Sunteți pe pagina 1din 41

1. Noiunea de dr. al afacerilor 1.1 Caract no de dr. afacerilor Dr. afacerilor un ansamblu de norme jur. Care reglem.

. Relaiile sociale patrimoniale i personal nepatrimoniale ce apar ntre persoane n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor, precum i raporturile ce apar n cazul interveniei statului n aceast activitate. Afacerile operaiuni social utile de extragere, creare sau dobndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel nct suma de bani primit ca plat s acopere toate cheltuelile suportate i s asigure persoanei obinerea unui profit. 1.2explicati contravers dintre no. teoretica de dr. al afacer cu no de dr comercial , dr antrep. Dre econom, dr civi. Dr. comercial ansamblu de norme jur. De dr. privat aplicabile raporturilor jur. Izvorte din svrirea actelor jur; faptelor i operaiunilor considerate de lege fapte de comer, precum i raporturilor jur. La care particip pers. Care au calitatea de comerciant. Se opteaz pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urm reprezint un domeniu mai amplu, n care se include i normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugereaz ideea c acest ansamblu de norme are un obiect mai restrns, adic obiectul de reglementare se refer la distribuia de mrfuri, nu ns i la producia lor, la executarea de lucrri sau prestarea de servicii. Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramur a dreptului privat, reglementeaz raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu coninut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite ntre pri care au o poziie juridic egal. Activitatea antreprenorial este un proces care se deruleaz n diferite medii i uniti de afaceri ce cauzeaz schimbri n sistemul economic prin inovri realizate de persoanele care valorific oportunitile economice crend valori att pentru indivizi ct i pentru societate. 1.3 Raporturile jur. Dintre stat i pers. Fizice i jur. Ce apar n legtur cu desfurarea activit. De ntreprinztor sunt de dr. Public i se reglementeaz de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiia dr. Afacerilor dat de doctrin. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, n care pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor sunt pe poziie de subordonare fa de stat. Un exemplu n acest sens ar fi procesul de liceniere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, n care statul n persoana org. Competente cum ar fi Camera de Liceniere, Banca Naional a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acord licen pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstreaz caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat i pers. Fiz. i jur. Care practic activ. De ntreprinztor este procesul de nregistrare de stat a acestor pers. Fiz. i jur. La Camera nregistrrii de Stat. 2. ntreprinztor individual-titular al patentei de ntreprinztor 1.1 caracteriz dr si obl intreprinz individ titular al patentei de intreprinzator Titularul patentei este obligat: a) s respecte ordinea stabilit de desfurare a activitii indicate n patent, normele sanitare, normele de protec ie contra incendiilor, s ndeplineasc alte cerine ce se refer la genul de activitate respectiv, iar pentru desfurarea activitii indicate la compartimentul 1din anex, s aib documentele primare de provenien a mrfii, dup caz, factura de expediie, chitana de percepere a taxei vamale sau actul de achiziie a mrfurilor; b) s desfoare activitatea numai n locurile permise n aceste scopuri de autoritatea administraiei publice locale; c) s respecte drepturile i interesele consumatorilor; d) s afieze patenta sau copia ei, autentificat de notar, ntr-un loc vizibil la locurile unde i desfoar activitatea de ntreprinztor sau s o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. Titularul patentei poate desfura activitatea de ntreprinztor specificat n patent pe ntreg teritoriul rii dac n patent nu este indicat altfel. 1.2 comparati statut jurid al titular patentei de intreprinzat cu satutul intrepr individual inregistrat in registrul de stat al II Fondatorul pers. Fizic desfoar activit. Individual de ntreprinztor n nume propriu i pe riscul propriu. ntreprinderea individual devine subiect de dr. din momentul nregistrrii de stat. n cazul ntreprinztorului individual titular al patentei de ntreprinztor e n drept s desfoare activitate de ntreprinztor, dac a obinut n modul stabilit patenta de ntreprinztor. Titularul patentei de ntreprinztor nu are dr. s angajeze pers. La lucru, dar ntreprinztorul individual are dr. Titularul de patentei de ntreprinztor practic activ. Prevzut de aceasta, pe cnd ntreprinztorul indiv.practic toate active. neinterzise de lege. Ambii rspund cu patrimonial propriu. ntreprinztorul individual e obligat s achite toate taxele i impozitele prevzute de lege, dar posesorul de patent doar taxa pentru patent. 1.3 Patenta se elibereaz pentru unul din genurile de activitate. Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza cruia i are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate. n cazul prevzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primria respectiv (2) n cerere se indic: a) prenumele, numele i domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de ntreprinztor pentru exercitarea creia se solicit patenta; c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport i numrul de nmatriculare al acestuia, dac se prevede c acest mijloc de transport va fi utilizat la desfurarea activitii menionate.

(3) mpreun cu cererea de eliberare a patentei pentru unul din genurile de activitate enumerate la poziiile 2.1, 2.2, 2.3, 2.5, 2.6, 2.12, 2.13, 2.14, 2.15, 2.16 din anexa la prezenta lege, solicitantul prezint copii de pe certificat, diplom, alte acte ce confirm nivelul de calificare necesar desfurrii genului de activitate respectiv. (4) n cazul n care, conform legislaiei, pentru desfurarea unor genuri de activitate indicate n anexa la prezenta lege este necesar autorizaia autoritii administraiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei se anexeaz decizia autoritii respective. (5) La cerere se anexeaz documentele confirmative de achitare a contribuiei de asigurare social de stat pentru ntreaga perioad solicitat de desfurare a activitii n baza patentei de ntreprinztor sau actele care confirm scutirea de plata contribuiei. (6) Patenta se elibereaz de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza cruia solicitantul i are domiciliul sau la locul de desfurare a activitii preconizate, n decurs de 3 zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate n modul respectiv i dup achitarea taxei stabilite. (7) Patenta poate fi eliberat de primria n a crei raz de administrare solicitantul intenioneaz s-i desfoare activitatea n baza patentei, n cazul dac n localitatea respectiv nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. Patenta eliberat de primrie este valabil numai pe teritoriul administrat de aceasta. (8) Patenta se autentific, aplicndu-se semntura conductorului organului ce a eliberat patenta, i se tampileaz. (9) La patent se anexeaz cuponul, decupat de la duplicatul patentei, ca dovad a achitrii taxei pentru patent, cu indicarea termenului corespunztor celui menionat n patent i sumei de plat. Cuponul, de asemenea, se autentific aplicndu-se semntura i tampila.

3. Activitatea de ntreprinztor 1.1 CARACTERIZATI ELEMENTELE ACTIVIT DE INTREPR Activitate de ntreprinztor active. De fabricare a produciei, de executare a lucrrilor i de prestare a serviciilor, desfurat de ceteni i asociaiile acestora n mod independent, din proprie iniiativ, n numele i cu riscul propriu, sub rspunderea lor patrimonial, n scopul asigurrii unei surse de venituri permanente. Elemente: 1)Activitatea practicat de ceteni i de asociaiile lor pers. Care pot desfura activitate legal de ntreprinztor n unme propriu sunt desemnate prin no. ntreprinztor. Pers. Fizic poate desfura activ. De ntreprinztor, dac: a) a obinut patenta de ntreprinztor; b)a nregistrat o ntreprindere individual; c) a nregistrat o gospodrie rneasc. Pers. Jur. Poate desfura active. De ntreprinztor numai dup naterea ei ca subiect de dr. , dup nregistrarea oficial. Prin nregistrare se urmresc mai multe scopuri: controlul asupara acestor pers. Contracararea active. Ilegale. Pers jur. Care pot desfura n nume propriu active. De ntreprinztor neinterzis de lege se num. pers. Jur. Cu scop lucrativ (soc. Comerciale, ntreprinderile); 2) Activit. Independent ntreprinztorul acioneaz independent, exprimndu-i voina n rap.jur. fr a cere acordul unor org. ierarhic superioare. Voina liber se manifest la alegerea formei jur. De organizare a viitoarei active. Garanie a independenei ntrepriztorului servete patrimonial propriu i interdicia imixtiunii autoritilor publice n active. Acestuia. Independena nu trebue tratat ca o libertate total. ntro ar cu economie de pia nu poate exista libertate absolut. Independena ntreprinztorului e limitat de acte normative i de dr. altor pers. 3) Activ. Din iniiativ proprie nimeni nu poate fi obligat s practice active. De ntreprinztor. Pers. i manifest liber voina de a practica o active. ntro anumit form, depunnd cerere i actele necesare nregistrrii; 4) Activ. n nume propriu active. De ntreprinztor va fi practicat de pers. Fizic care a solicitat nregistrarea sau de subiectul pers.jur. creat prin nregistrare. Dac se solicit patenta de ntrepriztor, titularul va practica active. n nume propriu fr a putea atrage munca unor alte pers. Numele fondatorilor se indic n denumirea ntreprinderii individuale i a gospodriei rneti. Toate actele jur. Sunt semnate de ntreprinztorul individual cu numele su, inclusive n cazul cnd acioneaz prin reprezentani. Dac se solicit nregistrarea pers. Jur. Active. Se practic n numele ei propriu. Pers. Jur dispune de denumire, patrimoniu distinct i org. executive prin care manifest voina n exterior, dobndind dr. i asumndui oblig. n numele i pe seama pers. Jur. Activeaz administratorul, el poate delega mputernicirea de reprezentare la ncheierea actelor jur. Altor pers. Pe toate actele emise trebue s figureze denumirea pers. Jur. 5)Activit. Pe riscul propriu i sub rspunderea patrimonial proprie iniiatorul pune n circuit anumite valori patrimoniale, indifferent de natural or, bani, bunuri sau munc proprie. Efortul ntreprinztorului e orientat spre majorarea costului valorilor puse n circulaie i numai datorit acestei majorri se consider c active. E eficient. Riscul se produce din cauze obiective circumstane care nu depend de voina omului (calamniti nat.), msurile fiind asigurarea de riscuri comerciale, formarea fondurilor de rezerv; i subiective neexecutarea sau executarea oblig. Necorespunztor asumate de partenerii comerciali, dup care survine rspunderea stipulat de pri n contract. Rspunderea patrimonial survine numai n cazul cnd active. E ineficient sau cnd ntrepr. i ncalc oblig. Pres. Fiz. i jur. Rspund pentru oblig. Asumate cu tot patrimonial pe care l au n proprietate; 6) Activitate permanent active. De ntreprinztor, actele de comer effectuate cu o anumit regularitate, care aduc autorului un anumit venit; 7) Activit. Aductoare de beneficii beneficiul (profitul) reprez. Diferena dintre valoarea capitalului nvestit i valoarea realizat din activ. 1.2 CLASIFICATI GENURILE ACTIVIT DE INTREPRINZ Dup importan active. De ntreprinztor pot fi clasificate n: a)active. Interzise active. Care pot s aduc un profit material i pentru care e prevzut o pedeaps penal sau administrativ (traffic de fiine umane), b)activ. Monopol de stat sint desfurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de stat situaie n care un numr limitat de ageni economici sunt nvestii de ctre autoritile adm. Publice cu dr. exclusive de desfurare a unei anumite activ. Aductoare de profit(baterea monedei, imprimarea hrtiilor de valoare); c)active. Monopoluri natural situaia n care producerea, transportarea, comercializarea procurarea mrfurilor i grupurilor de mrfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, n virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afl sub controlul direct al unuia sau al mai multor ageni economici (activ. Legate de exploatarea grilor); d)active. Supuse licenierii sunt stabilite prin legea privin licenierea unor genuri de activ.; e)active. Practicate n baza patentei de ntreprinztor legea privind patenta de ntreprinztor. ntreprinztorii pers. Fiz. i jur. Pot desfuar genurile de active. Care nu sunt supuse licenierii fr vreo autorizaie sau permisiune special.; f)active. Care pot fi practicate liber; e)fr autorizaie special. 1.3 a) Legea cu privire la avocatur stabilete expres c avocatura nu constitue active. De ntreprinztor; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevzut n legea cu privire la patenta de ntreprinztor i respectiv nu e prevzut sau interzis de alte legi , mai ales c patenta de ntreprinztor se elibireaz pentru practicarea active. De ntreprinztor; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu ntrunete n sine elementele constitutive ale active. De

ntreprinztor (activ. Independent, n nume propriu, pe riscul i sub rspunderea patrimonial proprie) i n plus activ. Salariatului intr sub incidena raporturilor sociale de munc; d) poate, dac e instituie de nvmnt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevzut necesitatea obinerii licenei; e)nu poate fi, deoarece se consider c pers. Jur. Va practica activ. De ntreprinztor (adic soc. Pe aciuni) iar nu acionarul care face parte din ea, chiar i dac e singurul fondator; f) poate dac ntrunete elementele constitutive; g)legea licenierii unor genuri de activ. h)nu e active. De ntreprinztor, expres prevzut n lege; i), k) similar cu f).

