Sunteți pe pagina 1din 49

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURETI FACULTATEA DE MANAGEMENT ADMINISTRAIE PUBLIC

Criza economic i Romnia

Profesor coordonator: LECTOR UNIV. DR. RUXANDRA IRINA POPESCU

Studeni:

BUCURETI 2009

CUPRINS
Introducere Capitolul I. Criza economic mondial......................................................................................4 1.1.Scurt istoric.........................................................................................................................4 1.2.n zilele noastre..................................................................................................................5 Capitolul II. Criza economic i Romnia.................................................................................8 2.1.Evoluia crizei n Romnia-2008........................................................................................8 2.2.Criza economic jude cu jude........................................................................................11 2.3.Criza afecteaz toate domeniile........................................................................................12 2.4.Criza intern: cauze i soluii...........................................................................................14 Capitolul III. Romnia n 2009.................................................................................................18 3.1.Sectoarele economiei romneti afectate de actual criz.................................................18 3.2.Piaa imobiliar n declin..................................................................................................14 3.3.Cum s acionezi n perioada crizei..................................................................................14 Capitolul IV.Evoluia crizei romneti n ultima lun ...........................................................25 Capitolul V.Cinci motive pentru care iubim criza .................................................................47 Bibliografie

De ce ne-am ales aceasta tema? De ce sa nu facem o astfel de alegere, atata timp cat de o buna bucata de vreme, este un subiect care a facut inconjurul lumii, ajuns si in Romania pe primele pagini ale cotidianelor si ca principal subiect de discutie pentru toate canalele de televiziune din tara. Acest controversat subiect l-am dezvoltat si noi, in lucrarea de fata Criza economic i Romnia pentru ca l-am considerat a fii deosebit de important si de actualitate. Prin aceasta lucrare nu am prezentat un plan anti-criza insa am expus o serie de masuri care pot determina aplanarea acestui fenomen precum stimularea cresterii economice, protejarea cetatenilor si crearea de locuri de munca. Am evidentiat principalele piete care sunt afectate de criza economica, acestea debutand cu piata imobiliara, piata auto, lista ce continua pana la domeniul invatamantului. Totodata am reliefat cauzele majore ale acesteia, am criticat guvernul pentru deficitul bugetar de peste 3%, valoare monumentala ce a fost obtinuta anul anterior. Si nu in ultimul rand am prezentat influentele crizei asupra majoritatii judetelor din Romania. Luand ca principala sursa un studiu efectuat de Century 21 pentru ultimul trimestru al anului trecut, am analizat starea pietei imobiliare care se afla intr-un declin nu prea curand reversibil. Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe marii dezvoltatori, cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua in functie de accesul la finantare. Astfel diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul de finantare, iar marii dezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani (surse proprii, fonduri de investitii, credite bancare, s.a.). Spre finalul lucrarii ne-am axat pe o analiza a celor intamplate in tara noastra de-alungul lunii in curs. Pentru aceasta analiza am pus in evidenta principalele evenimente ce au caracterizat fiecare zii a lunii martie, asadar am expus tendintele crizei in perioada 01.03.2009 30.03.2009, perioada ce s-a dovedit a fii deosebit de activa din perspectiva subiectului abordat.

Albert Einstein

S nu pretindem ca lucrurile s se schimbe dac tot timpul facem acelai lucru. Criza este cea mai binecuvantat situaie care poate apare pentru ri i persoane, pentru c ea atrage dup sine progrese

INTRODUCERE

CAP. 1 CRIZA ECONOMIC MONDIAL


1.1 SCURT ISTORIC
Pe la inceputul toamnei lui 2007 intreaga lume a fost zguduita de vestea care anunta ca o renumita banca de investitii din America, Lehman Brothers, a dat faliment. La ceva timp, bursa din America se loveste de o scadere drastica a actiunilor. Acesta a fost inceputul Banci si burse din America de Sud, Belgia, Tokio, Frankfurt, Londra, Paris, Luxemburg, Dublin trec printr-o perioada dificila. Omenirea a mai cunoscut o perioada asemanatoare in 1929 cand intregul Glob trecea printr-un declin economic si financiar de proportii. Multi oameni privesc aceste evenimente ca un deja-vu. De ce? Pentru ca, de-a lungul timpului, omenirea a mai trecut prin astfel de momente. Amintim criza economica care a dezechilibrat lumea in anii 30 sau lunga stagnare economica traita de Japonia in 1989. Desi in anii 20 economia americana cunostea o extraordinara prosperitate, la numai 8 ani distanta incep sa apara primele semne ale marelui dezastru economic. Impinse de momentul prosperitatii, intreprinderile fac imprumuturi masive pe termen scurt fiind convinse ca vor reusi sa ramburseze banii. Din pacate, calculele nu s-au potrivit cu evolutia pietei economice din acele vremuri. In luna octombrie a anului 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street, cel mai mare colaps din istoria bursei de valori din New York. Scaderea brusca a actiunilor a dus la o criza finaciara ce a avut ca rezultat falimentarea multor banci. In jur de 5000 de banci au dat faliment in America in timpul marii crize economice. De aici pana la inchiderea fabricilor si la cresterea numarului de someri a mai fost un singur pas. Efectele devastatoare nu s-au limitat doar asupra Americii, ci state puternic dezvoltate ca Germania si Austria inregistrau in 1932, 6 milioane de someri, cam o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a scapat. In Franta, criza s-a declansat cativa ani mai tarziu si a durat aproape 6 ani. Cehoslovacia cunoaste o scadere de 40% a productiei industriale, iar in Romania, exportul de grau si titei scade cu 57.6%. URSS a fost singura tara care nu a fost afectata de acest declin mondial pentru ca s-a izolat de restul Europei. Desi s-au inregistrat falimentari de banci si un numar substantial de someri si in tarile nordice (Danemarca, Norvegia, Finlanda, Suedia), guvernele au creat programe economice cu ajutorul carora au depasit mai usor aceasta perioada. Dintre acestea, Suedia s-a evidentiat cel mai mult, in aceasta perioada punandu-se bazele asa numitului model suedez, un model politic, economic si mai ales social. Suedia, pe perioada criezei economice, a fost considerata America Europei. Cum era de asteptat nici Romania nu a fost ocolita. Intre 1929 si 1933 a fost afectata productia agricola, incapabila sa concureze cu cea din America sau Canada unde preturile de cost erau reduse datorita folosirii masinilor agricole. Apogeul crizei economice in Romania a

fost atins 1933 cand s-au inregistrat 300.000 de someri. Marele dezavantaj al Romaniei a fost faptul ca, in momentul crizei, avea o datorie externa foarte mare si, pe langa aceasta, a mai facut inca 4 mari imprumuturi externe. Acesta a insemnat un control strain asupra finantelor tarii si, implicit, reveniri economice si financiare mult mai lente fata de alte state. Marea depresiune, asa cum este cunscuta criza economica din 1929, a dezechilibrat intreaga lume si s-a incheiat in mod diferit in fiecare tara. Preocuparea principala a guvernelor europene a fost salvarea monedei nationale si intocmirea de programe de refacere. Tarile care au reusit sa iasa primele din aceasta criza s-au ales cu dictatori ca Hitler, Mussolini sau Stalin care, cativa ani mai tarziu, au pregatit cel de-al doilea Razboi Mondial. Intorcandu-ne in prezent si analizand ceea ce se intampla pe plan mondial, ne este greu sa nu observam cateva asemanari izbitoare: falimentarea bancilor de investitii, scaderea actiunilor bursei de valori, SUA, ca declansator al crizei, perioada de prosperitate urmata de declin financiar si economic si, nu in ultimul rand, luna octombrie. Sa fie oare un paradox, o lege nescrisa care confirma ca istoria se repeta sau ca dupa orice moment de varf apare unul de declin? Probabil ca, in functie de cum ne afecteaza aceste evenimente, asa gasim si explicatiile. Interesanta din acest punct de vedere este o afirmatie a lui Irvin Kahn, supravietuitor al mai multor colapsuri bursiere: Oamenii sunt lacomi. Si de foarte multe ori lacomia este mai puternica decat teama.

1.2 IN ZILELE NOASTRE


Scaderi masive inregistrate pe cele mai mari burse din lume, chiar suspendarea tranzactiilor pe unele dintre acestea, falimentul ce bate la usa gigantilor financiari si statul pe post de salvator care intervine si rezolva probleme economice pe ultima suta de metri asa se prezinta in cateva cuvinte harta economica a lumii. Anul 2008 a debutat cu o evolutie descendenta a principalelor burse din lume, cu precadere in America, dar nici bursa de la Bucuresti nu a ramas neutra la fluctuatiile si scaderile masive de pe bursele internationale, inregistrand si ea pierderi, chiar daca nu a fost afectata direct. Astfel ca, in martie 2008, Bear Stearns, a treia mare banc de investiii din lume, a fost preluat de JP Morgan printr-o tranzactie in valoare de 236 de milioane de dolari. Totodata, Bear Stearns a primit o linie de credit de 30 de miliarde de dolari de la Banca Federala a New York-ului, pentru a rezolva problemele de lichiditate. In iulie, IndyMac Bancorp, una dintre cele mai mari instituii de credit ipotecar din SUA, a intrat n faliment. Falimentul a batut si la usa bancilor ipotecare Fannie Mae i Freddie Mac, ce finanteaza circa 40% din creditele ipotecare din Statele Unite, dar ambele au fost salvate de catre Banca Centrala Americana Federal Reserve (FED), punandu-le sub control federal. Salvarea celor doua banci a presupus injectarea de catre guvernul american a unei sume de aproximativ 200 miliarde dolari. Dar preluarile si falimentele marilor grupuri financiare mondiale nu se termina aici. O alta banca americana Merrill Lynch a fost preluata la jumatatea lunii septembrie de catre Bank of America printr-o tranzactie in valoare de 50 de miliarde de dolari. Alte doua mari grupuri financiare americane, Goldman Sachs si Morgan Stanley au fost transformate de catre Banca Centrala Americana Federal Reserve (FED), din banci de investitii in holdinguri bancare. Cele doua banci vor fi reglementate de FED si vor avea acces la imprumuturi cu dobanzi reduse si depozite garantate de Rezerva Federala.

