatiul peridural. Reperarea spatiului peridural se bazeaza pe existenta unei presiuni negative la acest nivel. Avantaje: bloc simpatic mai intins cu 2 segmente fata de blocul senzitiv, bloc motor mai redus cu 2 segmente.