4. Licen ierea activit ii de ntreprinztor 1.1 CARACTERIZ LICENTA CA AUTORIZARE DE ACTIVIT SI CA DREPT AL TITULARULUI DE LICENTA Licen - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de liceniere n procesul de reglementare a activitii de ntreprinztor, ce atest dreptul titularului de licen de a desfura, pentru o perioad stabilit, genul de activitate indicat n aceasta, integral sau parial, cu respectarea obligatorie a condiiilor de liceniere; Licena demonstreaz c titularul ei ntrunete toate condiiile i are toate capacitile necesare pentru producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate. 1.2 Documentele necesare pentru obinerea licenei (1) Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune declaraia, ce conine: a) denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen; c) asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate. (2) La declaraia pentru eliberarea licenei se anexeaz: a) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele pot fi nsoite i de copii pe suport electronic. (3) Solicitarea altor documente dect cele prevzute de prezentul articol se interzice. (4) Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic. (5) Declaraia pentru eliberarea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere. (6) Declaraia pentru eliberarea licenei nu se nregistreaz n cazul n care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor prezentului articol. (7) Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului. (8) Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit. Decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei: (1) Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea licenei i documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), n cazurile expres stabilite de legile care reglementeaz activitatea liceniat respectiv, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de ctre autoritatea de liceniere a deciziei privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei. (3) Informaia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei se comunic solicitantului cel trziu n ziua lucrtoare imediat urmtoare adoptrii deciziei. (4) Temei pentru respingerea declaraiei pentru eliberarea licenei este depistarea de ctre autoritatea de liceniere a datelor neveridice n documentele prezentate de ctre solicitantul de licen. (5) n caz de respingere a declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul poate depune o nou declaraie dup nlturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraiei precedente. (6) Licena se consider eliberat dac autoritatea de liceniere nu rspunde solicitantului de licen n termenele prevzute de lege. Dup expirarea termenului cumulativ stabilit pentru ntiinarea despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, cu condiia lipsei unei comunicri scrise despre temeiurile refuzului nregistrrii i/sau respingerii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate desfura activitatea pentru care a solicitat licena. (7) n cazul survenirii situaiei prevzute la alin.(6), autoritatea de liceniere perfecteaz licena n condiiile art.14

alin.(1). (9) Rspunsul negativ, dat n termenele prevzute de lege, nu echivaleaz cu aprobarea tacit. Licena se elibereaz pe un termen de 5 ani, 1.2 Eliberarea licenei (1) Licena se perfecteaz n termen de 3 zile lucrtoare, ncepnd cu ziua primirii documentului care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei. Meniunea despre data primirii documentului, care confirm achitarea taxei pentru eliberarea licenei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licen. (2) Dac solicitantul, n termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (nmnat) ntiinarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirm achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licena perfectat, autoritatea de liceniere este n drept s anuleze decizia privind eliberarea licenei sau s adopte decizia privind recunoaterea licenei ca fiind nevalabil. (3) n cazul n care titularul de licen intenioneaz s desfoare genul de activitate indicat n licen dup expirarea termenului ei de valabilitate, acesta este n drept s solicite prelungirea termenului de valabilitate a licenei pe termenele prevzute la art.13, cu achitarea taxei pentru licen, stabilite conform legii, pentru perioada ulterioar. n acest caz, pe licen se va aplica meniunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Meniunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicat pe licen pn la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenei. n acest caz, termenul nou de valabilitate a licenei va curge din ultima zi calendaristic n care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia. (4) Titularul de licen nu este n drept s transmit licena sau copia de pe aceasta altei persoane. Taxa pentru eliberarea licenei pentru activitatea de transport internaional de mrfuri este de 2500 lei, 1.3 a)Nu poate s retrag licena, deoarece n conformitate cu art.19 alin.(8) al legii cu privire la licenierea unor genuri de activitate: n cazul n care se depisteaz nclcri ale condiiilor de liceniere, autoritatea de liceniere, n termen de 15 zile lucrtoare de la data ntocmirii actului de control, emite prescripia privind lichidarea nclcrilor, cuprinznd recomandrile privind modul de remediere a tuturor deficienelor identificate, precum i avertizarea despre posibila suspendare sau retragere a licenei dac nclcrile depistate nu vor fi lichidate n termenul stabilit. Ca condiie de liceniere care a fost nclcat e nerespectarea cadrului legislativ i normative n vigoare la desfurarea activitii liceniate (conform ordinului Min. Economiei privind condiiile de liceniere). Titularul de licen, primind prescripia privind lichidarea nclcrilor condiiilor de liceniere, este obligat, n termenul indicat n prescripie, s prezinte autoritii de liceniere informaia privind lichidarea nclcrilor. b) c) Decizia camerei de liceniere privind retragerea licenei poate fi contestat n instana de judecat.

5. Noiunea de concuren 1.1 Concuren o liber competiie ntre agenii economici care ofer pe o pia determinat produse sau servicii ce tind s satisfac nevoi asemntoare sau identice ale consumatorilor, desfurat n scopul de a asigura existena sau expansiunea comerului. 1.2 Condi iile pentru existen a concuren ei 1)Liberalizarea acttivitii de ntreprinztor fiecare ntreprinztor e n drept s-i aleag domeniul de activitate, avnd deplina libertate de a produce i/sau de a vinde mrfurile, de a presta servicii cerute pe pia. n acest sens au fost elaborate dispoziii legale privind dr. ntreprinztorului pers. Fizic de a-i desfura activitatea fr a constitui o pers. Jur; i dr. ntreprinztorului pers. Jur. De a practica orice gen de activitate neinterzis de lege. 2)Existena unui numr suficient de ntreprinztori privai i are originea n princip. Constituional de libertate a activ.de ntreprinztor, conform cruia legiuitorul permite pers. Fizice a se nregistra ca ntreprinztor individual i de a participa la constituirea pers. Jur. Cu scop lucrative ca s desfoare activit. Economice aductoare de profit. E important i existena unei liberti depline de intrare i retragere de pe pia, libertate care face investiia mai atrgtoare. Cadrul normative reglementeaz ca autoritile publice nu au dr. s interzic constituirea de noi ageni economici i s creeze obstacole intrrii i ieirii de pe pia a agenilor economici. 3) Liberalizarea preurilor i tarifelor ntreprinztorii sunt n dr. s stabileasc n mod independent preurile i tarifele la producia fabricat sau la serviciile prestate. Mrfurile, lucrrile i serviciile se comercializeaz la preuri libere, cu excepia celor reglementate de stat (preul la energia electric i termic, la gazelle natural, la transportul de pasageri). 4)Asigurarea unui cadru legal, care s previn i s sancioneze concurena ilicit Legea cu privire la protecia concurenei, care prin reglementrile sale interzice un ir de aciuni ce duc la denaturarea i suprimarea concurenei, ca abuzul de situaia dominant pe pia, acordurile anticoncuren dintre agenii economici, actele de concuren neloial, aciunile autoritilor publice care limiteaz concurena. Funciile concurenei: 1)Regulator al cererii i ofertei numai ntr-o economie de pia n care concurena funcioneaz efectiv se ajunge la un echilibru ntre cerere i ofert. Dac piaa are un deficit de anumite produse, mrfuri sau servicii, preul la ele crete, determinnd ntreprinztorii s s majoreze cantitatea de producie deficitar.Dac pe pia se observ un surplus de mrfuri sau servicii, preul la ele scade brusc. n ctig vor fi ofertanii care propun mrfuri mai calitative i la un pre mai redus; 2)Factorul determinant n stabilirea preului la mrfuri concurena mpiedic impunerea preurilor de monopol i obinerea de suprabeneficii; 3)Mecanismul de repartizare a profitului ntre ntreprinztorii implicai n producia i distribuia mrfurilor pentru a se menine pe pia i a obine profitul scontat, ntreprinztorii au dr. de a utiliza: reducerea cheltuelilor de producie i a preului de cost, producerea de mrfuri i prestarea de servicii de calitate mai nalt. 1.3 singuri

6. Concurena neloial 1.1NOTIUNEA din plan doctrinar concurenta neloiala e definite ca incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industrial numai procedee oneste si corecte. Legislatorul nostrum reglementeaza concuren neloial ca aciunile agentului economic de a obine avantaje nentemeiate n activitatea de ntreprinztor, ceea ce aduce sau poate aduce prejudicii altor ageni economici sau poate prejudicia reputaia lor n afaceri; 1.2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt: a) raspindirea de informaii false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic i (sau) pot prejudicia reputaia lui; b) inducerea n eroare cumprtorul privitor la caracterul, modul i locul fabricrii, la proprietile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea i calitatea mrfurilor; c) compararea neloiala n scopuri publicitare mrfurile produse sau comercializate de el cu mrfurile altor ageni economici; aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produsele d) folosirea neautorizata, integral sau parial, marca comercial, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietii industriale, firma unui alt agent economic, s copieze forma, ambalajul i aspectul exterior al mrfii unui alt agent economic; acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizate e) obtinerea nelegitima de informaii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, s le foloseasc sau s le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme sis a previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale 1.3 conform legii privind marcile si denumirile de origine a produselor Titularul unei marci, pe intregul termen de valabilitate a marcii are dreptul exclusiv de a dispune de marca, de a o folosi pe teritoriul Republicii Moldova si de a interzice altor persoane sa foloseasca, fara consimtamintul sau, in operatiunil comerciale semne identice oh similare pentru produse sau servicii identice ori similare celor pentru care marca a fost inregistrata in cazul in care o astfel de folosire ar genera risc de confuzie. In cazul folosirii unui semn identic pentru produse sau servicii identice, existenta riscului de confuzie va fi prezumtiv. Pentru utiliyarea ilicita a marcilor e stabilita raspundere juridica sub forma de amenda , de reparatie a pagubelor cauyate titularului marcii, inclusiv a cistigului ratat. La cerinta partii lezate marcile plasate ilicit vor fi inlaturate de pe produs,chiar daca aceasta operatiune conduce la nimicirea lor. Lui SRL Piele ii va ramine doar dreptul de regres impotriva companiei din China.

7. Evidena contabil 1.1 NOIUNEA prin evident contabila putem intelege procesul care trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile , drepturile si reyultatele obtinute , utiliyate atit pentru necesitatile proprii cit si in relatiile cu actionarii , clientii, furniyorii ,bancile , organelle fiscal si cu alte persoane fiz sau jur 1.2 ELEMENTELE Ciclul contabil Ciclul contabil al entitatiii cuprinde: a) ntocmirea documentelor primare i centralizatoare; Faptele economice se contabilizeaz n baza documentelor primare i centralizatoare. Documentele primare se ntocmesc n timpul efecturii operaiunii, iar dac aceasta este imposibil - nemijlocit dup efectuarea operaiunii sau dup producerea evenimentului b) evaluarea i recunoaterea elementelor contabile; Evaluarea i recunoaterea elementelor contabile se efectueaz n conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaionale de Raportare Financiar - standarde i interpretri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaionale de Contabilitate, care devin valabile n Republica Moldova dup acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova) c) reflectarea informaiilor n conturile contabile; Entitatea care aplic sistemul contabil n partid dubl este obligat s in evidena activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor i veniturilor n baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile i metodologia privind utilizarea acestora snt stabilite n Planul general de conturi contabile, care se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Entitile, cu excepia instituiilor publice, n baza Planului general de conturi contabile, elaboreaz planul de conturi de lucru, totodat entitatea care aplic S.I.R.F. poate s elaboreze

planul de conturi propriu, ce corespunde cerinelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituiile publice se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. d) ntocmirea registrelor contabile; Datele din documentele primare i centralizatoare se nregistreaz, se acumuleaz i se prelucreaz n registrele contabile. Nomenclatorul i structura registrelor contabile se stabilesc de ctre fiecare entitate de sine stttor, pornind de la necesitile informaionale proprii, inndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanelor stabilete registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entiti, cu excepia entitilor care aplic S.I.R.F. Registrele contabile se ntocmesc pe suport de hrtie sau n form electronic. Dac registrul contabil este ntocmit n form electronic, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligat s imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hrtie. Registrele contabile obligatorii snt Cartea mare, balana de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept baz pentru ntocmirea rapoartelor financiare.. e) inventarierea elementelor contabile; Modul i regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaz i se aprob de Ministerul Finanelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii n ramurile respective se elaboreaz de organele centrale de specialitate ale administraiei publice i de autoritile administraiei publice locale, precum i de alte organe autorizate i se aprob de Ministerul Finanelor f) ntocmirea balanei de verificare, a Crii mari i a rapoartelor financiare.

1.3 a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet n partid dubl - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice n baza dublei nregistrri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile i rapoartelor financiare; sistem contabil n partid simpl - sistem contabil care prevede reflectarea unilateral a faptelor economice, utiliznd nregistrarea n partid simpl conform metodei intrare-ieire; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei

8. ntreprinztori subiecte ale dr. afcerilor 1.1 caracteriz pers care au calitatea de intreprin Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ. Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza o intreprindere individuala in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea. 1.2comparati not de intreprinz cu a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca not de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte. b) intreprindere termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. c)antreprenor

legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. d)comerciant in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii. e)pers jur din prevederile codului civil reese ca Persoan juridic este organizaia care are un patrimoniu distinct i rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu, poate s dobndeasc i s exercite n nume propriu drepturi patrimoniale i personale nepatrimoniale, s-i asume obligaii, poate fi reclamant i prt n instan de judecat. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit. 1,3 In domeniul skimbului valutar se utilizeaza licentierea acordata de BNM si o pot practica intreprinyatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita. Activitatea de asigurare se desfasoara conform legii cu privire la asigurari doar de persoanele juridice , adica , srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita,inregistrate in RM si se supun licentierii. Comertul cu produse alcoolice si tutun se pot desfasura de catre intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita , licentierea trebuieste doar in cazul cazul comertului acestora in angro, cu amanuntul e necesara doar respectarea unor anumite conditii tehnice si permisiune organului competent Reparatia tehnicii de uz casnic se poate face atit de intreprinzatorii individuali, srl, sa, soc in nume colectiv si soc in comandita cit si pe baza de patenta de catre intreprinzatorul pe baza patenta. 9. Noiunea de pers. Jur. Cu scop lucrativ 1.1caracteriz formele de pers jur cu scop lucrat ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercial ai crei membri practic, n conformitate cu actul de constituire, activitate de ntreprinztor n numele societii i rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercial n care, de rnd cu membrii care practic n numele societii activitate de ntreprinztor i poart rspundere solidar nelimitat pentru obligaiile acesteia (comanditai), exist unul sau mai muli membri-finanatori (comanditari) care nu particip la activitatea de ntreprinztor a societii i suport n limita aportului depus riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii),SRL(este societatea comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), SA(Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale). 1.2 comparati not de pers jur cu not de. a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii ei c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit e)persoana juridica fara skop lukrativ se deosebeste essential de pers juridika ku skop lucrati, insasi din denumirea acestora rezulta diferentierea de skopuri si mijloacele de realizarea a acestora, cele fara skop nelukrativ se fondeaza pentru satisfacea intereselor spiritual,profesionale cultural ,sociale etc.

f) pers juridika de drept public se difera essential de cea cu skop lukrativ prin faptul ca din cea de dr public fac parte statul ,unitatile adm-ter, alte autoritati publice, pe cind din cele cu skop lukrativ societatile comerciale, intreprinderile de stat si municipal, cooperativele de productie si de intreprinzator . d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator 1.3 cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