Nu la fel de norocoasa a fost Lehman Brothers, una dintre cele mai mari banci americane care a ajuns in stare de faliment, guvernul american neintervenind s-o salveze. n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o problem financiar american. i asta pentru c din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituii bancare specializate. n luna august a aceluiai an, bursele americane ncep declinul iar bncile centrale intervin pe piee cu lichiditi. Problemele finaciare ale americanilor continu i n 2008, an n care efectele crizei financiare se fac simite att n Europa ct i n Romnia.

Naionalizri n lan
Pe 22 ianuarie 2008, Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lun mai trziu, pe 17 februarie, Banca britanic Northern Rock este naionalizat pentru a fi salvat de la faliment. n martie anul trecut, bncile centrale fac o nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor, pentru a face fa contraciei acesteia. La jumtatea lui martie, JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED. La jumtate de an dup aceast achiziie, trezoreria american decide naionalizarea bncilor Fannie Mae i Freddie Mac, dup ce acestea au suferit pierderi financiare importante. Pe 15 septembrie, oc pe piaa bancar american. Banca de investiii Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch, a treia banca mondiala de investitii. Zece banci internationale au creat un fond de lichiditati de 70 miliarde dolari, ca sa faca fata necesitatilor urgente, in timp ce bancile centrale au relaxat creditarea. Masurile nu au putut impiedica, insa, caderi semnificative pe pietele internationale de capital. Pe 16 septembrie, Banca Centrala Americana - Federal Reserve (FED) - si guvernul american au nationalizat cel mai mare grup de asigurari din lume, American International Group (AIG), amenintat de faliment, si i-au acordat un ajutor de 85 miliarde dolari, in schimbul a 79,9% din actiunile sale, insa a doua zi pietele internationale de capital au continuat sa scada, iar bancile centrale au inceput sa ia tot mai multe masuri ca sa readuca lichiditate pe piata financiara.

Bursele din toat lumea, pe rou


Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaz scderi considerabile n timp ce bncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia.

Fuziuni i naionalizri masive n toat lumea


Pe 18 septembrie, Banca britanic Lloyds TSB cumpr HBOS, instituie financiar concurent iar la mai puin de o sptmn, pe 26 septembrie, JPMorgan preia controlul asupra Washington Mutual, cu ajutorul autoritilor federale. Tot n septembrie, compania de asigurri belgiano-olandez Fortis este ajutat de statele belgian, olandez i luxemburghez. Banca britanic Bradford and Bingley este naionalizat. Tot acum i Banca Dexia este naionalizat de autoritile franceze i belgiene. 6

Reuniuni de urgen i planuri de salvare


La nceputul lui octombrie, Camera Reprezentanilor adopt un plan de salvare a sectorului financiar, n valoare de 700 de miliarde de dolari. Tot atunci, avea loc la Paris, pe 4 octombrie, reuniunea de urgen a liderilor membrilor europeni ai G81 care nu reuesc s ajung la un acord privind nfiinarea unui fond european pentru susinerea instituiilor financiare aflate n dificultate. Londra anun un plan de salvare care include o naionalizare parial a bncilor. Fondul Monetar Internaional (FMI) revizuiete n scdere previziunile privind creterea economic mondial, n condiiile n care bursele sunt n scdere. Tot n octombrie, BNP Paribas preia Fortis n Belgia i Luxembourg, devenind cea mai mare banc de depozite din Europa. Pe 12 octombrie, cele 15 ri din Zona euro ajung la un acord privind un plan de aciune: garantarea creditelor interbancare i posibila recapitalizare a bncilor. La 15 octombrie, Wall Strret nregistreaz cea mai mare scdere de dup 1987. Europenii, reunii la un summit la Bruxelles, cer organizarea unui summit mondial nainte de sfritul anului, pentru reformarea sistemului financiar internaional. Preul petrolului scade sub 70 de dolari barilul.

BIM: 20 de milioane de omeri pn la sfritul lui 2009


n octombrie, Biroul Internaional pentru Munc (BIM) estima c efectele crizei financiare vor antrena pierderea a 20 de milioane de locuri de munc n lume pn la sfritul anului 2009.

Tot mai multe state cer ajutor FMI


Pe 24 octombrie, Islanda cere oficial Fondului Monetar Internaional un ajutor de dou miliarde de dolari pentru a face fa crizei care i distruge sistemul bancar. Tot acum i Ucraina cere un mprumut de 16,5 miliarde de dolari . n tot acest timp, euro ajunge la cel mai sczut nivel fa de dolar din aprilie 2006. FMI, UE i Banca Mondial anun c acord 20 de miliarde de euro mprumut Ungariei.

Industria auto, urmtoarea victim a crizei


Pe 18 noiembrie, GM, Ford i Chrysler cer Congresului o nou extindere a alocrilor din bani publici, avertiznd c industria auto este n pragul dezastrului. Aciunile General Motors i Ford se depreciaz, cunoscnd o scdere de 90%, respectiv 80%, n ultimele 12 luni.
1

Grupul celor Opt (G8) reprezint un forum internaional al guvernelor unor state dezvoltate din punct de vedere economic, tehnologic i militar:Canada, Frana, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii. mpreun, acestea, dei cuprind aproximativ 14% din populaia lumii, nsumeaz 60% din produsul intern brut la nivel mondial. De asemenea, ele totalizeaz aproximativ 72% din cheltuielile militare din lume, iar patru din cele opt, adic Frana, Rusia, Marea Britanie i Statele Unite ale Americii dein peste 95% din armamentul nuclear al lumii.

n aceeai perioad, preul petrolului atinge minimul ultimelor 22 de luni: 52,55 USD pe baril pe piaa de la New York. Statele din Nordul Europei vor acorda Islandei un mprumut n valoare de 2,5 miliarde de dolari pentru a ajuta ara s-i revina din criza financiar cu care se confrunt. Banca central a Elveiei a cobort dobnda cheie cu 1 punct procentual la 1%.

CAP II. ROMANIA SI CRIZA ECONOMICA


Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spere ca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007. Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata recupera. Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiare romanesti. Multe dintre ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii. In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.

2.1 EVOLUTIA CRIZEI IN ROMANIA - 2008


De la inceputul anului 2008, moneda nationala a pierdut 4,5% fata de euro, in ciuda interventiilor BNR si ale Ministerului Economiei si Finantelor. Tendinta de depreciere a monedelor din regiune si adancirea deficitului de cont curent au fost mai puternice decat eforturile Bancii Nationale si ale Ministerului Finantelor de a stabiliza cursul. De la inceputul anului, Banca Nationala a atras de pe piata aproape 30 miliarde lei, in speranta de a tempera fluctuatiile monedei nationale. Interventiile BNR au avut insa un efect din ce in ce mai redus. In ziua in care a majorat dobanda de politica monetara (7 ianuarie), banca centrala a reusit sa atraga 4,78 miliarde lei. Pe 10 ianuarie a surprins bancile printr-o licitatie si a mai scos 8 miliarde lei. Acesta a fost si punctul din care randamentul oferit de banca centrala a incetat sa mai satisfaca investitorii. In urmatoarele interventii, suma scoasa din piata a inceput sa scada. Pe 14 ianuarie, BNR a atras doar 5,97 miliarde lei, pe 21 ianuarie - 3,44 miliarde lei, pe 22 ianuarie - 1,07 miliarde lei, iar pe 23 ianuarie, in ciuda faptului ca a organizat doua licitatii, a atras doar 2,4 miliarde lei. Cu exceptia zilei de 7 ianuarie, interventiile BNR nu au reusit sa impiedice deprecieri importante ale leului, conectat puternic la evolutiile pietelor internationale. Moneda nationala a pierdut pe 10 si 14 ianuarie cate cinci bani, adica peste un procent, pentru ca apoi, pe 21 si 22 ianuarie, sa piarda inca sapte bani in doua zile. Dependenta leului fata de mersul pietelor internationale si, mai ales, fata de evolutiile monedelor din zona (zlot, forint, coroana) si ale economiei americane a fost foarte clar evidentiata pe 21 si 22 ianuarie (zilele cu cele mai mari scaderi pe bursele mondiale), cand leul a pierdut 0,69% si, respectiv, 1,32% fata de euro. Pierderi aproape la indigo au suferit si monedele din regiune. Ziua in care euro a reusit sa atinga pentru prima data 8

cel mai inalt nivel din ultimii trei ani a fost 22 ianuarie, cand bursele mondiale au pierdut, in medie, sase procente, iar un euro a ajuns la 3,7619 lei. Teama de recesiune (in SUA) e atat de mare, incat ne forteaza sa inchidem pozitii rapid. E o adevarata aversiune la risc a investitorilor, iar volatilitatea este foarte mare, comenteaza dealerul-sef al Emporiki Bank Romania, Liviu Arnautu, pentru NewsIn. Arnautu a adaugat ca masurile ferme pe care BNR le ia prin licitatiile pe care le opereaza de doua ori pe zi, in incercarea de a regla piata monetara, arata disconfortul bancii centrale fata de situatia din piata. Deficitul de cont curent, considerat cea mai importanta problema a economiei, a functionat ca un catalizator pentru vestile proaste venite din afara granitelor. Suntem in aceeasi categorie cu tarile baltice si Bulgaria, deficitele externe mari ii sperie pe investitori, mai ales intr-un moment de criza cum este acesta, spune analistul economic Liviu Voinea. In 2007, deficitul de cont curent s-a adancit la 14,2% din produsul intern brut, fata de numai 10,3% in 2006, potrivit viceguvernatorului BNR, Eugen Dijmarescu.