10. Actul de constituire al pers. Jur. Cu scop lucrativ 1.1caracteriz clauzele obigat ale actului de constiuire a pers jur cu scop lucrat a)Clauzele privind individualizarea viitoarei societi comerciale trebuie s cuprind anumite date stabilite de lege sau de fondatori, care individualizeaz subiectul de drept n circuitul civil i cel comercial: denumirea i sediul. Denumirea actul de constituire trebuie s conin denumirea societii, complet i prescurtat, cu care aceasta va fi nmatriculat n Registrul de stat. denumirea fiind atributul care face ca societatea comercial s se deosebeasc de ali participani la raporturile juridice. Sediul trebuie s fie indicat n actul de constituire fiind un atribut de identificare ce arat locul sau stabilimentul n spaiu al societii comerciale. Locul care poate fi indicat n actul de constituire este limitat la teritoriul statului. b)Clauzele privind identificarea fondatorilor. Fondatori in societii comerciale pot fi persoanele fizice, persoanele juridice, statul i unitile administrativ-teritoriale. identificarea lor n actul constitutiv se face: c) Clauzele privind caracteristicile societii comerciale privesc obiectul de activitate al societii, durata activitii, capitalul social. Prin obiect de activitate al societii se neleg genurile de activitate care urmeaz a fi practicate de societatea comercial Durata activitii, persoana juridic este perpetu, ceea ce nsemn c societatea comercial se constituie pentru un termen nelimitat, dac actele de constituire nu prevd altfel Capitalul social i aporturile fondatorilor. In actul constitutiv se menioneaz neaprat participaiunea fiecrui fondator la capitalul social d) Clauzele privind drepturile si obligaiile fondatorilor societii comerciale. n actul constitutiv se arat ce drepturi i obligaii le dobndesc sau le asum fondatorii e)Clauzele privind structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii. Fiecare societate comercial are structur organizatoric proprie, compus din cel puin dou organe: suprem i executiv. f) Clauzele privind modul de reprezentare. societatea comercial i exercit, de la data constituirii, drepturile i i execut obligaiile prin administrator (organ executiv) g) Clauzele privind reorganizarea, dizolvarea t lichidarea societii. Actul de constituire trebuie s prevad temeiurile de ncetarea activitii societii prin reorganizare i lichidare, altele dect cele indicate de lege. h)Clauzele privind filialele si repreyentantele societilor comerciale. Societatea comercial are dreptul s constituie filiale i reprezentane. Acestea se nregistreaz n modul stabilit pentru societile comerciale i numai dac suni indicate n actul constitutiv' al societii. 1.2comparati eroare cu dolul Consimmntul, ca element al contractului de constituire, implic, n orice tip de societate, voina specific a dou sau mai multe persoane de a desfura n comun activitatea comercial convenit. La fondarea societii comerciale, consimmntul prilor contractante poate fi viciat de eroare, dol (viclenie), violen sau leziune. Astfel comparind eroarea cu dolul putem mentiona ca: -eroarea poate afecta contractul i servi ca temei de nulitate numai dac este considerabil. Eroarea este considerabil dac semnatarii actului juridic au o reprezentare fals asupra naturii acestui act(poale s se produc atunci cnd o parte consider c ncheie un contract de societate, in timp ce punea cealalt consider c ncheie unul de mprumut cu participare la beneficii), asupra formei de societate(poate s se produc atunci cnd unul din asociai crede c particip la fondarea unei societi cu rspundere limitat sau a, unei societi pe aciuni, n realitate ns devenind asociat ntr-o societate n nume, colectiv sau n comandit n care poart o rspundere nelimitat) , asupra calitilor substaniale ale obiectului actului juridic(const n aprecierea greit a. aportului fcut la capitalul social de una din

prile contractante. Eroarea poate s opereze n cazul n care un bun a fost adus cu titlu de aport. ns datorit unor viciide ordin calitativ nu este n stare s serveasc scopului pentru care a iost adus Eroarea asupra valoni reale a aportului subscris sau a anselor de succes ale viitoarei entiti colective nu poate servi ca temei pentru nulitate) ori asupra persoanei contractante(const n aprecierea greit a identitii unui asociat sau a calitilor sale substaniale. Identitatea persoanei are importan in societile pe persoane). - dolul definit ca totalitate a manoperelor frauduloase (mincinoase, dolosive) pe care una din pri le ntrebuineaz la ncheierea actului juridic pentru a induce n eroare cealalt parte i a o determina astfel s ncheie actul respectiv. Se poate vorbi de existena dolului la ncheierea unui contract de societate dac unul dintre semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei viziuni eronate asupra societii, exagernd importana i ansele ei de reuit. Dolul trebuie sa reprezinte o anumit gravitate, s fie factorul determinant al adeziunii victimei, care altminteri s-ar fi abinut s ncheie operaiunea. Condiia este ndeplinit dac de exemplu, acceptarea de a subscrie s-a datorat unor bilanuri false, nu ns i n caz de informaie incomplet sau de reticene, pe care persoana le putea descoperi dac ar fi fost mai vigilent, procednd la verificri minime. Dolul nu conduce la desfiinarea contractului de societate n ntregul su, nulitatea fiind doar partiala, producnd efect doar fa de victima aciunilor dolosive. Cnd dolul vine numai din partea unuia din asociai, contractul de societate i menine valabilitatea. n acest caz, :asociatul al crui consimmnt a fost viciat are o aciune n daun doar mpotriva autorului dolului, rmnnd n raporturi juridice cu ceilali asociai 1.3. ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridic; b) denumirea societii; c) obiectul de activitate; d) participaiunile asociailor, modul i termenul lor de vrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul de evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii; h) modul de reprezentare; i) filialele i reprezentanele societii deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; c) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; d) modul de inere a registrelor societii; f) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.

11. Drepturile asociatului societatii comerciale. 1.1.caracteriz drep asociatului SC Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.

1.2.comparati .. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. 1.3.consultati asociatul SRL cu privire la a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societii poate fi modificat prin hotrrea adunrii generale a asociailor, care se adopt cu votul unanim al asociailor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul rmas dup achitarea impozitelor i altor pli obligatorii. Beneficiul se pltete asociailor n form bneasc, n decurs de 30 de zile de la data adoptrii hotrrii privind distribuirea beneficiului, dac adunarea asociailor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este n drept s adopte hotrre privind distribuirea beneficiului ntre asociai 1.pn la vrsarea integral a aporturilor; 2.dac, n urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societii va deveni mai mic dect suma capitalului social i capitalului de rezerv. Societatea nu este n drept s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor dac, la momentul achitrii, societatea este n stare de insolvabilitate sau poate ajunge n aceast stare n urma distribuirii beneficiului. n cazul ncetrii circumstanelor menionate, societatea este obligat s plteasc asociailor beneficiul a crui distribuire s-a hotrt la adunarea general a asociailor. Beneficiul pltit contrar reglementrilor stabilite se restituie societii. 12. Obligatiile asociatului societatii comerciale. 1.1. carateriz obilg asociat SC Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. 1.2.comparati modalit si termen de transmitere a aport asociat SRL cu cea a In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel. Pn la data nregistrarii de stat a societaii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data

nregistrrii societii. Dreptul societaii de a reclama aportul de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. in perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social. Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de prescripie, s cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor. Suma total a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social. Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului n natur poate fi orice bun aflat n circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului n natur va fi indicat n actul de constituire. Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale. 1.3.In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii.

13. Inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ. 1.1.numiti actele nesesare Pentru inregistrarea de stat a SRL date sint necesare urmatoarele acte: cererea de inregistrare; actul de constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridical. 1.2. explicati deosebirile Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta n nscrierea n acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, nregistrate, reorganizate si lichidate, despre modificarile operate n actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si ncetarea calitatii de ntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului; denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni.

1.3 In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrare-necorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit prinsul pestelui in Marea Nordica ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala.

14. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ. 1.1. Administrator nu pot fi persoane minore, incapabile, lipsite sau limitate in capacitate de exercitiu prin hotarirea instantei de judecata, persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata, persoanele condamnate pt anumite infr si pers private prin sanctiunea instantei de dr de a ocupa functia de director, persoane cu antecedente penale nestinse pentru infraciuni contra patrimoniului, infraciuni economice, infraciuni svrite de persoane cu funcie de rspundere sau de persoane care gestioneaz organizaii comerciale. Ex: In conf cu legea cu privire la avocatura: f-ctia de avocat este incompatibila cu oricare funcie retribuit prin urmare nici administrator. In conf cu legea cu privire la procuratura: funcia de procuror este incompatibil cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia activitilor didactice i tiinifice. 1.2. natura jurid a raport administrat Potrivit art 61 CC raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale executive sunt supuse prin analogie regulilor mandatului daca legea sau actul de constituire nu prevede altfel . Legislatia muncii se aplica raporturilor ce apar intre administrator si societatea comerciala numai daca administratorul nu are si calitatea de asociat al societatii comerciale. Raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei juridic in contractul de societate in cazul in care administratorul este si asociat ori in contractul individual de munca incheiat intre societate si salariat, cind administratorul nu este asociat. In ambele cazuri, administratorul este imputernicit sa actioneze similar unui mandatar in numele sip e contul persoanei juridice. Asadar raportul dintre administrator si societatea comerciala este un mandate cu sau fara reprezentare. Mandatul administratorului are o dubla natura: contractuala si legala. Mandatul este contractual deoarece imputernicirile administratorului rezulta din imputernicirile date de asociati, concretizate in actele constitutive ale societatii sau in hotaririle adunarii adunarii generale sau ale consiliului. Relatiile administratorului cu societatea urmeaza a fi reglementate si de contractul de mandat. Mandatul acordat administratorului este unul general, deoarece se da pentru toate afacerile societatii si se exercita cu titlu oneros. Natura legala a mandatului rezulta din generalitatea functiilor exercitate de administrator. In acest sens legea privind SA prevede ca organul executive poate face orice in vederea indeplinirii obiectului societatii cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale a actionarilor sau de consiliul societatii. 1.3. In cazul dat, hotaririle cu privire la o tranzactie in proportii ce depasesc valoarea activelor societatii potrivit ultimului bilant, in conformitate cu art 83 alin (2) din Legea privind SA, se iau de catre adunarea generala a actionarilor. Respectiv urmeaza a fi convocata adunarea generala extraordinara, intrucit nu se spune in speta daca adunarea generala urmeaza a fi convocata in conf cu prevederile legii mentionate. In conformitate cu art 53 alin (3) din aceeasi lege, adunarea generala extraordinara se convoaca de catre organul executiv (administrator) in temeiul deciziei luate de consiliul societatii. Prin urmare in speta data administratorul trebuie sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotari asupra vinderii cladirii in valoare de 2 mln lei. De asemenea in speta data valoarea activelor este mai mica decit valoarea capitalului social. In conformitate cu art 39 alin (6) din Legea privind SA, daca, la expirarea celui de-al doilea an financiar sau a oricarui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societatii, potrivit bilantului anual al societatii, va fi mai mica decit marimea capitalului social, adunarea generala anuala a actionarilor este obligata sa ia hotarire: a) cu privire la reducerea capitalului social; si/sau b) cu privire la majorarea valorii activelor nete prin efectuarea de catre actionarii societatii a unor aporturi suplimentare, in modul prevazut de statutul societatii; sau c) cu privire la lichidarea societatii. Prin urmare administratorul societatii date ar trebui sa ia in considerare una din variantele expuse mai sus intrucit daca nu este luata o decizie in acest sens in conformitate cu art 158 alin (5) societatea se dizolva.

15. BUNURILE INCORPORALE ALE PERSOANEI JURIDICE CU SCOP LUCRATIV. 1.1. In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma

are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. 1.2. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. 1.3. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

16. Aportul n natur la capitalul social 1.1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite. Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. 1.2 intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Aciunea este un document, care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de

a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. 1.3 In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vrsat integral pn la nregistrarea de stat a societii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul n natur caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vrsat n cel mult 30 de zile de la nregistrarea de stat a societii. Dovada vrsrii acestui aport va fi prezentat organului de nregistrare n termen de 10 zile de la vrsare. Aportul n natur al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societii de capital creanele i drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante. Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor. 17 Societatea in comandita 1.1 Identificati caracterele societatii in comandita din definitia ei

Societatea in comandita este o societate comerciala in care in care de rind cu membrii care practica in numele societatii , activitatea de intreprinzator si poarta raspundere solidara ne limitata pentru obligatiile acesteia(comanditati) exista unul sau mai multi membri finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii,dar suporta in limita aportului depus,riscul pierderilor ce rezulta din activitatea acestuia -asociatia se bazeaza pe deplina incredere a membrilor societatii;la asa forma de societate recurg numai rudele si prietenii apropiati care isi cunosc calitatile profesionale si personale -capitalul social este devizat in participatiuni (cote parti), care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participatiunea la capitalul social de dreptul la un singur vot daca actul de constituire nu prevede altfel -obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social precum si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor -societatea in comandita are doua categorii de asociati: comanditatii care raspund pentru obligatiile sociale nelimitat si solidar, si comanditarii, care raspund numai in limita aportului depus in societate 1.2 Comparati drepturile asociatilor societatii in comandita cu drepturile asociatilor societatii in nume colectiv -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte. -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social

-Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social. -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire. 1.3 Denumirea SC trebuie sa includa sintagma in limba de stat ,, societatea in comandita ,, sau abrevierea ,,SC,, numele sau denumirea comanditatilor. EX ,, SC movileanu si popescu,,. Daca sint mai multi se scrie SC movileanu si Compania.sau Co.. Daca dnumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului acesta raspunde nelimitat ca si asociatii comanditati si, impreuna cu ei raspunde solidar

18 Partea sociala a asociatului soccietatii cu raspundere limitata 1.1 Caracterizati def partii sociale a asociatului SRL Partea social reprezint o fraciune din capitalul social al societii al crei cuantum se stabilete n funcie de cuantumul aportului i include toate drepturile i obligaiile asociatului. Partea social este indivizibil, dac actul de constituire nu prevede altfel. 1.2 a) certificatul a partii sociale- societatea elibereaza asociatului care a varsat apotrul integral un certificat de confirmare a executarii obligatiei de aport. c) aport- Capitalul social al societii se constituie din aporturile asociailor i reprezint valoarea minim a activelor, exprimat n lei, pe care trebuie s le dein societatea. Aportul asociatului la capitalul social al societii este prezumat a fi n numerar, dac actul de constituire nu prevede altfel.Pn la data nregistrrii de stat a societii, fiecare fondator va trebui s verse n numerar n contul societii cel puin 40% din suma aportului subscris, dac legea sau actul de constituire nu prevd o proporie mai mare. Fiecare asociat va trebui s verse integral aportul subscris n cel mult 6 luni de la data nregistrrii societii. Dreptul societii de a reclama aportul de la asociat se prescrie n termen de 3 ani de la nregistrarea de stat a societii. n calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, i bani. n perioada de activitate a societii, asociaii nu pot cere restituirea aportului lor vrsat n capitalul social.Asociatul care nu a vrsat n termenul stabilit aportul este obligat s repare prejudiciile cauzate societii dac angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dac administratorul societii nu cere asociatului s verse nentrziat aportul i s acopere prejudiciul cauzat prin ntrziere, fiecare asociat este n drept, n limitele termenului de prescripie, s cear, n numele societii, vrsarea aportului i repararea prejudiciilor.Suma total a aporturilor nu poate fi mai mic dect cuantumul capitalului social.Asociaii nu pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aportul. Creana societii privind transmiterea aportului nu poate fi stins prin compensaie. Fa de obiectul aportului n natur nu poate fi opus dreptul de retenie ntemeiat pe o crean care nu se refer la acest obiect. n cazul reducerii capitalului social al societii, asociaii pot fi eliberai de obligaia de a vrsa aport n cuantum ce nu depete suma cu care a fost redus capitalul social. 1.3 speta Creditorii asociatului pot urmri partea social numai n temeiul titlului executoriu n cazul n care creanele nu pot fi satisfcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra prii sociale se exercit cu respectarea dreptului de preemiune al celorlali asociai i al societii. Asociatul care intenioneaz s nstrineze parial sau integral partea social transmite o ofert scris administratorului societii. Acesta aduce oferta la cunotina tuturor asociailor n termen de 15 zile de la data transmiterii. n cazul vnzrii prii sociale sau a unei fraciuni din ea cu nclcarea dreptului de preemiune, fiecare asociat poate, n decursul a 3 luni de la data ncheierii actului juridic, s cear pe cale judiciar ca drepturile i obligaiile cumprtorului s treac la el. Actul juridic de nstrinare a prii sociale se autentific notarial

19. Fuziunea pers. Jur. Cu scop lucrativ 1.1 Operatiuni a) negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune b) aprobarea contractului de fuziune de catre organelle supreme ale societatilor participante la fuziune c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf a RM cu privire la fuziune e) satisfacerea creantelor creditorilor sau dupa caz garantarea drept acestora f) prezentarea actelor necesare inregistrarii fuziunii g) inreg fuziunii la CS 1.2 deosebirea dintre efecte a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati 1.3 . Proiectul contractului de fuziune (1) n scopul fuziunii, organul mputernicit al persoanei juridice elaboreaz proiectul contractului de fuziune. (2) n proiectul contractului de fuziune trebuie s se indice: a) forma (felul) fuziunii; b) denumirea i sediul fiecrei persoane juridice participante la fuziune; c) fundamentarea i condiiile fuziunii; d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare; e) raportul valoric al participaiunilor; f) data actului de transmitere, care este aceeai pentru toate persoanele juridice implicate n fuziune. (3) Dac persoanele juridice fuzioneaz prin contopire, n proiectul contractului de fuziune trebuie s se indice i denumirea, sediul i organul executiv al persoanei juridice ce se constituie. La proiectul contractului de fuziune se anexeaz proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie. (4) Proiectul contractului de fuziune se ntocmete n scris. (5) Dac contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiie, acesta se desfiineaz cu efect retroactiv n cazul n care condiia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobrii. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire.

20. Dezmembrarea PJ cu scop lucrative 1.1 Operatiuni a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrare b) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreaza c) notificarea CS cu privire la initierea reorganizarii d) informarea creditorilor si publicarea avizului in MOf cu privire la dezm e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept credit f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii g) inregistra dezmemb in CS

1.2 comparati a) divizare-SC isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare separare SC nu isi pierde personalitatea juridical b) divizare-iau fiinta 2 sau mai multe PJ separare- iau fiinta una sau mai multe PJ c) divizare- transmiterea patrimoniului de la SC care se divizeaza la societ care se constituie separare- transmit unei parti din patrim societ care se dezmembr la societ care se constituie 1.3 Conform CC si a legii cu privire la SA , hot AG se iau cu 2/3 din nr de voturi nu cu 3/4.

21. Transformarea SC in alta forma de organizare 1.1 Transformarea- este o operatiune prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initiala Transformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire n condiiile legii. Transformarea persoanei juridice trebuie s ntruneasc i condiiile prevzute de lege pentru forma juridic de organizare n care se transform. 1.2 procedura de transformare implica urmat operatiuni a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma b) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire, c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma e) informarea creditorilor despre transformare f) publivarea anuntului in MO al RM g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii 1.3 n cazul reorganizrii societii n nume colectiv n societate pe aciuni, n societate cu rspundere limitat sau n cooperativ, asociaii continu, n termen de 3 ani, s rspund solidar i nelimitat pentru obligaiile nscute pn la reorganizare. Asociatul nu este absolvit de rspundere nici n cazul n care, pn la expirarea termenului de 3 ani, nstrineaz dreptul de participaiune la capitalul social.

22. Lichidarea pers. Jur. Cu scop lucrativ 1.1 Lichidarea este guvernata de urmatoarele principia care defines statutul juridic al societatii aflate in lichidare: 1) Lchidarea juridica a societati subzista pentru nevoile lichidarii (societatea comerciala continua sa existe si dupa dizolvarea in masura in care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.organele societatii comer continua sa existe in forma de pina la dizolvare ori in alta forma. Adunarea generala a asociatilor nu-si pierde atributiile. Dupa desemnarea lichidatorului , ea mai are si alte competente aprobarea bilantului de lichidare, de a reveni asupra hot de lichidare, modificarea proiectului de impartire a activelor. Capacitea soc, este una restrinsa, deoarece se efectuiaza numai operatiunile necesare lichidarii si radierii societatii din registru de stat. 2) Lichidarea societati se face in interesul asociatior _ (interesul asociatilor este pe prim plan .)

3)

Lichidarea societatii este obligatore (

1.2 Procedura de lichidare informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare. Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani. lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private. Actele necesare radierii: cererea de radiere bilantul de lichidare actele de constituire in original certificatul de inregistrare extras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societati actul ce confirma onorarea obligatiilor impozitare actul ce dovedeste inchiderea conturilor bancare actul de predare spre nimicire a stampilelor

numerele M.O in care au fost publicate avizele

22 . Dizlovarea pers jur cu scop lucrativ 1.1 Dizolvarea este o operatiunie juridical prin care societatea comerciala pune capat activitatii sale de intreprinzator , fiind private de dreptul incheierii a noi acte jur ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a societatii comerciale. Temeiurile de dizolvare sunt stabilite de CC art 86 si prevede urmatoarele moduri de dizolvare 1) voluntara la initiative societatii 2) fortata la decizia inst jud. Dizolvarea fortata se face prin act judect. Temeiurile de dizolvare fortata sunt stab de cc: 1) Constituirea soc, este viciata au fost inculcate conditiile de fond sau de fosrma ale actului de constituire sau dispozitiile legale Lipsa acutului de constituire sau neautentificarea lui notariala (se considera ca actul lipseste sau nu-I autentificat notarial , daca nu se afla in dosar cu doc de constit. Obiectul active este illicit sau contrat ordinii publice ( obiectul activit . este illicit daca : actele normative interzic desfasurarea unei astfel de activitati sau pentru practicarea acestui gen de activitatea se aplica pedeapsa penala sau administrative; activitatea este permisa numai intreprinderilor de stat; societ tre sa obtina autoriz organului de stat pina la inregistrare) Actul de constituuire nu prevede denumirea societatii , participatiunile asociatilor, marimea capitatlului social subscris ori scopul societatii. Dispozitiile legale privind capitalul social minim nu a fost respectat Toti fondatorii au fost incapabili la datat constituirii societatii.

2) Actul de constituire nu corespunde preevederilor legale ( stucnci cind adunarea generala a asociatilor introduce , ulterior constituirii, modificari in acest act, iar modificarile contravin dispozitiilor legale 3) Forma juridical a societatii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege

4) Activitatea societatii contravene ordinii publice (contravene ordinii publice daca practica un gen de activitaeta interzis de lege sau genul de activitatea desfasurat este monopol de stat) 5) 6) Activitatea societatii contravene grav actului de constituire( daca se incalca dispozitiile) Alte cazuri stabil. de lege.

1.2 Constituirea societatii este viciata atunci cind au fost inculcate conditiile de fond sau de forma ale actului de constituire sau dispozitiile legale. Este important ca temeiurile dizolvarii sa existe la momentul inregistrarii de stat a societatii si nu dupa inregistrare. Ceea ce priveste activoteatea contravene ordinii publ . aceasta survine dup ace a fost iregistrata societatea. De asemeanea poate aparea si forme de raspundere ca penala, administrativa.

23 Intentarea procesului de insolvabilitate 1.1 Confosrm legii INSOLVABILITATII, nr. 632 din 14.11.2001, Art 22, prevede ca intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existent unui temei de intentare. Astfel, acelasi articol prevede doua categorii de tameiuri : 1) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate este incapacitatea de plat a debitorului 2) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate este suprandatorarea debitorului, n cazul n care debitorul reclamat este o persoan juridic responsabil de creanele creditorilor n limita patrimoniului ei. n acest caz,

la baza evalurii patrimoniului debitorului trebuie pus continuarea activitii lui dac este posibil aa ceva conform circumstanelor. 2.1 Efectele jur. Ce privesc dr so obl debitorului insolvabil: Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica I se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele. Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda

Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.

Efectele jur care privesc dr si obl creditorilor debitorului insolvabil: Creantele de natura contractual pe cafre le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor; Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instatnta Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in preces de insolvabilitate. Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor

3.1 Efectele ce survin pentru societatea comerciala daca impotriva ei se intenteaza procesul de insolvabilitate.

Potrivit art 83 L insolvabilitatii, hotararea de intentare a procesului de insolvabilitate produce efecte juridice care privesc atat drepturile si obligatiile debitorului insolvabil, cat si ale creditorilor debitorului insolvabil. Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil. De la data intrarii in vigoare a hot privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru debitor se produc urmatoarele efecte: Debitorul pierde dreptul de folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, drepturile si obl lui trecand la administratorul insolvabilitatii desemnat de instanta de judecata; in realitate debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acestea continuand sa fie ale debitorului pana in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat, adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de a dispune de ele; administratorul actioneaza in numele debitorului, nu in nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv, indeplinind functiile acestui organ sub supravegherea instantei, a creditorilor debitorului insolvabil si a debitorului; orice act de dispozitie al debitorului efectuat asupra bunurilor sale dupa intentarea procesului de insolvabilitate este nul; daca contractul a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabiliate este nul; daca contr a fost executat in ziua intentarii procesului de insolvabilitate, se considera ca s-a dispus dupa intentare; Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;

Decontarile cu debitorul insolvabil se efectueaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, achitarile cu debitorul vor fi considerate nule; Debitorul insolvabil nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor; orice garantie de executare a obligatiilor poate fi garantata doar de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor; Precesele pendinte in care debitorul are caliatetea de reclamant vor fi preluate de administrator. Efectele jur care privesc drepturile si obl creditorilor debitorului insolvabil si care se produc de la data intentarii procesului de insolvabilitate: Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate; Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor; Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurile acestuia se suspenda; Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta; Se intrerupe calcularea penalitatilor aferente datoriilor debitorului; Se intrerupe calcularea dobanzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate; Se suspenda calcularea dobanzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul Finantelor.

24. Patrimoniul debitorului n procesul de insolvabilitate 1.1 Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentrii procesului de insolvabilitate, precum i cele pe care el le dobndete i le recupereaz pe parcursul procesului. Bunurile aflate n proprietatea comun n devlmie a soilor se includ n masa debitoare. Debitorul rspunde pentru obligaii doar cu partea sa din proprietatea comun n devlmie, urmnd ca instana de judecat s separe cota corespunztoare din proprietatea comun n conformitate cu dispoziiile Codului civil. In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte. Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ n masa debitoare (1) Nu se includ n masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedur civil, nu snt pasibile de executare silit i drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. (2) Dac n masa debitoare exist bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notific proprietarul lor. Acesta este obligat s ridice bunurile n termen de 30 de zile din momentul notificrii. n cazul nclcrii termenului stabilit, proprietarul trebuie s restituie cheltuielile de ntreinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuine, instituiile precolare i obiectivele de infrastructur comunal snt transmise autoritilor administraiei publice locale n modul prevzut la alin.(2). Obligaiile de ntreinere i de meninere n funciune a acestor obiective conform destinaiei lor trec la autoritile administraiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele snt transmise necondiionat n starea n care se afl la data transmiterii lor. Finanarea ntreinerii acestor obiective se efectueaz de la bugetele respective. Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii. 2.2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.

Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata. Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi. In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. 2.3 Consultati administratorul insolvabilitatii si explicati-i ce trebuie sa faca daca a descoperit ca:a)cu 30 de luni pina la intentarea procesului de insolvabilitate debitorul a vindut o cladire a carei pret de piata era de 1 mln lei cu doar 300 mii lei;b)cu doi ani pina la intentare a donat un automobil fundatiei Secolul 21;c)cu 2 zile inainte de intentarea procesului de insolvabilitate a vindut marfa unui intreprinzator. Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit. C). b)potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici l egiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

25. Cooperativa de ntreprinztor 1.1 Cooperativele sunt pri componente ale economiei naionale i ale vieii sociale, activitatea lor economic desfurndu-se n sistemul sectorului privat al economiei de pia. Cooperativele sunt, ca i societile comerciale, persoane juridice de drept privat; n cadrul acestei categorii, ns, ele ocup un rol aparte. Astfel, dei se aseamn, sub multe aspecte, cu societile comerciale, cooperativele nu sunt identice cu acestea nici n general i nici n ceea ce privete reglementrile speciale referitoare la cele dou categorii de persoane juridice. Spre deosebire de societile comerciale, care au ca motor al funcionrii exclusiv obinerea unor profituri, cooperativele exist, mai degrab, pentru a servi necesitilor membrilor ce o dein i controleaz. Cooperativele sunt, deci, n general, persoane juridice cu sau fr caracter economic, cu un profil propriu, specific. Codul civil definete cooperativa ca fiind o asociaie benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale (art.171 alin.1 din cod).