Cele mai afectate industrii


Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea textila, sectorul constructiilor si industria lemnului, potrivit NewsIn. Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare, trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si 400.000, potrivit analistilor. Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati din productia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat de la inceputul lunii octombrie anul 2008 aproape 50.000 de angajati. Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale anului 2008. Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie 2008 fata de luna anterioara, in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu 4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din industria extractiva2. In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile de autovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al produselor de uz curent. Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

Piata imobiliara a fost prima care a cedat


Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara anului 2008, pe seama evolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile
2

Date publicate de Institutul National de Statistica (INS).

masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte, temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani. Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde. Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si electrocasnice. In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai din cauza blocarii pietei imobiliare. Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timp ce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008. Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati.3

Piata auto, trasa in jos


Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea. Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie 2008 ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006. Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupa care conducerea companiei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro. Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sa decida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto. Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducerea semnificativa a creditarii. Potrivit datelor APIA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.

Date prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

10

2.2 CRIZA ECONOMIC JUDE CU JUDE


Companiile din Romnia, fie ele cu acionariat autohton, fie coloi mondiali anun rnd pe rnd msurile drastice pe care le iau pentru a face fa crizei financiare. Cele mai dezvoltate judete din Romania vor fi cele mai vulnerabile in fata crizei, in perioada urmatoare, avand legaturi foarte stranse cu economia mondiala. Astfel, judete precum Timis sau Cluj, unde s-au concentrat mai multe investitii straine in ultimii ani, se regasesc in topul judetelor cu risc sever de a nu reusi sa faca fata crizei. De asemenea, vor avea probleme si judetele dependente de un singur investitor major, precum Galati, unde activeaza ArcelorMittal, si Arges, unde isi are sediul Dacia Renault. Nici judete gen Arad, unde majoritatea investitorilor au drept principal obiect de activitate fabricarea de piese auto destinate, in mare parte, exportului, nu o duc prea bine. Cele mai putin vulnerabile judete se afla in sudul si estul tarii, fiind preponderent agricole si intretinand relatii economice traditionale. Printre acestea se numara Dambovita, Giurgiu, Suceava, Bacau si Ialomita. Potrivit analistilor, cele mai afectate judete vor fi cele care cunosc o dezvoltare industriala de tip monoproduct, fiind orientate cu predilectie spre exporturi, dar si cele unde exista unitati industriale delocalizate din vestul Europei sau de productie in sistem lohn. Sunt considerate a avea o vulnerabilitate crescuta si judetele unde sunt in derulare proiecte mari de investitii ale unor multinationale sau prin credite de tip sindicalizat ale unor investitori straini, cat si cele unde exista un grad ridicat de indatorare bancara a producatorilor agricoli, a industriei alimentare si IMM-urilor. Aceste judete sunt marcate si de un grad ridicat al creditelor si contractelor de leasing ale populatiei. "In judetele respective se inregistreaza o pondere peste medie a populatiei slab sau monocalificate, dependenta de locuri de munca la unul sau putini angajatori ori compatibila doar cu locuri de munca in domeniile serviciilor primare, in primul rand retailul", a spus Prof. univ. dr. Mircea Cosea. Pe de alta parte, zonele care se bazeaza pe segmente mai putin vulnerabile la criza, precum productia de lactate, industria lemnului sau imbutelierea de apa minerala vor suporta mai usor efectele acesteia. Totusi, unii analisti cred ca lucrurile nu stau chiar asa. ""Intr-adevar, se poate spune ca bogatii au cel mai mult de suferit in aceasta perioada, pentru ca cei saraci nu prea mai au nimic de pierdut", explica Matei Paun, managing partner al BAC Investment Bank. "De fapt, daca o persoana prospera va inregistra o scadere a veniturilor cu 10% va deveni mai putin prospera, insa pentru una saraca aceeasi scadere ar putea insemna trecerea in categoria saraciei extreme", a adaugat el.

11

2.3 CRIZA AFECTEAZ TOATE DOMENIILE


Companiile i revizuiesc profiturile n minus, i amn investiiile sau, n cel mai ru caz, i suspend activitatea, reducnd implicit i numrul de personal. Dac pn acum Romnia se confrunta cu o lips de for de munc, acum, n unele zone, omajul amenin comuniti ntregi. Petrom, cea mai mare companie listata la Bursa de la Bucuresti, a avut cel mai mult de suferit de pe urma scaderilor puternice inregistrate in ultimele sase luni. Valoarea de piata a companiei a ajuns la 6,46 mld. euro, cu 40% mai putin decat in iulie. Compania a pierdut 4,24 miliarde euro de pe urma crizei. In urma scaderilor puternice incepute in luna iulie, nici o companie de la BVB nu mai depaseste nivelul de 10 mld. euro si doar patru companii valoreaza mai mult de un mld. euro. BRD, cea mai mare banca listata, a avut o pierdere de 2,7 mld. euro, capitalizarea institutiei ajungand la 3,82 mld. euro. Piata romaneasca de capital face fata cu dificultate socurilor externe, pentru ca este mult prea dependenta de comportamentul fondurilor straine de investitii, potrivit majoritatii brokerilor si analistilor. Investitorii institutionali romani nu actioneaza pe piata cu mult altfel decat speculatorii. In structura activelor societatilor de investitii financiare, investitiile pe termen scurt in actiuni cotate reprezentau 82% din totalul activelor nete, la finele anului 2007. In lei, acest tip de active a cunoscut pe ansamblul SIF o crestere cu peste 60% in raport cu finele anului 2006. Dacia a reacionat la o pia cu scderi de pn la 30%. Productorul de autoturisme a anunat c i va prelungi perioada de inactivitate cu nc 18 zile, ntre 20 noiembrie i 7 decembrie, dup repaosul de alte patru zile ntre 30 i 31 octombrie, respectiv 13-14 noiembrie. Noi, la Dacia, deocamdat ne ajustm activitatea n funcie de evoluia pieei auto, nu putem face previziuni n acest moment i sperm c activitatea nu va deveni mai ngrijortoare dect este, spunea directorul general al Automobile Dacia, Franois Fourmont. n octombrie, Dacia a raportat creteri ale vnzrilor la export cu 20,2%, dar a semnalat un trend descendent la intern unde a comercializat cu 26,7% mai puin dect n octombrie 2007. Nici la Ford situaia nu este chiar roz, cei 3.900 de angajai simind presiunea zilei de mine, mai ales c oamenii au ncercat deja gustul amar al omajului tehnic. Aproape 1.000 de salariai, angajai la secia de motoare i cutii de vitez, au fost trimii acas timp de trei zile n omaj tehnic. Conform contractului Ford Romnia trebuia s livreze n anul 2008 200.000 de cutii de viteze i 170.000 de motoare pentru fabricile Daewoo preluate de General Motors n Uzbekistan, Ucraina, Egipt i Coreea. GM a cerut ns micorarea produciei din cauza crizei economice i nici acum nu se lucreaz la capacitate maxim. Tot n domeniul auto, Continental, cel mai mare productor de componente auto de pe piaa autohton, are la nivel global misiunea de a reduce costurile. Este posibil ca, de exemplu, 12

s fie prelungit nchiderea fabricilor de srbtori, se vor reduce costurile de ore suplimentare i va fi redus numrul personalului de leasing (de la 10.000 la nivel de concern la aproximativ 50%). Adiional investiiile care nu sunt urgente vor fi amnate. n ce msur sau dac vor fi afectate fabricile din Romnia, nu putem preciza n prezent. Continental i va desfura activitile n toate unitile din Romnia normal, au declarat oficialii companiei. Compania are n ara noastr aproximativ 6.500 de angajai. Industria siderurgic este i ea afectat, un exemplu clar fiind problemele celui mai mare productor de oel la nivel mondial, ArcelorMittal. Dup 80 de ani de funcionare, combinatul siderurgic Hunedoara i-a oprit producia, timp de aproximativ dou luni, din cauza crizei economice, iar cei 1.200 de angajai au fost trimii prin rotaie n concediu, n luna noiembrie, administraia susinnd c exist posibilitatea ca unii angajai s fie trimii n omaj tehnic, cu 75% din salariu. O alt industrie lovit de criz este i cea uoar. Din datele patronatului de profil, Fepaius, n jur de 20% dintre cei aproximativ 318.000 de salariai i-ar putea pierde pana la sfarsitul anului 2009 locul de munca. Vor fi reduceri de personal n multe companii de textile, n special n rndul celor care lucreaz lohn, ne-a declarat Maria Grapini, preedinta Fepaius, potrivit cruia se observ o reducere a comenzilor att pe piaa extern, ct i pe cea intern. De la 1 ianuarie 2009 multe firme care lucreaz n lohn nu i-au mai prelungit contractele, iar acum lucreaz pe vechile contracte, mai spune Grapini, care susine c cele mai afectate judee sunt Vaslui, Botoani, Iai i Prahova unde exist multe astfel de societi. Lipsa de lichiditi i nsprirea condiiilor de creditare au generat un recul i pe piaa construciilor, n consecin i productorii de ciment se confrunt cu o scdere a comenzilor. Pe termen scurt avem n vedere o reducere de activitate, n primul rnd ca urmare a stagnrii sectorului rezidenial, a declarat Mihai Rohan, preedinte i director general al Carpatcement Holding, care a mai enumerat printre cauzele scderii comenzilor i nghearea activitii n infrastructur sau dinamica sectorului comercial dependent de creditare. Momentan, Carpatcement nu a luat ns nici o decizie cu privire la reducerea numrului de salariai sau cu privire la nchiderea de fabrici. Deocamdat nu am fcut restructurri de personal. Dac vom fi ns nevoii s ne ajustm capacitile de producie sau s nchidem fabrici, atunci concedierile sunt inevitabile. Monitorizm atent i constant toate costurile. Vor fi reduse n principal costurile fixe, a mai declarat Rohan. In discutia despre impactul crizei financiare asupra invatamantului romanesc se vorbeste aproape exclusiv despre salarii, despre chestiunile ce privesc personalul didactic sau despre costurile de functionare a sistemului. Iar in toata povestea asta exista niste actori institutionali ce stralucesc tocmai prin absenta. Dar paradoxala nu este doar lipsa de reactie sau de atitudine cat faptul ca respectivele organizatii au chiar un rol cheie in peisajul economic al vremii. Bugetul de stat a fost generos iar universitatile n-au ratat momentul. S-au facut investitii serioase in modernizarea spatiilor de invatamant, achizitii de material didactic, mobilier sau instrumentar de specialitate, ba chiar s-au reabilitat localurile aproape de la 0. Motiv suplimentar de mandrie pentru administratorii universitari, pe langa accesarea finantarilor externe, au inceput sa functioneze mecanisme de tip antreprenorial prin care s-au facut dotari. Dar putine dintre cheltuieli au vizat cresterea performantei universitare Preocuparile reale pentru insertia socio-profesionala a absolventilor sunt sporadice si lipsite de consistenta.