Definiia legal se apropie, astfel, foarte mult de definiia dat cooperativei de ctre Aliana Cooperatist Internaional (ACI), potrivit creia, cooperativa este o asociaie autonom de persoane ce s-au asociat voluntar n vederea satisfacerii necesitilor i aspiraiilor lor comune pe plan economic social i cultural printr-o ntreprindere deinut n comun i controlat democratic. n fine, doctrina a definit cooperativa ca pe o societate asociativ cu caracter economic constituit pe baza consimmntului exprimat n mod liber de ctre persoanele care devin membrii acesteia, n scopul desfurrii unei activiti n comun cu mijloace material-financiare comune. Din definiiile de mai sus, dar i din observaiile fcute pe marginea reglementrilor legale n domeniu, se pot evidenia urmtoarele trsturi definitorii pentru o cooperativ: a) Posibilitatea asocierii libere i voluntare i a retragerii necondiionate dintr-o astfel de ntreprindere. Cooperativele se constituie pe baza liberului consimmnt i sunt deschise tuturor persoanelor care sunt de acord s-i asume responsabilitile calitii de membru cooperator, fr nici un fel de discriminare pe criterii de naionalitate, origine etnic, religie, apartenen politic, origine social sau sex; b) Structura democratic a funcionrii. Cooperativele funcioneaz n mod democratic i sunt controlate de ctre membrii cooperatori, care particip la stabilirea politicilor i adoptarea deciziilor, potrivit principiului un membru un vot, iar conducerea aleas este responsabil n faa membrilor; c) O participare economic echitabil a membrilor. Astfel, fiecare membru a cooperativei contribuie n mod echitabil la constituirea capitalului social, particip activ la aciunile acesteia i, n final, beneficiaz de o distribuire corect i just a rezultatelor ei economice; d) Un capital social variabil, ce este susceptibil de cretere prin vrsminte treptate fcute de membrii asociai i de diminuare prin luarea napoi, total sau parial, a participaiunilor vrsate; e) Autonomia i independena cooperativei n relaiile cu alte persoane fizice sau juridice, inclusiv cu autoritile publice. 2.2 Comparati cota ordinara cu cota preferentiala a membrului cooperativei de intreprinzator si analizati dr-le pe care acestea le ofera Membrul cooperativei detine o cota ordinara din capitalul social a carui valoare este direct proportionala valorii aportului sau. Membrul cooperativei poate detine si o cota preferentiala, care de asemenea , suplineste capitalul social si este proportionala aportului varsat in contul ei. Membrul asociat al cooperativei detine numai o cota preferentiala. Numarul total de cote ordinare ale cooperativei este egal cu numarul ei de membri, iar nr. total de cote preferentiale nu poate depasi suma nr. de membri si nr. de membri asociati. Este ordinara cota care acorda membrului, in relatiile lui cu cooperativa, dr-ri patrimoniale si dr-ri nepatrimoniale personale aferente celor patrimoniale , inclusiv dr. de vot. Cota ordinara se compune din cota initiala , cotele suplimentare si din cotele bonus Este preferentiala cota care,fara a acorda detinatorului dr. de vot , ii da dr. exclusiv la dividente si la dr. preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii cooperative 2.3 Consultati un cetatean strain cu privire la diferenta dintre o societate comerciala si cooperativa de intreprinzator si daca el poate fonda : a) o soc. comerc. b) o cooperativa de intreprinzator Diferenta cooperativei de intreprinzator de o societate comerciala este ca prima, poate avea ca fondator o societate comerciala insa societatea comerciala nu poate avea ca fondator o cooperativa de productie, ci doar persoane juridice cu scop lucrativ (SNC,SC,SA,SRL), persoane juridice cu scop nelucrativ, si persoanele juridice de drept public Cetateanul strain poate participa la fondarea unei societati comerciale, fapt care este indicat expres in prevederile legilor speciale (legea SA) El poate participa si la fondarea unei cooperative de intreprinzator in calitate de persoana fizica care practica activitate de intreprinzator (detinator de patenta, intreprindere individuala)

26. Procedura planului aplicat pers. Jur. insolvabile 2.1.Numiti si carcterizati etapele procedurii planului. Prin procedura planului se intelege procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau devalorificare a masei debitoare. Etapele: I.Propunerea proiectului planului-acest proiect poate elaborat si propus instantei de catre debitor sau administrator in 90 de zile de la data solicitarii.Instanta poate prelungi,cu titlu de exceptie,termenul de elaborare si de propunere a planului cu inca 30 de zile. II.Structura si continutul proiectului de plan-planul trebuie sa fie compus din 2 parti:partea descriptiva si partea organizatorica. Partea descriptiva indica masurile care au fost si vor fi intreprinse,inclusiv temeiurile,oportunitatea si consecintele aplicarii planului,necesare si importante pentru ca creditorii sa decida asupra planului si ca instanta de judecata sal confirme. In partea organizatorica se stabileste modalitatea de modificare,prin intermediul planului,a statutului juridic al participantilor la procesul de insolvabilitate. III.Admiterea si confirmarea planului-pina a fi pus in aplicare,planul urmeaza 2 proceduri distincte:admiterea si confirmarea. Proiectul de plan se prezinta adunarii creditorilor pentru a fi admis.Aceasta procedura presupune votarea planului de catre adunarea creditorilor in cel mult 30 de zile de la prezentare,insa nu inainte de adunarea de validare a creantelor. Dupa ce a fost admis de creditori cu votul majoritatii cerute,planul se confirma de catre instanta de judecata.Confirmarea consta in emiterea unei hotariri judecatoresti in care planul se confirma si se dispune inceperea realizarii lui. IV.Indeplinirea masurilor stabilite in plan-daca planul a fost confirmat prin hotarire judecatoreasca definitiva,conducatorul debitorului este obligat sa efectueze fara intirziere schimbarile de structura prevazute de plan.In indeplinirea planului debitorul este obligat sa puna in practica masurile stabilite de redresare a activitatii. V.Consecintele realizarii sau nerealizarii planului-daca debitorul si-a onorat obligatiile fata de creditori,se considera ca planul a fost realizat.Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit ,orice creditor poate inainta o noua cerere introductiva,care va avea ca efect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii. 2.2. Comparati procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului si explicati deosebirea.

I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in

primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor. 2.3.Consultati administratorul unei SRL care nu-si poate onora obligatiile pecuniare ajunse la scadenta,insa are active mai mari decit pasive si explicati-i daca are dreptul societatea sa ceara aplicarea procedurii planului si momentul cind el poate sa ceara. art 168 (1) Sint indreptatiti sa depuna planul in instanta de judecata administratorul si debitorul. (2) Planul poate fi depus de catre debitor o data cu cererea introductiva sau cu referinta la cererea introductiva a creditorilor, ori intr-o cerere expresa adresata instantei de judecata pina la sedinta de distribuire. (4) In cazul cind planul nu este prezentat in termen de 90 de zile in instanta de judecata, aceasta poate decide lichidarea debitorului. Instanta de judecata poate prelungi, la cererea administratorului sau a debitorului, termenul de prezentare a planului, dar nu mai mult decit cu 30 de zile. Procedura planului este binevenita, mai ales in cazul insolventei, cand debitorul are active mai mari decat pasivele si nusi poate onora obligatiile pecuniare, din considerentele: pe de o parte este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept, acordandu-i-se sansa unui nou inceput, iar pe de alta parte, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decat ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. 27 Adunarea generala a SRL 1.1 In competenta adunarii generale a SRL intra solutionarea celor mai importante probleme ce tin de activitatea societatii. Adunarea nu poate decide numai in problemele pe care legea le atribuie competentei organului executiv al societatii. Numai adunarea generala poate efectua modificari in actul de constituire, poate majora sau reduce capitalul social , alege si revoca membrii organelor executive si ai organelor de control, poate stabili remuneratia acestor membri, poate primi sau exclude asociati, poate aproba darea de seama si bilantul societatii, repartiza beneficii, aproba contractele societatii cu tertii, a caror valoare depaseste o patrime din capitalul social, contractele socieatatii cu asociatii sai, poate reorganiza sau lichida societatea, Adunarea generala adopta hotariri si in alte proble neordinare cu care organul executiv nu a fost imputernicit. 1.2 Adunarea generala se poate convoca in sedinte extraordinare ori de cite ori este necesar, la cererea asociatilor care detin de la 10 % in sus din capitalul social. Adunarea generala ordinara se convoaca de regula la sfirsitul fiecarui an financiar pentru a se aproba darea de seama si bilantul annual, a se repartiza beneficiile obtinute si a se aproba planul de perspectiva pe urmatorul an. Data convocarii adunarii generale, locul si ordinea de zi vor fi communicate asociatilor cu cel putin 15 zile inainte. Fiecare asociat este in drept sa propuna in ordinea de zi chestiuni pentru a fi examinate la adunarea generala, cu conditia ca ele sa fie aduse la cunostinta tuturor asociatilor cu cel putin 3 zile inainte de adunare. Chestiuni neincluse in ordinea de zi sau neaduse la cunostinta asociatilor nu pot fi examinate. Adunarea generala a asociatilor este deliberativa daca la sedinta sunt prezenti asociati care detin cel putin 3 din voturile societatii. Daca minimul necesar nu a fost intrunit, comitetul de conducere va convoca o noua adunare generala cu aceeasi ordine de zi, in cel mult 2 saptamini. Adunarea convocata repetat va fi deliberativa indiferent de numarul voturilor intrunite. La adunarea generala, comitetul de conducere organizeaza inregistrarea asociatilor prezenti ori a reprezentantilor lor cu indicarea valorii partii sociale a fiecarui asociat si a numarului de voturi. Lista celor prezenti va fi supusa aprobarii si va fi semnata de presedintele si de secretarul adunarii generale. Hotaririle adunarii generale se adopta cu simpla majoritate de voturi, cu exceptia chestiunilor care se decid cu o majoritate calificata de 3 din voturi. Cu 3 din voturi se adopta hotaririle privind modificarea actului de constituire, majorarea sau reducerea capitalului social, aprobarea darii de seama, a bilantului annual, repartizarea beneficiului, excluderea asociatior din societate, reorganizarea sau lichidarea societatii. Pentru buna desfasurarea a sedintei adunarii generale, se alege un presedinte al adunarii si un secretar care

in timpul sedintei tine procesul verbal, in care consemneaza mersul lucrarilor, modul in care se voteaza, faptul daca a fost sau nu adoptata o hotarire. Acest proces este semnat de presedintele adunarii si contrasemnat de secretar si cel putin 2 asociati prezenti la adunare. Organul executiv al SRL pastreaza procesele verbale. 1.3 Hotaririle adoptate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii, chiar si pentru cei care au votat contra, Totusi, ulterior daca se descopera ca hotarirea adunarii generale contravine normelor legale, asociatul respectiv poate cere convocarea unei adunari generale extraordinare pentru a o anula sau modifica. La fel hotarirea ilegala el o poate ataca in instanta de judecata. Un drept de a se adresa in instanta de judecata pentru a declara nula decizia este acceptarea creditului de catre administrator din 2 considerente: a) valoarea creditului social depaseste mult valoarea capitalului social, asa cum este prevazaut in regulamentul societatii economice, constituind intreaga valoare a capitalului social. Si b) administratorul a luat decizia fara a intruni adunarea generala.

28 Capitalul social al societatii comerciale 1.1 Sunt 3 functii ale Capitalului Social: 1) Capitalul social- baza materiala a societatii. De aici se asigura cheltuielile de constituire si inregistrare. Eficienta investitiei in societate se apreciaza dupa beneficiile pe care le produc aceste investitii. 2) Capitalul Social garantie a creditorilor societatii. Marimea capitalului social este un indiciu al credibilitatii partenerilor, creditorilor si tertilor fata de societate. Cu cit capitalul este mai mare, cu atit riscul fondatorilor este mai mare si de aici creste increderea partenerilor de afaceri. 3) Capitalul social legatura dintre societate si asociati. Asociatul devine membru al viitoarei entitati colective cu scopul vadit patrimonial - de a obtine o cota predeterminata din cistigul prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva si care trebuie impartite intre ei. 1.2 Delimitarea capitalului social de alte noiuni similare. n literatura juridic s-a menionat c, n unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat i de alte noiuni, cum ar fi cea de patrimoniu, de active ale societii497, de capital propriu i de capital vrsat. - Capitalul social i patrimoniul. Din noiunea de capital social498 rezult c acesta este un element al patrimoniului societii, ns nu se confund cu el. O eventual confuzie a capitalului social cu patrimoniul societii apare la constituire, atunci cnd asociaii vars integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte, aportul n numerar, vrsat la contul bancar al societii, este capitalul propriu iniial al societii i, ca valoare contabil, se reflect, pe de o parte, la pasiv, ca datorie fa de fondatori, indicnd legtura juridic sau, altfel spus, dependena de acetia, iar pe de alt parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societii. Dac patrimoniul este un ansamblu de drepturi i obligaii cu valoare economica ce aparin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asocia i ca aport n societatea comercial pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o rarime variabil i depinde de eficacitatea activitii societaii comerciale, adic de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fix, meninut pe ntreaga durat a societii i nscris n actele constitutive i n Registrul de stat, modificarea lui efectundu-se prin proceduri dure. -Capitalul social i activul societii . Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociailor, indiferent de forma n care sunt fcute. De aceea, el indic valoarea ininim a laturii active a patrimoniului societii, dar nu este activul societii. Acesta din urm este format din activele proprii ale societii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau mprumutate (credite bancare sau comerciale), precum i din bunurile deinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dac aceste active sunt aportate de asociai, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arat nivelul minim al activelor pe care trebuie s le dein societatea. Din activele care asigur intangibilitatea capitalului social nu pot fi pltite dividende. Dac activitatea, ntr-o anumit perioad, s-a dovedit a fi ineficient, iar societatea a avut pierderi i valoarea activelor a sczut sub mrimea capitalului social, la sfritul exerciiului financiar organul de decizie i control al societii trebuie s hotrasc fie ntregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea real a activelor 500. Dac societatea a activat eficient, la sfritul exerciiului financiar societatea va obine beneficii i asociaii vor putea participa la mprirea lor. - Capitalul social i pasivul societii. Potrivit regulilor de eviden contabil, mrimea capitalului social figureaz la pasiv. Capitalul social, pe lng faptul c indic nivelul minim al activelor de care trebuie s dispun societatea, indica i sursa acestui patrimoniu, care, n esen, nu este altceva dect datoria societii fa de asociaii si. Asociaii, la rndul lor, au un drept de crean complex, care include att dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active n cazul lichidrii societii), ct i drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociailor cu drept de vot; dreptul la informaie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica n modul stabilit de normele legalc i statutare. Creana asupra societii se materializeaz n cota dc participare la capitalul social, numit i participaiune, parte social sau aciune, care poate fi valorificat prin: a) nstrinare ctre o alt persoan; b) retragere din societate (numai n unele forme de societate); c) obinerc a unei pri din active n cazul lichidrii societii.

- Capitalul social i capitalul propriu. Capitalul social nu sc confund integral nici cu capitalul propriu al societii. Dup cum am indicat anterior, capitalul social indic sursa iniial a capitalului propriu, i acestea corespund la constituire, cnd societatea a obinut ntregul capital social de la fondatorii si, dar nu a efectuat nici un fel de operaiuni juridice i, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obinut nici beneficii. Dup nceperea activitii, capitalul propriu, pc lng capitalul social i capitalul de rezerv, include i beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezult c valoarea nominal a participaiunii unui asociat (acionar) reprezint o fraciune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul social), pe cnd valoarea contabil a prii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societii, adic cele 10% vor fi suplimentate i de 10% din capitalul de rezerv, de 10% din beneficiul nerepartizat i de 10% din alte fonduri ale societii. - Capitalul social i capitalul vrsat. Capitalul social se confund cu capitalul vrsat al societii atunci cnd asociaii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziia art.112 din Codul civil, potrivit creia asociatul unic vars integral aportul pn la data nregistrrii de stat. De regul, la constituire capitalul social este mai mare dect cel vrsat. Art.113 stabilete c, la data nregistrrii de stat a societii, fiecare asociat este obligat s verse n numerar cel puin 40% din aportul subscris, pe cnd capitalul social se vars integral n cel mult 6 luni de la nregistrare.
1.3 Legislatia RM prevede expres un capital social prevazut pentru lombarduri, in functie de amplasament, si anume daca lombardul este in localitati municipale trebuie sa aiba un capital de cel putin 25000$ SUA iar in localitatile rurale de cel putin 15000$ SUA. Avind in vedere situatia noastra concreta, lombardul este amplasat in Chisinau, deci este considerat intr-un municipiu, si deci el nu a respectat norma minima a capitalului social cerut, in conditiile valorii curente a $ pe piata, avind numai 8, 333$ SUA. Astfel in cadrul acestui lombard nu s-au respectat prevederile legii si lui ii pot fi anulate atit faptul inregistrarii cit si actele de constituire si poate fi declarat nul.

29.Patrimoniul pers. Jur. Cu scop lucrativ 1.1 Prin patrimoniu, n sens juridic, se nelege o - talitate de drepturi i obligaii cu caracter economic (Codul civil, irt.284 alin.(l)) pe care societatea comercial le are n mod distinct i ndependent de cele ale altor subiecte de drept, precum i de cele ale r-ersoanelor care o alctuiesc. Acest sens are o latur activ (drepturile) i o latur pasiv (obligaiile). Sensul economic al noiunii de patrimoniu include numai o latur activ, adic o totalitate de drepturi (bunuri corporale i incorporale) zeinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent. Distincia dintre ambele sensuri este evident. Prin urmare, la iplicarea dispoziiilor legale trebuie identificat sensul adecvat. O confuzie comite nsui legiuitorul n definiia persoanei juridice, date la art. 55 din Codul civil. Este o imprecizie, care const n dubla utilizare a :ermenului patrimoniu n diferite sensuri. Indicnd c persoana juridic ire un patrimoniu distinct, legiuitorul evideniaz un element mdispensabil al subiectului de drept. n acest sens, juridic, patrimoniul fiind o totalitate de drepturi i obligaii cu caracter economic, este indicat att latur activ, ct i latura pasiv. Afirmaia c persoana uridic ar rspunde pentru obligaiile sale cu acest patrimoniu este :ncorect, deoarece nu se poate ca un subiect de drept s rspund cu italitatea de drepturi i obligaii pentru obligaiile sale. Persoana rspunde cu toate drepturile sale (totalitate de bunuri corporale i ncorporale) pentru obligaiile asumate. Utilizarea acestui termen cisemantic n definiia legal nu este justificat din cauza confuziei pe care o provoac. Patrimoniul societii comerciale este suportul material care ofer acesteia posibilitatea realizrii scopului pentru care a fost nfiinat, permi ndu-i s participe n nume propriu la raporturile juridice i s-i asume drepturile i obligaiile pe care aceast participare le presupune 461. Toate bunurile societii comerciale fac parte component din patrimoniul (activul) ei. Iniial, acesta se constituie din bunurile transmise cu titlu de aport la capitalul social, suplimentndu-se cu bunurile dobndite de societate n procesul activitii. 1.2 Componena patrimoniului. n activul patrimoniului pot fi cvideniate urmtoarele bunuri: Bunurile corporale, care au o existen material, fiind perceptibile simurilor omului (o cas, o cantitate de alimente, un autoturism, un animal de traciune) 463. Potrivit Codului civil, bunuri corporale sunt lucrurile, adic obiectele lumii nconjurtoare, n raport cu care pot exista drepturi i obligaii civile (art.285).

Bunurile incorporale, care au o existen abstract, ideal, ele fiind percepute cu "ochii minii". Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi dreptul ntreprinztorului asupra denumirii de firm, asupra mrcii de producie sau de serviciu, drepturile de autor etc. Bunurile mobile, care se pot mica dintr-un loc n altul, fie prin for proprie, fie cu ajutorul energiei strine (o mas, un televizor, un autoturism, o carte) fr ai pierde forma sau valoarea economic. n aceast categorie intr banii i hrtiile de valoare, orice alt lucru care nu este imobil. Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aezare fix i nu pot l'i mutate din loc n loc fr a-i pierde valoarea lor economic 464. Potrivil art.288 din Codul civil, sunt imobile terenurile, poriunile de subsol, obiectivele acvatice separate, plantaiile prinse de sol prin rdcini, cldirile, construciile i orice alte lucrri legate solid de pmnt, precum i tot ceea ce, n mod natural sau artificial, este ncorporat durabil n acesta. Calitatea de imobil o pstreaz i acele materiale care, fiind separate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasrii n alt loc. Prin lege pot fi considerate imobile i alte bunuri. Din activul patrimoniului societii comerciale poate face parte l ntreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noiunea de ntreprindere are dou sensuri: unul juridic - ca subiect de drepf 46'1 inclusiv ca societate comercial, i altul economic - ca un complo patrimonial unic. Dei, n unele cazuri, o noiune bisemantic poate provoca unele confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuil duce la alte deficiene. Important este ca persoana care aplic legea s| aib dexteritatea profesional de a deslui sensul pe care legiuitorul 1-a ncorporat n norma respectiv 466. Prin ntreprindere-obiect de drept trebuie neles un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale i incorporale, mobile i imobile. Acest ansamblu de bunuri asigur ntreprinztorului, inclusiv societii comerciale, unirea factorilor de producie (mijloacele de producie, capitalul i fora de munc) astfel nct, n urma interaciunii lor, s apar mrfuri, lucrri i servicii. Exemplu de ntreprindere complex patrimonial unic pot servi fabricile (de conserve, de vin, de iricotaje, de ciment etc), uzinele (de maini-unelte, de tractoare), atelierele de reparaii, restaurantele, hotelurile etc. In acest sens, ntreprinderea apare ca un bun material deosebit cu nsuiri specifice: a) este ntreprinztorului; b) destinat activitii de ntreprinztor i aparine, de regul,

este distinct de alte bunuri ce aparin aceleiai persoane; patrimonial ci unic, un bun care nu complex reprezint un neconsumptibil 467,

c) este un complex ansamblu de lucruri separate, destinat s asigure unei activiti un proces unic.

Un subiect de drept, ntreprinztor persoan fizic ori societate comercial, poate avea n proprietate una sau mai multe ntreprinderi-complexe patrimoniale. O societate comercial poate deine n proprietate o fabric de vin, o moar i un atelier de reparaie a automobilelor468. O fabric de nclminte i o fabric de mobil se pot afla concomitent i n proprietatea unui ntreprinztor persoan fizic, i n proprietatea unei societi comerciale. O fabric de vin, ca bun complex, poate fi n coproprietatea a dou sau mai multe societi comerciale. Potrivit art.817 din Codul civil, proprietarul unei ntreprinderi-complex patrimonial poate s-i realizeze dreptul de dispoziie asupra ei nstrinnd-o prin act de vnzare-cumprare. De altfel, fiind un bun, ntreprinderea poate fi nstrinat sau dat n posesiune i prin alte acte juridice: schimb, act de societate, arend, ipotec etc. ntreprinderea poate fi transmis i prin succesiune. n caz de nstrinare a ntreprinderii n stare funcional, n care procesul de producie a mrfurilor sau de prestare a serviciilor continu, poate s apar i problema salariailor. Dei preul ntreprinderii poate fi influenat de acest factor, fora de munc nu poate fi inclus n componena ei ca valoare.

Nu considerm c ntreprinderea ar putea ncorpora i obligaii. Legiuitorul stabilete c ntreprinderea este un complex patrimonial, adic un ansamblu de bunuri, o parte a activului societii. Obligaiile (datoriile) ns nu pot fi incluse n activ, deoarece ele sunt prin excelen pasive i nu pot face parte din bunuri. Bunurile incorporale ocup n activul patrimoniului un loc deosebit. Ele au o reglementare specific, iar succesul ori insuccesul ntreprinztorului depinde n mare msur i de ele. Aceste bunuri explic att diferenele care exist n situarea pe pia a unei firme consolidate, cu o anumit vechime, fa de o firm n curs de instalare, ct i eficiena, diferit, nregistrat de firme cu vechime i dotri materiale comparabile. Factorul care produce diferena de profit const tocmai n calitatea diferit a elementelor incorporale ale fondului de comer. Acestea concur la formarea reelei de relaii i parteneri, a clientelei, a reputaiei i creditului n afaceri prin contribuia calitilor comerciantului, calitatea mrfurilor, lucrrilor sau serviciilor oferite, amplasamentul stabilimentului, firma i mrfurile utilizate etc. Ca urmare, acestc elemente incorporale au o pondere nsemnat n valoarea economic a societii comerciale sau a unei pri din ea476. Sunt bunuri incorporale: dreptul asupra denumirii de firm, dreptul asupra emblemei, dreptul de autor, drepturile asupra mrcii, drepturilc asupra modelelor industriale, clientela, vadul comercial 477 etc. 1.3 speta ii usoara

30. Majorarea Capital Social al SRL 1.1 Formele de majorare a CS sunt: a) mrirea proporional a prilor sociale din contul beneficiului net al societii sau din mijloacele capitalului de rezerv; b) vrsarea aporturilor suplimentare de ctre asociai i/sau de ctre terii care au devenit asociai.

1.2 majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau prin aporturile unor terti.. 1.3 nregistrarea modificrilor actului de constituire a societii n Registrul de stat al ntreprinderilor i organizaiilor n cazul majorrii capitalului social se efectueaz dup vrsarea efectiv a aporturilor i includerea acestora n bilanul societii. La nregistrarea de stat se va face dovada vrsrii aporturilor.

31. Reducerea CS al SRL 1.1 formele de reducere a CS al SRL sunt: a) reducerea proporional a valorii nominale a tuturor prilor sociale; b) stingerea prilor sociale dobndite de societate. 1.2 Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura

reducerea in legatura cu diminuarea activelor in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete. 1.3 CS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator. AG e obligate sa decida reducerea CS. Dac, societatea nu va reduce capitalul su social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidat prin hotrre judectoreasc.

32. Constituirea SA 1.1 Conform codului civil SA este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii. Societatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane. Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii. Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n limita prii nevrsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; f) modul de inere a registrelor societii; g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese. Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societii pe aciuni Mrimea minim a capitalului social al societii pe aciuni este stabilit prin lege. Capitalul social al societii pe aciuni se formeaz prin plasarea aciunilor ntre acionari i reprezint valoarea aporturilor n numerar i n natur vrsate proporional numrului i valorii aciunilor subscrise. Aciunile emise la constituirea societii pe aciuni se plaseaz integral ntre fondatori. Fondatorii snt obligai s plteasc aciunile subscrise pn la nregistrarea societii pe aciuni dac aportul este n numerar sau n termen de 30 de zile de la nregistrarea de stat dac aportul este n natur. n cazul n care valoarea activelor nete ale societii pe aciuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea general a acionarilor nu a luat nici o hotrre conform legii, societatea se dizolv. 1.2. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire. Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societii sunt persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatori ai societii pot fi persoane fizice capabile i persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum i state strine i organizaii internaionale. n calitate de fondatori ai societilor, n numele Republicii Moldova sau al unitilor administrativ-teritoriale, apar autoritile publice determinate de legislaie. ntreprinderile de stat i municipale snt n drept s fondeze societi n temeiul autorizaiilor autoritilor publice. Numrul fondatorilor societii pe aciuni nu este limitat. Societatea poate fi nfiinat de un singur fondator (alctuit dintr-un singur acionar) numai n cazul n care fondatorul (acionarul) nu este o alt societate comercial alctuit dintr-o singur persoan. Fondatorii snt n drept s svreasc numai aciuni ce in de nfiinarea societii i numai n limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin nsuire, delapidare sau abuz de serviciu, nelciune sau abuz de ncredere, fals, depoziie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de legislaie dar care nu i-au ispit definitiv pedeapsa.