13

Rezultatele cercetarii concretizate in productia de continut stiintific sunt mediocre. Brevetele de inventii sau patentele comerciale (in cazul specializarilor tehnice) putine si foarte putine. Reusitele academice, absente. Iar daca se intampla cumva sa existe, atunci sunt rodul eforturilor personale, nicidecum al unuia de tip institutional, arareori strategic. Si oricat ne-am amagi, cresterea vizibilitatii internationale ramane doar un obiectiv de realizat

2.4 CRIZA ECONOMIC INTERN: CAUZE I SOLUII


Criza economica pe care Romania o traverseaza este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa, de vreme ce se poate evapora ca un fum intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Inainte de a gandi un plan anticriza, trebuie sa admiti nu numai ca este o criza, ci si care sunt cauzele ei. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% in 2007 si peste 3% in 2008. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibil ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata a consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma, bunurile romanesti? Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din 14

economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic). Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale. Concluziile Presedintiei UE in urma recentului Consiliu European de la Bruxelles intaresc si mai mult necesitatea ca Romania sa puna imediat in practica un program national de diminuare a efectelor crizei financiare si economice axat prioritar pe stimularea cresterii economice, pe protejarea cetatenilor si pe crearea de locuri de munca. Trebuie sa fim siguri ca ne-am facut temeinic temele pentru ca suntem chemati sa asiguram stabilitatea macroeconomica si financiara, precum si consolidarea si sustenabilitatea fiscale. Felul cum vom iesi din criza depinde in cea mai mare masura de noi si numai de noi. Tema de baza in jurul careia ne invartim cu totii se refera la contractarea unui imprumut extern. Presupun ca, din moment ce am inceput sa discutam despre suma si despre surse, am parcurs etapele diagnosticarii situatiei in care se afla Romania si am elaborat un plan national pentru contracararea efectelor crizei bazat pe analiza SWOT. De mai mult timp marile provocari si amenintari la care este supusa Romania au legatura cu acumularea si adancirea unor deficite: de cont curent, bugetare si comerciale. Printrun astfel de imprumut ne asteptam sa protejam rezervele valutare ale Bancii Nationale, sa mentinem increderea investitorilor straini in Romania si sa finalizam reformele structurale obiectiv necesare. Dupa ce am tot sustinut mai multe luni ca in Romania indicatorii macroeconomici nu sunt la niveluri alarmante si ca nu e nevoie sa apelam la surse externe de finantare, deodata, peste noapte, parca treziti dintr-un cosmar, am inceput sa vorbim numai despre un imprumut extern, aproape ca o unica solutie miraculoasa, care sa ne scoata din criza. In fond cu ce ne confruntam? Datoria externa a Romaniei pe termen scurt a ajuns la aproximativ 24 mld. euro. In analitic constatam ca aproximativ 22 mld. euro apartin sectorului privat. Datoria sectorului privat este impartita intre banci (peste 10 mld. euro) si sectorul nebancar, care include si institutiile financiare nebancare - IFN (aproape 12 mld. euro). Datoria externa scadenta a sectorului guvernamental este de numai 1,3 mld. euro. Datoria scadenta a sectorului bancar este detinuta in majoritatea ei de primele zece banci locale. Exista o mare probabilitate ca cele zece miliarde euro sa ramana la dispozitia bancilor (ma bazez pe cel putin doua argumente: provin in cea mai mare parte de la bancile-mama si au un randament mai mult decat atragator avand in vedere dobanzile la lei si la euro de pe piata 15

romaneasca). Datoria sectorului nebancar este detinuta in cea mai mare parte (60-70%) de firme si IFN-uri avand capital majoritar strain si estimez ca finantarea va fi reinnoita cel putin la acest nivel. Cea mai mare parte a imprumutului extern va merge la Banca Nationala, avand doua destinatii: interventii pe piata valutara pentru a stopa un eventual trend de depreciere a leului (in cazul cand se va solicita valuta pentru plata scadentelor sau pentru noi importuri) si pentru a se putea elibera o parte (cat?) din rezerva minima obligatorie in valuta detinuta de banci la BNR. Este important ca in perioada urmatoare leul sa se mentina cat mai stabil in raport cu euro. Probabil ca o variatie de mai mica amploare in jurul cursului actual leu/euro va reduce apetitul pentru noi importuri, va mentine un oarecare avantaj competitiv pentru exportatorii romani (care insa trebuie sa ia masuri pentru asigurarea unei competitivitati reale si pe termen cel putin mediu a produselor romanesti), ducand in final la continuarea reducerii deficitului de cont curent (mai ales in conditiile in care investitiile directe de capital si remiterile romanilor din strainatate nu mai sunt la nivelurile din perioadele anterioare). Daca analizam masurile de stabilizare financiara luate de unele state din UE ajungem la concluzia ca acestea au fost si sunt directionate catre jucatori de interes national (din domeniul bancar sau industrial), avand capital majoritar autohton sau fiind controlate de un astfel de capital. Printre restrictiile impuse de aceste state gasim si obligatia ca bancile sprijinite de stat sa finanteze cu prioritate economia locala a tarii respective, IMM-urile locale, si sa reduca in acelasi timp expunerile cross-border. Cam in aceeasi directie se indreapta si deciziile UE, indiferent cum sunt ele prezentate in documentele oficiale. Ma gandesc ca si Guvernul Romaniei si celelalte institutii abilitate, adoptand o atitudine realista, sa-si indrepte atentia si sprijinul cu prioritate catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat). Planurile de diminuare a efectelor crizei si de relansare economica a Romaniei sunt in sarcina noastra, trebuie sa aiba un caracter national si sa vizeze capitalul romanesc cu prioritate, asigurandu-i stabilitatea si sustenabilitatea pe termen mediu si lung. Pe langa faptul ca in absenta unei astfel de actiuni societatile romanesti vor fi lasate intr-un mare dezavantaj competitiv (fata de celelalte banci si firme locale, avand capital majoritar strain si beneficiind de programele de stabilitate financiara din tarile de origine), se pierde o parghie valoroasa pentru revigorarea economica pe termen mediu si lung. De exemplu, bancile locale cu capital romanesc pot beneficia nu numai de majorarea capitalului, dar si de o implicare directa si indirecta a statului care sa le sprijine in a accesa finantari internationale in mod direct (finantarile luate de statul roman nemaifiind unica solutie). Astfel de finantari (de la UE sau institutii financiare internationale) pot fi imediat directionate catre proiecte viabile si bancabile, mai ales ca odata cu sprijinul din partea statului se vizeaza si o implicare directa a acestuia in strategia si activitatea curenta a bancilor pentru a se respecta destinatia fondurilor astfel obtinute si a se mentine o activitate bancara sanatoasa. Este de altfel exact ceea ce se intampla in Germania, Anglia, Austria, Franta sau Italia in cadrul programelor guvernamentale de stabilitate financiara si de relansare economica. Stabilitatea bancilor cu capital majoritar romanesc (de stat sau privat) este deosebit de importanta pentru mentinerea increderii in sectorul bancar de la noi, orice fisura putand induce efecte dintre cele mai grave.

16

Se discuta despre deteriorarea portofoliului de plasamente detinut de banci. Nu doresc sa mentionez cauzele care au dus si duc la o asemenea situatie. Evident apare necesitatea de a ne indrepta prioritar catre bancile si firmele cu capital majoritar romanesc, fie prin preluarea activelor neperformante la o entitate din afara sectorului bancar (la ce valoare?), fie prin implicarea statului si a bancilor, care sa gaseasca impreuna cu proprietarii firmelor solutii pentru redresarea activitatii. Aceasta directie consider ca se impune ca prima abordare (nu de putine ori se poate ajunge in situatia diminuarii sau incetarii activitatii firmei din cauza lipsei finantarilor sau mentinerea unor finantari purtatoare de costuri mari). Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, odata cu criza, valoarea activelor detinute de firme si care pot fi folosite ca garantie a scazut mult, iar pentru obtinerea unui nou credit sau mentinerea celui existent sunt necesare garantii suplimentare. Mentinerea sub control a unor indicatori macroeconomici in conditiile unui deficit bugetar insuficient definit, a unei politici sustenabile de tintire a inflatiei si de asigurare a cresterii economice sunt provocari dintre cele mai dificile in fata autoritatilor. Este important sa urmarim nivelul cursului leu/euro, sa urmarim echilibrul dobanzilor la lei si valute (inducand in continuare economisirea si mentinerea unei lichiditati adecvate in economie), dar si reducand nivelul dobanzilor la credite (sunt bancile dispuse sa lucreze cu marje mai mici pana trecem de perioada actuala?). Imbinand efortul national (prioritar) cu parghiile oferite de institutiile internationale vom reusi sa evitam recesiunea in Romania.