C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este contractul de societate. Contractul de societate are prioritate fa de statutul societii pn la nregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraiei de constituire a societii) nceteaz dup nregistrarea de stat a societii i executarea de ctre fondatori a tuturor obligaiilor lor. Informaiile din documentele de constituire ale societii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificrile i completrile operate n documentele de constituire ce in de modificarea datelor de identificare, a denumirii i adresei juridice a societii se prezint Comisiei Naionale a Pieei Financiare, n termen de 15 zile lucrtoare de la data nregistrrii acestor modificri, pentru introducerea lor n Registrul de stat al valorilor mobiliare. n acest scop se vor prezenta urmtoarele acte: a) cererea privind operarea modificrilor n Registrul de stat al valorilor mobiliare; b) originalul sau copia autentificat notarial a deciziei Camerei nregistrrii de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societii; c) originalul (originalele) Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare; d) copia dispoziiei de plat pentru achitarea taxei n mrimea stabilit de Legea privind Comisia Naional a Pieei Financiare. Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc. 1.3. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

33. Tranzac iile SA cu propriile hirtii de valoare 1.1. Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt: Achizitionarea o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor. Rascumpararea este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege. Convertirea este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase. Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale. 1.2. *Achizitonarea: Aciunile plasate de societate se achiziioneaz de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaa secundar. Societatea este n drept s achiziioneze aciunile plasate de ea numai n scopurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Hotrrea de achiziionare de ctre societate a aciunilor plasate de ea se ia de: a) adunarea general a acionarilor, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul reducerii capitalului social sau cedrii ctre salariaii societii a unui anumit numr de aciuni proprii; b) consiliul societii, la achiziionarea aciunilor plasate n scopul prevenirii scderii cursului lor. n hotrrea societii privind achiziionarea aciunilor plasate de ea vor fi indicate clasele i numrul lor, preul de achiziie, forma de plat i termenul n decursul cruia are loc achiziionarea. Preul de achiziie va fi echivalent cu valoarea de pia a aciunilor, iar termenul de achiziie nu va fi mai mic de o lun. Societatea este obligat s aduc la cunotina fiecrui acionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deintor nominal de aciuni propunerea de achiziionare a aciunilor aflate n circulaie ale societii i/sau s publice propunerea sa. Orice acionar este n drept s vnd aciunile care i aparin, societatea fiind obligat s le achiziioneze n condiiile anunate. Dac numrul total de aciuni care figureaz n ofertele acionarilor depete numrul de aciuni anunate pentru achiziionare de ctre societate, aciunile se achiziioneaz proporional numrului lor, indicat n fiecare ofert. Societatea nu este n drept s achiziioneze aciuni plasate de ea: 1) n decursul unei luni pn la nceputul plasrii aciunilor emisiunii suplimentare, n procesul plasrii acestor aciuni, precum i n decursul unei luni dup plasarea lor; 2) dac, conform ultimului bilan: a) societatea este insolvabil sau achiziionarea aciunilor plasate o va face insolvabil; sau b) valoarea activelor nete ale societii este mai mic dect valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mic n urma achiziionrii aciunilor plasate;

3) dac, n urma unei astfel de achiziii, numrul aciunilor de tezaur va depi limita stabilit la art.13 alin.(6), cu excepia situaiilor enumerate la alin.(3). *Rascumpararea: Aciunile plasate de societate se rscumpr de ea la cererea acionarilor n cazurile prevzute de prezenta lege, de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii. Societatea va rscumpra n mod obligatoriu aciunile plasate de ea n cazul: a) sosirii termenului de rscumprare a aciunilor, prevzut n statutul societii; sau b) operrii n statutul societii a unor modificri ce limiteaz drepturile acionarilor; sau c) efecturii de ctre societate a unei tranzacii de proporii ; sau d) reorganizrii societii, potrivit hotrrii adunrii generale a acionarilor; e) neadoptrii, la cererea acionarilor, a hotrrii de conformare a societii prevederilor art.39 alin.(6). Acionarul este n drept s cear rscumprarea aciunilor care i aparin dac: a) nu i s-a permis, fr temei legal, s participe la adunarea general a acionarilor la care s-a luat hotrrea n unul din cazurile prevzute la alin.(2) lit.b) - e); sau b) el a votat mpotriva adoptrii hotrrii prevzute la alin.(2) lit.b)-d) i/sau a votat pentru adoptarea hotrrii prevzute la alin.(2) lit.e) i a cerut rscumprarea aciunilor n termenul prevzut la alin.(6); c) i-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societii privind ncheierea unei tranzacii de proporii. Rscumprarea aciunilor societii se efectueaz la preul lor de pia, dac legislaia nu prevede altfel. Termenul de depunere de ctre acionari a cererilor de rscumprare a aciunilor ce le aparin se stabilete n statutul societii i va fi de cel puin 2 luni de la data lurii de adunarea general a acionarilor sau de consiliul societii a uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a aciunilor nu va depi 3 luni de la data depunerii cererii de rscumprare.Dreptul de a cere rscumprarea aciunilor ce le aparin l au acionarii inclui n registrul deintorilor de valori mobiliare la data lurii uneia din hotrrile prevzute la alin.(2) lit.b)-e). Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea aciunilor ce i aparin n cazul n care se ia hotrrea de dizolvare a societii. 1.3. Litigiul referitor la rascumparare va fi solutionat in felul urmator: SA Victoria va fi obligate de a rascumpara actiunile pe care le detine Vetrescu deoarece conform legii actionarul este in drept sa ceara rascumpararea actiunilor daca nu I sa permis fara temei legal sa participle la adunarea generala a actionarilor la care sa luat hotarirea de a se fuziona cu SA Favorit. Astfel Vetrescu isi va putea intoarce contravaloarea actiunilor sale deoarece SA Victoria a incalcat prevederile legii referitor la rascumpararea actiunilor care spune ca daca actionarului nu I sa permis sa participle la adunarea generala la care sa luat vreo hotarire de organizare sau fuziune, el e in drept sa ceara rascumparare.

34. Tranzac iile de propor ii ale SA 1.1. Tranzacia de proporii este o tranzacie sau cteva tranzacii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, n ceea ce privete: a) achiziionarea sau nstrinarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan; sau b) plasarea de ctre societate a aciunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile n astfel de aciuni, constituind peste 25% din toate aciunile cu drept de vot plasate ale societii; sau c) achiziionarea de ctre orice persoan a unui important pachet de aciuni ale societii. 1.2. Tranzactiile de proportii care au ca obiect procurarea sau instrainarea unor bunuri reprezinta achizitionarea sau instrainarea, gajarea sau luarea de ctre societate cu titlu de gaj, darea n arend, locaiune sau leasing ori darea n folosin, darea n mprumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a cror valoare de pia constituie peste 25% din valoarea activelor societii, conform ultimului bilan. Decizia despre o astfel de tranzactie se adopta de toti membrii ai consiliului societatii daca obiectul tranzactiei sunt bunurile a caror valoare constitue peste 25% darn u m mult de 50% din valoarea activelor societati. Achizitionarea unui important pachet de aciuni snt aciunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societii, convertibile n asemenea aciuni care constituie peste 25% din totalul aciunilor cu drept de vot plasate ale societii i aflate n proces de plasare. Aceasta achizitionare poate fi facuta de orice persoana daca aceasta nu contravene legislatiei.

Deosebirile din aceste 2 tranzactii de proporti mai reise si din faptul ca prima tranzactie se face mereu la hotarirea adunarii generale a actionarilor si a consiliul societii care totodata nu este n drept s adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societii, pe cind achizitionarea unui pachet important poate fi facut la cererea unei singuri personae sau impreuna cu anumite personae afiliate si acestea se obliga n termen de 10 zile calendaristice de la data achiziionrii lui, s publice o informaie despre aceasta n organul de pres indicat n statutul societii. O alta deosebire este ca la primul tip de achizitionare daca la luarea deciziei de ncheiere a unei tranzacii de proporii consiliul societii nu a ajuns la unanimitate, el este n drept s nscrie aceast chestiune n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor, pe cind la al doilea tip de tranzactie persoana care doreste sa cumpere actiuni face o oferta publica care se trimite tuturor actionarilor care poseda drept de vot in societate. Preturile la acest tip de tranzactii se determina conform legislatiei cu privire la piata valorilor mobiliare. Astfel principala deosebire dintre aceste 2 tranzactii este ca prima nu produce modificari pt SA pe cind cea de a doua poate produce anumite modificari deoarece prin procurarea de actiuni persoana obtine si anumite drepturi asupra societatii si respective poate invoca anumite propuneri de schimbare a statutului societatii. 1.3. Conform legii cu priv la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respective de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respective Lucescu sa adresat din initiative proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2mil euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitie a debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea o alt effect.

35. Majorarea capitalului social al SA 1.1. Capitalul social al societii poate fi mrit prin: a) mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate; i/sau b) plasarea de aciuni ale emisiunii suplimentare. La majorarea valorii nominale a aciunilor, cota deintorilor acestora va rmne neschimbat. Surse ale mririi capitalului social pot fi: a) capitalul propriu al societii n limita prii ce depete capitalul ei social; i/sau b) aporturile primite de la achizitorii de aciuni. Mrirea valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate se efectueaz n proporie egal pentru toate aciunile societii, dac statutul nu prevede c aceast mrire a valorii se extinde asupra aciunilor de o clas sau de cteva clase. Capitalul social nu poate fi mrit i aciunile nu pot fi emise pn nu vor fi pltite integral aciunile din emisia precedent. Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau publica. 1.2. Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentar de aciuni se efectueaz dup nregistrarea de stat a aciunilor plasate la nfiinarea societii; cndiiile emiterii suplimentare de aciuni, inclusiv costul plasrii lor, vor fi aceleai pentru toi achizitorii de aciuni. Costul plasrii aciunilor de aceeai clas va fi nu mai mic dect valoarea nominal sau valoarea fixat a acestora;Societatea pe aciuni are dreptul s emit aciuni prin emisiune nchis sau public; Aciunile emisiunii suplimentare pltite n ntregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societii se repartizeaz ntre acionarii societii fr plat, n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care le aparin; nscrierile n legtur cu emisiunea suplimentar de aciuni se fac n registrul acionarilor n baza Certificatului nregistrrii de stat a valorilor mobiliare i a listei subscriitorilor de aciuni din emisiunea respectiv. 1.3.

36. Drepturile ac ionarilor

1.1. Drepturile suplimentare ale acionarilor Acionarii care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute la art.25, au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s introduc chestiuni n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor; b) s propun candidai pentru membrii consiliului societii i ai comisiei de cenzori; d) s cear convocarea edinei extraordinare a consiliului societii. Acionarii care dein cel puin 10% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute sus au de asemenea dreptul, n modul prevzut de prezenta lege, de alte acte legislative i de statutul societii: a) s cear stabilirea costului plasrii aciunilor societii, n temeiul raportului organizaiei de audit sau al altei organizaii specializate ce nu este persoan afiliat a societii; b) s cear efectuarea de controale extraordinare ale activitii economico-financiare a societii; c) s adreseze instanei judectoreti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societii de persoanele cu funcii de rspundere n urma nclcrii intenionate sau grave de ctre acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acionarii care dein cel puin 25% din aciunile cu drept de vot ale societii, pe lng drepturile prevzute susau de asemenea dreptul s cear convocarea adunrii generale extraordinare a acionarilor n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. 1.2.Drepturile patrimoniale ale actionarilor in cadrul SA: Acionarul are dreptul: a) s participe la adunrile generale ale acionarilor, s aleag i s fie ales n organele de conducere ale societii; b) s ia cunotin de materialele pentru ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor; c) s ia cunotin i s fac copii de pe documentele societii, accesul la care este prevzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societii; d) s primeasc dividendele anunate n corespundere cu clasele i proporional numrului de aciuni care i aparin; e) s nstrineze aciunile care i aparin, s le pun n gaj sau n administrare fiduciar; f) s cear rscumprarea aciunilor care i aparin, n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii; g) s primeasc o parte din bunurile societii n cazul lichidrii ei; h) s exercite alte drepturi prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Acionarul deintor de aciuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Acionarii deintori de aciuni care nu dau dreptul la vot obin acest drept la adunarea general a acionarilor cnd se iau hotrri asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi n cazurile prevzute de prezenta lege sau de statutul societii. Dreptul la vot, dat de aciunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dac prezenta lege sau alte acte legislative nu prevd altfel. Acionarul este n drept, n temeiul mandatului sau contractului, s delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau deintorului nominal de aciuni. Acionarul este n drept s-l nlocuiasc oricnd pe reprezentantul su ori pe deintorul nominal de aciuni sau s-i retrag mputernicirile, dac actele legislative, contractul sau actul administrativ nu prevede altfel. Acionarul care lucreaz n societate nu are drepturi prefereniale fa de ceilali acionari. Acionarul nu este n drept s cear rscumprarea de ctre societate a aciunilor care i aparin, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societii. Acionarul nu este n drept s acioneze n numele societii sau pe cauiunea ori cu garania societii. Drepturile asociatului din cadrul SRL: Asociatul beneficiaz de drepturile stabilite de lege i de actul de constituire, inclusiv dreptul: a) de a participa la conducerea societii n conformitate cu prevederile legii i ale actului de constituire; b) de a vota la adunrile generale ale asociailor; c) de a fi informat despre activitatea societii; d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societii; e) de a nstrina i a dobndi, n condiiile legii, partea social; f) de a cere dizolvarea societii; g) de a participa la repartizarea beneficiilor; h) de a obine, n caz de lichidare a societii, valoarea unei pri a patrimoniului acesteia rmas dup achitarea cu creditorii i cu salariaii si, proporional prii sale sociale; i) de a cere excluderea asociatului n conformitate cu art.47. Dreptul asociatului la informare, la control i examinare:Administratorul este obligat s prezinte nentrziat, la cererea oricrui asociat, informaii privind activitatea societii i s i pun la dispoziie registrele contabile i alte documente ale societii.Orice asociat are dreptul la o copie a bilanului anual.Asociatul are, de asemenea, dreptul s examineze

bilanul anual, lund cunotin de registrele contabile i de alte documente ale societii de sine stttor sau cu ajutorul unui expert, s cear explicaii de la organele societii dup prezentarea bilanului anual. 1.3. Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea tre facuta cu decizia tuturor actionarilor. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