17

CAP III. ROMNIA N 2009


In 2009 fondurile structurale sunt un As in maneca Romaniei in lupta cu criza economica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor putea pune bete in rotile economiei nationale. Fondurile structurale reprezinta Asul din maneca Romaniei in perioada crizei economice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013. a declarat Florin Banateanu, director KPMG. Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat, acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro. a explicat Banateanu, in cadrul unei dezbateri organizate de Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB).

3.1 SECTOARELE ECONOMIEI ROMNETI AFECTATE DE ACTUALA CRIZ:


In industria componentelor auto, fabricile Michelin - Zalau s-au inchis in decembrie 2008; In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% in luna noiembrie; In sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate in ultimii 5 ani; In domeniul siderurgic si metalurgic - Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25%; In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic... Etc. Potrivit reprezentantilor Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, piata fortei de munca va suferi schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de 44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009. Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii. Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada de tranzitie, cu disponibilizari masive4. Potrivit acestora, statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de gestionare a resurselor umane.
4

Declaraie susinut de catre reprezentantii Ministerului Muncii in cadrul unei dezbateri CCIB(Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti).

18

Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al Directiei Strategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an. In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent. Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor.5 Potrivit acestuia, din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare. "Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine", a precizat Ghizdeanu. Acesta a adaugat ca Romania se afla intr-un moment de incertitudine, argumentat de faptul ca "in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri". Pe de alta parte, Ion Dragulin, directorul Directiei de Stabilitate Financiara din cadrul BNR este de parere ca "in conditiile in care finantarea externa este tot mai scumpa si dificil de obtinut, in special pe termen lung, ne vom confrunta cu o dinamica foarte rapida a cresterii datoriilor externe, comertul si serviciile detinand locuri fruntase in acest sens". Ion Dragulin a explicat ca gradul de creditare va depinde de capacitatea de atragere a surselor din interior. "Nu se stie cum va arata tipologia finantarii pentru sectorul bancar, asa cum nu se cunoaste cum va fi adoptata noua strategie de investitii. Este o problema a momentului si orice previziune nu este altceva decat o simpla speculatie", a precizat reprezentantul BNR. Dragulin a mai spus ca in momentul de fata, prudenta s-a instalat in toate sectoarele de activitate, iar riscurile trebuie gestionate in mod corespunzator si nu trebuie ignorate. Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, cu precadere pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor, a spus la randul sau, in cadrul dezbaterii CCIB, Mihai Stefan Donea, consilier la Reprezentanta Comisiei Europene (CE) in Romania. "Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung", a precizat Stefan Donea. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in a investi in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii. "Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari", a subliniat consilierul Reprezentantei CE. Economia Romaniei a reusit sa absoarba o parte din cei zece miliarde euro pe care i-a cumparat Banca Nationala a Romaniei in perioada 2005-2007. Toate prognozele de crestere economica pe plan mondial se vor revizui in scadere, iar Romania nu poate ramane izolata de ceea ce se intampla in lume. Romania are, insa, particularitati ale ciclului economic care este defazat comparativ cu ciclul economic din Europa Occidentala. Trebuie sa se faca o departajare intre fenomenele reale de criza si dimensiunea virtuala, uneori exagerata, alteori denaturata, de foarte multe ori inchisa spre interese mai mult sau mai
5

Punct de vedere ce i aparine lui Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).

19

putin clare, deci sa se faca aceasta distinctie intre fenomenele reale si cele virtuale in legatura atat cu criza internationala, cat si cu efectele ei asupra Romaniei.6 In constructia bugetului pe 2009, guvernul a luat in calcul o crestere economica de 2,5%, in timp ce cresterea economica prognozata de BNR este de 2,3%, iar cea a Comisiei Europene de 1,8%. Aceasta in conditiile in care Fondul Monetar International avertiza recent asupra unui posibil recul de 1% in ceea ce priveste cresterea economiei romanesti. Operatiunile pe piata valutara interbancara din toamna anului 2008 au incercat o depreciere a cursului, intr-o prima faza, la 4,2 lei/euro, pentru a ajunge ulterior la 4,5-4,75 lei/euro, a spus guvernatorul BNR, care a adaugat ca leul este elementul esential al increderii in activitatea economica din Romania. Criza de lichiditate din toamna a fost creata de acei jucatori care si-au lungit pozitiile pe lei (pozitiile futures pe evolutia cursului). Rezervele Romaniei nu sunt suficiente pentru ca nu se mai raporteaza la importuri, ci la datoria comerciala pe termen scurt creata, in mare parte, de bancile comerciale in lupta pentru obtinerea unei cote de piata. In prezent, nu exista lipsa de lichiditate pe piata, ci aceasta are mai mult o conotatie mediatica, in conditiile in care bancile care in toamna afirmau ca este criza de lei sustin acum ca exista un exces de lichiditate.

3.2 PIAA IMOBILIAR N DECLIN


Guvernul a retras de la vanzare o parte din imobilele RA-APPS din cauza declinului pietei imobiliare si a cheltuielilor mari cu organizarea licitatiilor si conservarea imobilelor, potrivit notei de fundamentare a actului normativ. Guvernul argumenteaza ca sumele cheltuite cu evaluarea, publicarea anunturilor si conservarea imobilului pana la vanzare si, in unele cazuri, cu deplasarile membrilor comisiei, pot fi recuperate numai in situatia in care imobilul respectiv se vinde. "In unele cazuri, aceste sume s-au recuperat din suma incasata in urma vanzarii bunului imobil, dar in cele mai multe cazuri nu. Intrucat legea interzice inchirierea bunurilor imobile care sunt trecute pe lista celor ce urmeaza a fi vandute, acestea nu au putut fi valorificate prin inchiriere", se arata in nota de fundamentare. "Avand in vedere aceste aspecte, precum si faptul ca piata imobiliara in prezent se afla in declin, apreciem ca este avantajos pentru RA-APPS sa utilizeze imobilele in cauza in scopul valorificarii economico-comerciale a spatiilor detinute, precum si in scopul asigurarii de locuinte de serviciu pentru persoanele care se incadreaza in dispozitiile OUG 80/2001, privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea, temporar, a locuintelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiilor publice". Potrivit notei de fundamentare, urmeaza ca imobilele respective sa fie inchiriate, existand posibilitatea scoaterii acestora la licitatie, ca solutie alternativa. Guvernul a retras de la vanzarea prin licitatie, la inceputul lunii martie, mai multe imobile si terenuri a caror instrainare a fost decisa prin acte normative aprobate in 2007 si 2008 de Guvernul Tariceanu, printre acestea figurand Hotelul Triumf, Clubul Floreasca din Capitala, dar si 15 spatii aflate in Casa Presei Libere. Imobilele au fost scoase la licitatie de mai multe ori, fara a fi insa vandute. De exemplu, Clubul Floreasca a fost scos la licitatie de sase ori, ultima data la un pret de pornire de 32,58 milioane de euro fara TVA, insa toate licitatiile au fost anulate din lipsa de oferte.
6

Anghelache, C Romania 1999 Starea Economiei, Ed. Ec., Bucuresti 1999

20

Alaturi de acestea, au mai fost retrase de pe lista imobilelor scoase la vanzare casa de oaspeti Bradet, hotelul si restaurantul Gloria (toate aflate in judetul Suceava), complexul balnear Bradul din judetul Covasna, vila Predeal din statiunea brasoveana Predeal, Minihotelul Covasna din localitatea cu acelasi nume, complexul de alimentatie publica Dunarea, vila "Violeta", vila "Crinul" si hotelul Dacia din Neptun-Olimp. Complexul hotel restaurant Victoria cu terenul aferent din Cluj-Napoca, complexul agroindustrial Apahida din comuna clujeana Apahida si un apartament cu trei camere din ClujNapoca, se afla de asemenea pe lista imobilelor care nu vor mai fi vandute. La acestea se adauga mai multe apartamente si terenuri aflate in Capitala. Potrivit statisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilor dezvoltatori imobiliari numara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%30% sunt rentabile in economia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor al caror business imobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei criza financiara pare sa fi adus si lucruri bune. Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei de munca, iar pe de alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii, spune unul dintre micii dezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra92. Intrat din anul 2000 pe piata imobiliara, pana acum a reusit sa aiba un profit de trei milioane de euro, dupa ce pe parcursul anilor a facut investitii de peste sase milioane de euro. Cand construiesti doar cu firma ta, fara sa apelezi la finantari bancare, profitul real se ridica la 50% din valoarea investita in proiectele imobiliare, spune Ursacescu, a carui reteta de succes sa bazat in primul rand pe achizitionarea intregului arsenal tehnic necesar constructiilor (schele, cofrage, buldozere si alte utilaje de constructii). In plus, el s-a axat doar pe constructii de maximum P+6 pentru care, spune acesta, costurile sunt mai mici decat pentru blocurile inalte care necesita utilizarea macaralelor, dar si plata unor sporuri suplimentare pentru muncitori. Compania pe care o conduce va finaliza in curand un nou bloc cu 14 apartamente, din care cinci sunt deja vandute, iar in primavara aceasta va demara un alt proiect de 30 de apartamente. Pentru ca nu am lucrat in antrepriza cum fac marii dezvoltatori si pentru ca nu am fost presat de vreun credit bancar am reusit sa fiu mereu sub pretul pietei, uneori chiar si cu 50%, a adaugat Ursacescu. In partea de Vest a Capitalei, micii dezvoltatori imobiliari se gandesc deja sa traga oblonul peste ceea ce pana acum cateva luni parea sa ramana o afacere profitabila. Pentru a reusi sa vindem locuintele ramase acum am renuntat la marja de profit si speram sa ne recuperam macar investitia, spune un dezvoltator al zonei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. Reducerile de pret la care face referire omul de afaceri sunt, spre exemplu, 19.000 de euro pentru o garsoniera sau 20.000 de euro pentru apartamentele cu doua sau trei camere. In tot acest blocaj, presiunea bancilor este foarte mare si reprezinta principalul factor al acestor reduceri, dar nici asa nu gasim cumparatori, mai spune investitorul, in opinia caruia singura solutie de iesire din criza se rezuma acum la inchirierea locuintelor, iar o chirie intre 300 si 500 de euro lunar ar putea acoperi macar o parte din ratele bancare. Daca anul trecut, pentru a ne posta reclama outdoor, plateam 35.000 de euro pentru un banner, acum publicitarii au recurs la gratuitati insemnate, mai spune acesta, considerand ca vremea noastra, a micilor dezvoltatori, a apus. Despre trendul pietei imobiliare din 2009, atat in ceea ce-i priveste pe marii dezvoltatori, cat si pe micii intreprinzatori din domeniu, analistii considera ca acesta va evolua in functie de accesul la finantare. Diferenta dintre cele doua categorii sta in accesul de finantare, iar marii dezvoltatori vor fi avantajati pentru ca au avut si vor avea acces la bani (surse proprii, fonduri