37. Adunarea generala a actionarilor in SA 1.1 Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelor a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie. Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta Formele de tinere: Adunarea general a acionarilor se ine cu prezena acionarilor, prin coresponden sau sub form mixt. Adunarea general anual nu poate fi inut prin coresponden. Adunarea general ordinar anual a acionarilor se ine nu mai devreme de o lun i nu mai trziu de dou luni de la data primirii de ctre organul financiar corespunztor a drii de seam anuale a societii. Societatea cu un numr de acionari mai mare de 5000 este obligat s in adunri generale regionale dac la dou adunri anterioare n-a fost ntrunit cvorumul prevzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunri va fi identic cu ordinea de zi a adunrii ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunrile generale extraordinare ale acionarilor se in n temeiul prevzut de lege, de statutul societii sau de adunarea general. Termenul de inere a adunrii generale extraordinare a acionarilor se stabilete prin decizia consiliului societii, dar nu poate depi 30 de zile de la data primirii de ctre societate a cererii de a ine o astfel de adunare. 1.2 Adunarea general ordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii. n cazul n care consiliul societii nu a asigurat ntiinarea acionarilor cu privire la inerea adunrii generale anuale sau inerea ei n termenul indicat aceasta se convoac la decizia organului executiv al societii. Adunarea general extraordinar a acionarilor se convoac de organul executiv al societii n temeiul deciziei consiliului societii. Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunrii generale ordinare anuale a acionarilor, lista candidailor n organele de conducere ale societii se ntocmesc de consiliul societii, inndu-se cont, n mod obligatoriu, de cererile acionarilor care dein cel puin 5% din aciunile cu drept de vot ale societii Chestiunile propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale anuale a acionarilor vor fi formulate n scris, indicndu-se motivele nscrierii lor, numele i prenumele (denumirile) acionarilor care propun chestiunea, precum i clasele i numrul de aciuni care le aparin. Consiliul societii nu este n drept s modifice formulrile chestiunilor propuse pentru a fi nscrise n ordinea de zi a adunrii generale a acionarilor. Consiliul societii este obligat s examineze cererile acionarilor primite pn la data de 10 ianuarie, s decid cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface i s expedieze acionarilor decizia luat cel mai trziu pn la data de 25 ianuarie a anului urmtor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor cu prezena acestora: va fi expediat fiecrui acionar, reprezentantului lui legal sau deintorului nominal de aciuni, sub form de aviz, pe adresa indicat i la numrul de fax indicat n lista acionarilor care au dreptul s participe la adunarea general i/sau va fi publicat n organul de pres indicat n statutul societii de ctre societile pe aciuni

Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor prin coresponden sau sub form mixt: se expediaz fiecrui acionar sau reprezentantului lui legal, sau deintorului nominal de aciuni sub form de aviz mpreun cu buletinul de vot; i se public n organul de pres indicat n statutul societii. Informaia despre inerea adunrii generale a acionarilor va cuprinde denumirea ntreag i sediul societii Adunarea general a acionarilor este prezidat de preedintele consiliului societii sau de o alt persoan aleas de adunarea general. Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare La adunarea general a acionarilor, votarea se face dup principiul o aciune cu drept de vot - un vot, cu excepia cazurilor prevzute de prezenta lege. Dac acionarul a votat mpotriva hotrrii luate, el are dreptul s-i exprime opinia separat care se va anexa la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor sau se va reflecta n el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea general a acionarilor se nregistreaz ntr-un proces-verbal, care se semneaz de membrii comisiei de numrare a voturilor i de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexeaz la procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor. Rezultatul votului cu prezena acionarilor se anun la adunarea general a acionarilor. Rezultatul votului prin coresponden sau sub form mixt se aduce la cunotina acionarilor printr-un aviz i/sau prin publicarea informaiei despre rezultatul votului. Hotrrea adunrii generale a acionarilor intr n vigoare la data anunrii rezultatului votului, dac prezenta lege, alte acte legislative sau hotrrea adunrii generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei n vigoare. Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor - Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor se ntocmete n termen de 10 zile de la nchiderea adunrii generale, n cel puin dou exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preedintele i de secretarul adunrii generale ale cror semnturi se autentific de membrii comisiei de cenzori n exerciiu sau de notar. (2) Procesul-verbal al adunrii generale a acionarilor va cuprinde: a) data, ora i locul inerii adunrii generale; b) numrul total de aciuni cu drept de vot ale societii; c) numrul de voturi care au fost reprezentate la adunarea general; d) numele i prenumele preedintelui i secretarului adunrii generale; e) ordinea de zi ; f) tezele principale ale cuvntrilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor i prenumelor vorbitorilor; g) rezultatul votului i hotrrile luate; h) anexele la procesul-verbal. 1.3 speta Hotrrile adunrii generale a acionarilor asupra chestiunilor ce in de competena sa exclusiv se iau cu dou treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepia hotrrilor privind alegerea consiliului societii care se adopt prin vot cumulativ i a hotrrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumtate din voturile reprezentate la adunare. de competenta exclusive a SA tine si modificarea capitalului social adica 2/3 si deci solutia instantei va fi urmatoareaanularea hotaririi AG a asociatilor deoarece ia nu intruneste nr necesar de voturi adica trebuie 67 dar ei au adoptat cu 62

38. Consiliul directorilor SA 1.1 Membrii consiliului societii se aleg de adunarea general a acionarilor pe termenul prevzut n statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleai persoane pot fi realese un numr nelimitat de ori. La efectuarea votului cumulativ, fiecare aciune cu drept de vot a societii va exprima un numr de voturi egal cu numrul total al membrilor consiliului societii care se aleg. Acionarul este n drept: a) s dea toate voturile conferite de aciunile sale unui candidat; sau b) s distribuie aceste voturi egal ori n alt mod ntre civa candidai pentru funcia de membru al consiliului societii.

n cazul alegerii prin vot cumulativ, se consider alei n consiliul societii candidaii care la adunarea general a acionarilor au ntrunit cel mai mare numr de voturi. Prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, mputernicirile oricrui membru al consiliului societii pot nceta nainte de termen.

1.2

Orice tranzacie cu conflict de interese poate fi ncheiat sau modificat de societate numai prin decizia consiliului societii sau prin hotrrea adunrii generale a acionarilor, n modul stabilit de prezenta lege i de statutul societii. Hotrrea adunrii generale a acionarilor privind ncheierea tranzaciilor cu conflict de interese, n conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societii, se adopt cu majoritatea voturilor din numrul total de voturi ale persoanelor care nu snt interesate n ncheierea acestor tranzacii. Dac mai mult de jumtate dintre membrii alei ai consiliului societii snt persoane interesate n efectuarea tranzaciei date, aceasta va fi ncheiat numai prin hotrrea adunrii generale a acionarilor. Deci adoptarea hotaririi se va face cu majoritatea voturilor neavind nevoie de a convoca AG deoarece nu este majoritatea pers care au interes si deci hotarirea se va adopta in cadrul consiliului cu majoritatea de voturi 1.3 Speta Conform legii SA ( art 85 alin 2 lit b) se considera persoana interesata persoana care este membru al consiliului si lit g persoana afiliata adica fiu respective tata si fiu adica persoana care are interes material ce nu coincid cu interesele societatii/ art 86 alin 7- Dac consiliului societii sau adunrii generale a acionarilor nu le erau cunoscute toate circumstanele legate de ncheierea tranzaciei cu conflict de interese i/sau aceast tranzacie a fost ncheiat prin nclcarea altor prevederi ale prezentului articol, consiliul societii sau adunarea general este n drept s cear conductorului organului executiv al societii: a) s renune la ncheierea unei astfel de tranzacii ori s o rezilieze; sau b) s asigure, n condiiile legislaiei, repararea de ctre persoana interesat a prejudiciului cauzat societii prin efectuarea acestei tranzacii. Art 86 alin 8- Tranzaciile cu conflict de interese snt valabile pentru persoanele cu care au fost ncheiate, dac aceste tranzacii nu au fost reziliate n condiiile alin.(7) sau declarate nevalabile n alte temeiuri. Respectiv contractul va urma sa fie reziliat sau urmeaza sa se repare prejudiciul societatii altfel contractul este nevalabil

39. Actiunile- valori mobiliare a SA 1.1 conform legii SA -Aciunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt: -de a participa la conducerea societatii - de a primi dividende -de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii 1.2 clasificarea actiunilor : a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele ---actiunea ordinara- confer proprietarului ei dreptul la un vot n adunarea general a acionarilor, dreptul de a primi o cot-parte din dividende i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. ---preferentiala- d proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare fa de proprietarul aciunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunate i la cuantumul dividendelor, precum i la ordinea primirii unei pri din bunurile societii care se distribuie n cazul lichidrii ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului ---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare

---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente. c) dupa forma lor de emisiune --- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date --- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor --- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare --- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur --- act aflate in circulatie- este aciunea plasat ce aparine acionarului societii. --- act de tezaur- este aciunea plasat a societii, achiziionat sau rscumprat de ea de la acionarul societii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate ---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare ---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari. 1.3 speta 1) daca el poate sa voteze la AG-? Aciunea preferenial cu dividende fixate nu d proprietarului ei dreptul la vot n adunarea general a acionarilor, cu excepia cazurilor: a) neplii dividendelor fixate pe aciunile cumulative sau parial cumulative n decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot nceteaz dup plata n ntregime a dividendelor acumulate; b) lurii de ctre adunarea general a acionarilor a hotrrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de aciuni prefereniale n legtur cu reorganizarea ori lichidarea societii, cu emiterea suplimentar de aciuni prefereniale de alt clas care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare fa de proprietarii aciunilor prefereniale plasate, sau din alte motive prevzute de legislaia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societii. 2) poate sa le instraineze- Dac societatea plaseaz aciuni prefereniale de dou sau mai multe clase, n statutul ei va fi prevzut ordinea de plat a dividendelor anunate i a valorii de lichidare a aciunilor prefereniale de fiecare clas.

40. Obligatiunile- valori mobiliare a SA 1.1 Obligaiunea este un titlu financiar de mprumut care atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaiunilor. obligatiunea acorda urmatoarele dr: -de a primi de la emitentul ei valoarea nominala - de a primi valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite Deintorii de obligaiuni apar n calitate de creditori ai societii Deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit. Termenul de circulaie a obligaiunilor va fi de cel puin un an.

Obligaiunile se pltesc numai cu mijloace bneti.

1.2

a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal , oblig- titlu financiar de imprumut b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, oblig- atest dreptul deintorului de obligaiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominal sau valoarea nominal i dobnda aferent n mrimea i n termenele stabilite c) actiune apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii d) actiunile reprez o parte din capitalul social iar obligat se emit numai daca aceasta sa decis la AG e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posib de a primi o parte din bunuri a acesteia iar oblig nu dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.. 1.3 Speta In cazul acesta deintorii de obligaiuni au dreptul preferenial fa de acionari la primirea unei pri din profitul societii sub form de dobnd sau alt profit. Deintorul de obligaiuni are dreptul s cear de la societate rscumprarea obligaiunilor plasate nainte de termenul de scaden n cazul n care emitentul nu respect termenul de achitare a dobnzilor aferente.

41. Fondul de investitii 1.1 n funcie de condiiile de plasare i rscumprare a aciunilor proprii,se deosebesc urmtoarele tipuri de fonduri de investiii: mutuale i pe intervale. Fondul de investiii mutual i plaseaz permanent aciunile, cu obligaia de a le rscumpra oricnd la cererea acionarului. Fondul de investiii pe intervale i plaseaz permanent aciunile, cu obligaia de a le rscumpra la cererea acionarului n termenul stabilit de statutul fondului i de prospectul de emisiune a aciunilor fondului, ns nu mai puin de dou ori pe an, la intervale de timp egale. 1.2 Organele de conducere ale societii snt: a) adunarea general a acionarilor; b) consiliul societii; c) organul executiv; d) comisia de cenzori. Organele de conducere ale fondului de investiii snt: a) adunarea general a acionarilor; b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit n continuare consiliul fondului; c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva) Adunarea general extraordinar a acionarilor fondului de investiii se convoac n temeiurile stabilite la art.53 alin. (3) al Legii privind societile pe aciuni, precum i la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. n componena comisiei de numrare a voturilor a adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, pe lng persoanele menionate la art.60 alin.(2) al Legii privind societile pe aciuni, nu pot intra: a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar.

Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societile pe aciuni, informaia privind inerea adunrii generale a acionarilor fondului de investiii, cu ntiinarea oficial despre reorganizarea acestuia, n conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzeaz prin intermediul programelor de radio i televiziune de audien naional. Consiliul fondului acioneaz n numele fondului de investiii, n limitele stabilite de Legea privind societile pe aciuni, de prezenta lege sau de statutul fondului n plus la atribuiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societile pe aciuni, de competena consiliului fondului, dac aceasta este prevzut de statutul fondului sau de hotrrea adunrii generale a acionarilor fondului, in: a) aprobarea principalelor clauze ale contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege, precum i a modificrilor acestora; b) luarea deciziei privind rezilierea, din iniiativa managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului, a contractelor prevzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege. Din componena consiliului fondului, n afar de persoanele indicate la art.66 alin.(5) i art.73 alin.(5) ale Legii privind societile pe aciuni, nu pot face parte: a) persoanele cu funcii de rspundere ale managerului fiduciar, depozitarului i auditorului fondului; b) persoanele cu funcii de rspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului i auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercit controlul asupra managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului. In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului. 1.3 Speta a) ) Fondul de investiii este n drept s-i investeasc i reinvesteasc mijloacele numai n urmtoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emiteni; b) depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restricii asupra activitii fondului de investiii Fondul de investiii nu are dreptul: a) s efectueze tranzacii de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare asupra crora nu are drept de proprietate; b) s efectueze tranzacii de schimb cu valori mobiliare, exceptnd cazurile prevzute de legislaia cu privire la privatizare; c) s efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emiteni; d) s contracteze credite i mprumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale; e) s emit cauiuni i garanii de asigurare a executrii obligaiilor altor persoane; f) s ncheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte dect cele prevzute de prezenta lege. b) Fondul de investiii este obligat s repartizeze pentru plata dividendelor acionarilor si cel puin 50 la sut din profitul net.

42. Intreprinderea de stat

1.1

ntreprinderea de stat este o ntreprindere al crei capital social aparine n ntregime statului.

ntreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoan juridic, care, pe baza proprietii de stat transmise ei n gestiune, desfoar activitate de ntreprinztor. Caracterele: a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda.. d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege 2.2 a)societatea comerciala Art 31, al(4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice. Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului. Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni. b) intreprindere municipala conform dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat u.a.t. de niv I sate (comune) si orase (municipii) cat si cele de niv II raioane. c)cooperativa fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar pers fizice! Art 5 L cu priv la coop de productie. Art 4 L cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala. 2.3 Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate. Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, , in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care S poate dispune ca si proprietarul.