21

de investitii, credite bancare), a declarat Dragos Teodorescu, manager al companiei Look Imobiliare. In opinia acestuia, dezvoltatorii care nu se vor mai putea finanta nu-si vor putea termina proiectele si nici demara altele noi, pentru ca de-acum nu se va mai construi pe banii clientului. Acesta considera ca pentru micii dezvoltatori reteta ramanerii in businessul imobiliar este conditionata de livrarea de locuinte la preturi rezonabile, la nivelul la care bancile sunt dispuse sa finanteze. Locuintele nu se vor mai vinde la stadiul de proiect, deci trebuie sa dispuna de capitaluri proprii, suficiente pentru dezvoltarea si constructia proiectului, a adaugat Teodorescu. El a specificat faptul ca, daca acum nu se poate estima o redresare a pietei imobiliare, aceasta va urmari trendul din zona de creditare, numarul de tranzactii va fi corelat cu cererea de spatiu locativ, si nu cu cererea speculativa. Totusi, acesta preconizeaza ca nivelul tranzactiilor din perioada 2007-2008 nu va mai putea fi atins nici pe termen mediu (trei sau cinci ani).

3.4 CUM S ACIONEZI N PERIOADA CRIZEI


O parte dintre oamenii de afaceri clujeni considera ca economisirea banilor n perioada de criza este un lucru benefic, n timp ce altii spun ca acum este momentul prielnic pentru a derula investitii si pentru a sustine cresterea economica. Toti sunt de acord ca persoanele care dispun de venituri personale si au capital acumulat ar trebui sa profite de aceasta perioada si sa-si valorifice banii. Parerile oamenilor de afaceri clujeni n legatura cu economisirea banilor sau cheltuirea lor pe timp de criza sunt mpartite. Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, sustine ca economisirea in perioada de criza este semnul prudentei si al cumpatarii. Fiecare ar trebui sa conteze pe o rezerva baneasca lichida, in lei sau in valuta, pentru siguranta zilei de maine si pe un venit constant din dobanda. Daca oamenii dispun de venituri si acumulari suplimentare, consider ca ar fi benefica o investire in obiecte cu grad de lichiditate mai scazut, cum ar fi aurul, obiectele de arta, colectiile numismatice, marcile postale. Rolul lor este sa ocoleasca expunerea la vederea publica si la riscul de faliment bancar, spune Iosif Pop. Referitor la persoanele cu un nivel ridicat de economisire si castig, dar si cu un apetit mare de asumare a riscurilor, presedintele grupului Imofinance spune ca acestia trebuie sa caute oportunitatile oferite de perioadele de criza, achizitionand, la momentul oportun, case, vile, apartamente, birouri, utilaje, actiuni, obligatiuni, avand convingerea ca, in timp, preturile lor se vor modifica semnificativ in sus si vor castiga din vanzare sau exploatarea lor. Omul de afaceri clujean a mai spus ca la investirea unor sume mari de bani nu trebuie sa se mizeze pe un singur cos la toate sumele, ci sa se disperseze plasamentele dupa perioade de timp, de randament, de fructificare, niveluri de risc, sectoare de activitate. In aceste conditii, potentialele pierderi sunt compensate de potentiale castiguri, suma investita e protejata si se poate miza pe un castig rezonabil. Iosif Pop, presedintele grupului Imofinance, care deruleaza proiecte de dezvoltari imobiliare, a fost printre primii si cei mai ferventi sustinatori ai proiectelor pentru viitorul centru financiar-bancar al municipiului Cluj-Napoca. Grupul Imofinance a fost nfiintat n anul 2003 si este format din cinci societati: Imofinance SRL, companie care coordoneaza activitatile grupului, Imocredit, companie de credite ipotecare, Imoinvest, societate de dezvoltari imobiliare, Microimo IFN, companie de microcreditare, si Imoleasing IFN, companie de leasing. Iosif Pop este cunoscut n mediul de

22

afaceri clujean n special prin faptul ca a condus Banca Transilvania pana n anul 2002. Omul de afaceri clujean a creat ulterior grupul financiar Imofinance, conceput ca o societate de credit ipotecar, orientata in principal spre dezvoltarea de proiecte imobiliare. In prezent, Imofinance opereaza n zona municipiilor Cluj-Napoca, Arad, Sibiu si Baia Mare. Adam Ambrus, fondatorul grupului Nervia si directorul general Amera Grup, considera ca n aceasta perioada este foarte important sa fii rezervat si precaut n cheltuirea banilor. Evident, o criza nu face altceva decat sa amplifice distanta ntre paturile sociale, astfel ca cei saraci de obicei devin si mai saraci, iar cei bogati ajung si mai bogati, daca - evident - si gestioneaza bine resursele. Cred ca investitiile bune se fac pe perioada de crestere economica, si nu pe criza. Deciziile pe timp de recesiune economica sunt influentate de atasamente emotionale, de aceea consider ca este important sa fim precauti, a spus Adam Ambrus. Ambrus este de profesie inginer electronist. In 1999 a emigrat in Spania, iar in februarie 2001 a fost angajat la ACE Zaragoza ca inginer, pe post de sef sectie. In luna iulie a aceluiasi an devine director de productie la ACE, iar in septembrie finalizeaza tratativele cu Consiliul de Administratie si este numit director general al operatiunilor ACE in Romania. In prezent, Adam Ambrus este director general Amera Grup. Cosmin Sndean, manager-ul City Hotels, considera ca, n perioada de criza financiara, economiile personale trebuie cheltuite cu prudenta. In opinia mea, n momentul de fata acumularile personale trebuie cheltuite cu prudenta si doar daca acestea vizeaza achizitii de produse, servicii sau proprietati care au devenit foarte avantajoase n contextul crizei. Legat de companii, decizia de a investi - n contextul crizei financiare - poate fi benefica, dar trebuie sa se tina cont de factorii de risc suplimentari specifici domeniului n care se investeste, precum si de costurile aferente acestor riscuri, spune Cosmin Sndean. Managerul City Hotels mai spune ca stabilitatea financiara a investitorului reprezinta filtrul esential prin care trebuie trecuta oportunitatea investitiei. City Hotels cuprinde hotelurile de patru si, respectiv, trei stele City Plaza si City Central din Cluj-Napoca. Compania care se ocupa de administrarea celor doua hoteluri clujene este firma companiei Transilvania Development (TD). Cristian Popa, administrator Aja Prest, organism multinational de certificare, spune ca in aceasta perioada de criza este recomandata prudenta si cumpatarea. Cel mai probabil, economisirea ar duce la stagnare, la fel cum consumul ar duce la o epuizare a resurselor. Indiferent de suma pe care o detin oamenii, acestia trebuie sa invete sa investeasca inteligent, cu cap, dar sa fie atenti si la ocazii, pentru a vedea ce oportunitati exista. Asa cum istoria o arata, cei care au bani si investesc inteligent ies mai puternici din crize, spune Cristian Popa. Administratorul firmei de audit si consultanta financiara a precizat ca partea pozitiva a acestei crize este faptul ca are menirea de a regla anumite disfunctionalitati si tendinte din economie, fiindca cei slabi vor fi eliminati, iar cei puternici se vor intari. Adrian Gorcea, directorul de marketing al companiei EVW Holding, este de parere ca perioada de fata este benefica pentru valorificarea banilor. Trebuie cheltuiti banii n aceasta perioada pentru a sustine economia, nsa trebuie tinut cont de directiile n care vor fi investite aceste sume, a spus Adrian Gorcea. Compania EVW Holding este importator si distribuitor al camioanelor DAF n Romania si, totodata, importator al pieselor de schimb DAF si anvelopelor de camion. Omul de afaceri clujean Calin Nistor, actionarul majoritar al Nisco Invest, dezvoltatorul proiectului Akademia Center, este de parere ca n perioada de recesiune economica banii trebuie reinvestiti n economie. In contextul crizei financiare, amenintati de somaj, de reducerea salariilor si atrasi de dobanzile mari, romanii ncep sa puna bani deoparte, schimbadu-si comportamentul de consum dintr-unul impulsiv n unul foarte prudent sau foarte selectiv.

23

Totusi, cred ca banii trebuie reinvestiti n economie, n afacerile care se dovedesc profitabile, chiar daca acest lucru se va face cu o doza mai mare de responsabilitate, spune Calin Nistor. In ceea ce priveste investitiile companiilor locale, omul de afaceri clujean crede ca, daca aceste investitii sunt facute inteligent, n baza unei analize de piata si a unui plan, si genereaza produse si servicii de calitate, sunt benefice indiferent de perioada prin care trece economia tarii noastre. Calin Nistor spune ca ntotdeauna vor exista piete, nise de piata care au potential si care trebuie exploatate la momentul oportun. Compania Nisco Invest si-a inceput activitatea pe piata locala din anul 1990 si face parte dintr-un grup de opt firme, care anul trecut au realizat o cifra de afaceri totala de 23 de milioane de euro. Firma a dezvoltat pana in prezent proiecte imobiliare in Cluj-Napoca si Satu Mare, valoarea totala fiind de aproximativ 5 milioane de euro. Conducerea Nisco Invest intentioneaza, de asemenea, sa deruleze investitii imobiliare in Targu Mures. Marcel Puscasu, directorul general al companiei Ecolor, producator de mobilier pentru concernul suedez IKEA, este de parere ca banii trebuie investiti si ca acum este momentul oportun pentru companii sa investeasca n retehnologizare. Daca exista bani, evident ca acestia trebuie cheltuiti, iar companiile trebuie sa profite de acest moment si sa-si pregateasca terenul pentru perioada post-criza. Este mult mai ieftin sa achizitionezi n prezent utilajele necesare (ma refer aici la firmele de productie) decat anul trecut, spune Marcel Puscasu. Actionarul majoritar al companiei Ecolor este firma Gyllensvaans Mobler din Suedia, producator de mobilier din 1946 si furnizor IKEA din 1952. Pentru Bogdan Craciunas, de la firma de audit PriceWaterhouse Coopers, singura solutie de iesire din criza este stimularea economiei prin investitii. Investitiile impulsioneaza productia, care, la randul ei, impulsioneaza consumul, prin cresterea veniturilor. Pentru cei care nu dispun de fonduri suficiente pentru a investi, sfatul meu este sa economiseasca banii. Nu cred ca populatia ar trebui sa se arunce spre consum, pentru ca nu ajungem niciunde. Cel mai mare consum e din importuri. Consumand necontrolat, exportam fondurile putine care mai exista in tara si ajutam involuntar alte economii, mai puternice, sa iasa din criza, spune Bogdan Craciunas. Profesorii de la facultatile de profil din Cluj, precum Facultatea de stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor (FSEGA) si Facultatea de Business, mizeaza tot pe investitii. Adrian Mihai Inceu, conferentiar universitar la FSEGA, sectia de Finante si Banci, spune ca investitiile, de orice fel, sunt o optiune de luat in seama, in conditiile in care acestea se ieftinesc pe timp de criza. Acesta a mai afirmat ca nu este nevoie sa se stopeze consumul. Merita sa cheltuim veniturile asa cum o faceam si pana acum, poate doar cu mai multa prudenta. Consumul, la nivel macroeconomic, este una din caile evitarii sau diminuarii efectelor crizei, mai ales daca ne orientam, in masura in care este posibil, spre produsele autohtone, spune Adrian Mihai Inceu. Profesorul Partenie Dumbrava, care preda la Facultatea de Business, pune pe primul loc economisirea, dar spune ca este necesara si o sustinere a productiei. Pentru perioada de criza, investirea in arta sau imobilizarea disponibilitatilor in aur nu e cea mai agreabila orientare, spune Partenie Dumbrava. Profesorul crede ca trebuie sa ne orientam spre stimularea agriculturii si sustinerea acesteia. Agricultura fiind o ramura economica cu investitii mai reduse, ne putem crea astfel o independenta fata de pietele externe.

24

CAP IV. Evoluia crizei romneti n luna martie 2009

Alimentele se vor scumpi cu pana la 10% la inceputul lunii aprilie, din cauza deprecierii leului, Romania fiind dependenta intr-o proportie semnificativa de importuri, avertizeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Industria Alimentara (FSIA). Totodata, este posibil ca si majorarea contributiei la asigurarile sociale sa se resimta in cresterea pretului produselor alimentare. "In mod normal, producatorii ar fi trebuit sa scumpeasca mancarea pana acum, daca tinem cont ca numai in ultimele trei luni, leul a pierdut aproape 13% in fata euro. Insa, nimeni nu s-a incumetat sa o faca, dat fiind contextul economic dificil. Pana la Paste, insa, producatorii vor urca preturile, pentru ca deja merg pe marje minime de profit", a declarat Dragos Frumosu. Astfel, romanii vor plati mai mult nu numai pentru carnea de porc, care provine din import in proportie de 70%, dar si pentru mezelurile fabricate in Romania, care inglobeaza carne, condimente si membrane, toate cumparate din alte tari. De obicei, o depreciere de 20% a monedei nationale contribuie cu 10-15% la cresterea pretului mezelurilor, in functie de compozitie. Si zaharul se numara printre categoriile care se vor scumpi, din cauza dependentei de importuri, adauga Frumosu. In jur de 330.000 de tone de zahar brut sunt aduse din alte tari, la un consum anual de 500.000-550.000 tone. De aici, si dulciurile sunt afectate de cresterea pretului, fara a lua in calcul si cacaua - ingredient indispensabil la fabricarea ciocolatei -, adusa tot din import. De altfel, produsele dulci scot anual din buzunarele romanilor sume consistente, numai vanzarile de ciocolata atingand 468 milioane de lei in 2008, dintr-un total de 1,17 miliarde de lei, la nivelul intregii piete. Nu numai populatia va stange cureaua anul acesta, dar si micii producatori din industria alimentara. "Anul 2009 este de referinta pentru adoptarea normelor de mediu, iar societatile care nu au facut investitiile necesare vor pune lacatul pe usa", spune Frumosu. In cel mai pesimist scenariu - care include si scaderea consumului -, el crede ca 70% dintre producatori ar putea sa dispara pana la sfarsitul acestui an. Printre categoriile cele mai vizate se numara micii procesatori din industria carnii, producatorii de conserve de legume si fructe, dar si industria dulciurilor - in care multinationalele au deja cote majoritare din piata. In final, industria alimentara va fi dominata de marile companii multinationale, care isi permit sa mearga in pierdere sau sa-si reduca marjele de profit intr-un an dificil. De altfel, probleme se anunta si pentru industria prelucratoare, constructii, comert si sectorul de servicii, potrivit unui sondaj realizat de Institutul National de Statistica. (INS). Reducerea productiei si a comenzilor, scaderea numarului de angajati si majorarea de preturi sunt problemele care lovesc din plin aceste domenii. Sectorul serviciilor este afectat intr-o masura mai mica, cererea mentinandu-se, chiar daca se anunta cresteri de preturi. 25

1 ma rtie

Cum va arata Romania in continuare: inflatie, preturi, credite, falimente.

Pana la sfarsitul acestui an, sindicatele si patronatele estimeaza concedieri masive, din cauza crizei economice. Numarul somerilor contabilizati de Gandul se ridica astfel la 350.000, intr-un scenariu pesimist, in conditiile in care Guvernul nu va lua masuri care sa atenueze socul economico-social.

Mrcile scumpe, care ofer performane ridicate, sunt nlocuite treptat de romni cu unele mai puin pretenioase, dar cu un pre mai mic. Romnii au nceput s-i adapteze cheltuielile cu produsele tehnologice la realitile economice. n acest context, ctig teren mrcile i modelele mai ieftine, n defavoarea celor care ofer performane ridicate, ns au i un pre piperat. La magazinul on-line OneStop.ro, cele mai bine vndute branduri de laptopuri erau, anul trecut, cnd criza era departe, Fujitsu Siemens i Dell. La nceputul lui 2009, cele mai cutate sunt modelele ieftine de la Acer i laptopuri din seria Satellite de la Toshiba, destinat unui segment de clieni cu venituri i pretenii mai mici. i la magazinul virtual Cel.ro, cele mai bine vndute laptopuri sunt dou modele Acer, cu preuri n jur de 1.400 de lei. La camere foto digitale se observ o tendin similar. Dac, anul trecut, n topul preferinelor se situau mrci premium, precum Canon i Sony, n acest moment sunt la mare cutare brandurile mai ieftine, precum Fujifilm sau Benq, cu preuri n jur de 100-150 de euro. Dintre sistemele home cinema, n 2008 cel mai vndut brand era Samsung. Locul su a fost luat, n primele dou luni ale lui 2009, de Orion, urmat de LG. ncepe s scad i comanda medie, semn c romnii nu mai dispun de fonduri foarte mari, ne-a declarat Viorel Blnoiu, managing partner la OneStop.ro. O tendin spre economisire se observ i pe piaa telefoanelor mobile. Terminalele dual-SIM, adic cele n care pot fi puse dou cartele, ctig teren. Oamenii doresc s foloseasc un singur telefon n loc de dou. n dorina simplificrii comunicrii, dar i rennoirii aparatului utilizat, tot mai muli cumprtori aleg terminalele dual-SIM. E normal ca, ntr-o perioad de incertitudine economic, oamenii s caute s fac economii,a spus Alexandru Munteanu, directorul comercial al Germanos.

Potrivit unui studiu realizat de Century 21, preturile medii la locuinte vor fi in 2009 pe un trend descendent, urmand sa se stabilizeze abia in 2010. In studiul ce se axeaza pe accesibilitatea la o locuinta a familiilor de romani cu venituri medii, se arata ca valoarea sub care se va duce pretul este de 670 euro/mp: Ne asteptam ca preturile pe segmentul rezidential din Bucuresti sa coboare sub nivelul de 50.000 de euro, avand in vedere atat criza interna imobiliara cat si criza financiara importata din strainatate. Pentru apartamentele de 3 camere

2 ma rtie 3 ma rtie

Produsele low cost la mare cautare

STUDIU: Preul mediu al locuinelor va scdea la 670 euro/mp

26

aceasta se traduce printr-un pret mediu de 670 de EURO pe mp construit, declara Gabriel Alexandru, vicepresedinte Century 21 Romania. Exemplul generic luat in calcul este un credit ipotecar pe 30 de ani, cu o dobanda de 9,5% pe an, un grad de indatorare de maxim 50%. Astfel, creditul obtinut este de 28.300 euro, iar la un avans de 25% valoarea maxima a locuintei este de 38.000 euro. Valoarea de 50.000 a rezultat din faptul ca in Bucuresti, veniturile sunt cu circa o treime mai mari decat in tara.

4 ma rtie
Doar 30% dintre micii dezvoltatori imobiliari vor rezista crizei
Avantaj pentru cei care au construit fara credite. Explozia businessului imobiliar din ultimii ani a atras, pe langa marii dezvoltatori, si o alta categorie de oameni de afaceri, ale caror societati comerciale dezvoltau cu totul alte activitati. Daca la inceput au construit spre vanzare doar o vila cu unul sau doua etaje, in scurt timp ei au dezvoltat proiecte de tipul P+4 sau P+6, profitul acestei afaceri atingand pentru ei cota de 50% din valoarea investitiei. Astazi, din cele 3.000 de proiecte ale micilor dezvoltatori, doar 30% pot fi finalizate si doar acelea a caror investitie nu a antrenat credite bancare. Daca anul acesta, in Bucuresti si judetul Ilfov, trebuiau sa fie date in folosinta aproximativ 50.000 de apartamente, realitatea pietei de profil arata ca doar 10.000 de astfel de locuinte vor fi receptionate. Potrivit analistilor imobiliari, diferenta de 80% a intrat in conservare, fie ca pretul de vanzare nu poate suporta reduceri substantiale, chiar daca numarul cumpa-atorilor s-a redus drastic, fie ca finalizarea lucrarilor este lovita de lipsa fondurilor de investitii. Acest blocaj este evident in contextul schimbarii normelor de creditare in principal pentru cei interesati de achizitionarea unei locuinte, dar si pentru majoritatea constructorilor a caror strategie de finantare s-a axat pe vanzarea cu plata in avans a imobilelor. Doar businessul fara credit bancar. Dincolo de marii dezvoltatori imobiliari, micii intreprinzatori din piata de profil par sa suporte mai usor acest blocaj, iar unii dintre ei chiar sasi permita dezvoltarea de noi proiecte imobiliare. Totusi, criza financiara a inghetat, in proportie de aproximativ 70%, si businessul imobiliar al micilor dezvoltatori. Atrasi in trecut de explozia pietei imobiliare, acestia si-au reorientat afacerile catre constructiile civile directionate la inceput catre vile cu unul sau doua etaje, pentru ca ulterior sasi ridice schela profitabilitatii catre blocuri de tip P+4 sau P+6. Astazi, in piata romaneasca imobiliara au ramas doar micii constructori ale caror investitii nu au antrenat credite bancare, iar cei care au reusit, la inceputul crizei financiare, sa-si renegocieze cu bancile contractele de finantare, spera sa finalizeze proiectele pe care le deruleaza. Din 3.000 de proiecte in derulare, doar o treime mai sunt rentabile. Potrivit statisticilor, la nivelul Capitalei si al judetului Ilfov, portofoliul micilor dezvoltatori imobiliari numara in prezent aproximativ 3.000 de proiecte, dintre care doar 20%-30% sunt rentabile in economia constructorilor. Ele apartin in proportie de 90% afaceristilor al caror business imobiliar nu s-a bazat pe finantari externe, ci pe propriul buzunar. Pentru ei criza financiara pare sa fi adus si lucruri bune. Pe de o parte, a condus la stoparea exodului fortei de munca, iar pe de alta, la o ieftinire substantiala a materialelor de constructii, spune unul dintre micii dezvoltatori bucuresteni, Radu Ursacescu, managerul companiei Vectra92. 27

Specialitii din domeniu spun c, n cel mai bun caz, piaa va scdea n acest an cu 20%30%. Taxa de poluare aplicat de la 1 iulie, dublat de criz, a avut un efect devastator asupra pieei de leasing, a declarat Adriana Ahciarliu, secretarul general al Asociaiei Societilor Financiare din Romnia (ALB). Cel mai mult a fost afectat segmental auto, care deine i o proporie de 71% din pia, adic 3,38 miliarde euro. Aceasta este cu 1% mai mare, comparativ cu anul 2007, cnd totalul era de 3,36 miliarde euro. Dup ce n primele dou trimestre ale lui 2008 piaa de leasing auto a cunoscut o ascensiune, n a doua parte a anului evoluia a fost foarte abrupt. n primul trimestru al anului trecut, piaa auto n leasing valora 1,024 miliarde, iar n al doilea, 1,08 miliarde euro. n cel deal treilea trimestru, finanatorii nu au reuit s contracteze dect un miliard de euro, cu 80 de milioane mai puin dect n precedentul interval. Cea mai drastic scdere a fost atins n ultimul trimestru, cnd valoarea pieei era de doar 280 milioane euro, cu 72% mai puin dect trimestrul trecut. Reprezentanii ALB aveau ca int o valoare a pieei de peste 6 miliarde euro pentru 2008, aceasta ajungnd la puin peste 4,8 miliarde.

5 ma rtie
Romania

Taxa auto si criza ingroapa leasingul

Estimarea necesarului de finantare externa si modul in care sumele imprumutate de la institutiile financiare internationale vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat raman cele mai importante probleme pentru autoritati in procesul de accesare a unui imprumut extern, potrivit analistilor. Potrivit premierului Emil Boc, discutiile cu CE sunt singurele pe care Guvernul le are in prezent, in mod oficial, legate de posibilitatile si modalitatile de finantare a deficitului. Majoritatea analistilor si bancherilor apreciaza ca un posibil imprumut extern contractat de Romania ar ajuta la restabilirea increderii investitorilor internationali in economia locala, cresterea credibilitatii si fluidizarea creditarii pe piata locala. Avand in vedere ca golul extern de finantare este legat in principal de sectorul privat, un aspect foarte important este legat de modul in care sumele imprumutate de la institutiile financiare internationale vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat. "Cel mai usor mecanism de a introduce bani in economie este sa taie BNR din rezervele minime obligatorii la valuta. Acordarea de catre stat a unor imprumuturi pentru companiile private sau participarea la capital pare putin probabila. Este mai bine sa contractam un pachet de la mai multe institutii internationale si sa fie multianual, adica sa permita trageri pe mai multi

6 ma rtie

Scenarii ale finantarii externe. Analistii bancilor fac scenarii cu cat sa se imprumute

28

ani, pentru ca nu se stie cat se va prelungi criza", explica economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat de mai multe ori ca banca centrala si Guvernul analizeaza variantele de finantare si suma optima pe care Romania o va imprumuta pe plan extern. Daca in cazul bancilor BNR se asteapta ca finantarile sa fie rostogolite in proportie de circa 90%, in privinta companiilor scenariul este mult mai pesimist. Astfel, pana la jumatate din datorii s-ar putea sa nu fie prelungite, ceea ce ar insemna ca aceste firme vor avea nevoie de sume importante in valuta. Dumitru estimeaza ca datoria pe termen scurt la banci probabil va fi reinnoita in proportie de 95%, sustinand ca daca adaugam si majorarile de capital, probabil volumul finantarilor pentru banci va inregistra chiar o crestere anul acesta. Raiffeisen Bank estimeaza nevoile de finantare, generate de serviciul datoriei externe si operatiunile de cont curent, la 42 mld. euro intr-un scenariu optimist si 44,6 mld. euro, in varianta pesimista, cea mai probabila cifra fiind de 43,3 mld. euro. Gap-ul de finantare este vazut de banca intre 8 si 17,2 mld. euro, cu o valoare probabila de 12,4 mld. euro. Acest gol de finantare poate sa fie acoperit prin reducerea rezervelor BNR in limita a 4 mld. euro, diferenta trebuind sa fie asigurata prin imprumuturi de la institutii financiare internationale. De asemenea, ING Bank sustine ca necesarul de finantare poate varia foarte mult in functie de ipotezele de lucru, intre 9 si 25 mld. euro, fara o scadere substantiala a rezervelor BNR, sau intre 3 si 19 miliarde de euro, daca sunt utilizate 6-7 miliarde de euro de la rezerva valutara a BNR. Banca estimeaza necesitatile de finantare externa ale economiei Romaniei la 17,9 mld. euro dupa o metodologie tip FMI, in timp ce intr-o varianta netraditionala golul de finantare este prognozat la 25,2 mld. euro, in varianta pesimista.

Criza economica face ca din ce in ce mai multi romani sa isi piarda proprietatile. Unii dintre executorii judecatoresti au chiar si de patru ori mai multe dosare de executare silita fata de inceputul anului trecut. Executorii spun ca numarul cazurilor ar putea creste si mai mult in urmatoarea perioada. In ultimele doua luni, avizierele instantelor de judecata s-au umplut de case si apartamente scoase la licitatie. Majoritatea acestor cazuri sunt ale oamenilor care au avut credite si nu au mai putut sa le achite, iar acum raman fara proprietati. "Fata de anul trecut, numarul dosarelor inregistrade pana la aceasta data a crescut cam de treipatru ori. Dosarele de executare silita, vorbim".7 Executorii judecatoresti nu dau vesti prea optimiste. Ei spun ca in urmatoarea perioada ar putea ca numarul executarilor silite sa creasca si mai mult. In plus probleme au si cei care au bunuri de recuperat si cer sprijinul executorilor. Acestia si-au castigat drepturile in instanta dar nu au bani sa mai plateasca onorariile executorilor judecatoresti.

7 ma rtie

Criza economica ii lasa pe romani fara case

A explicat Monica Mutuliga, executor judecatoresc.

29

Fara un imprumut extern, Romania ar putea repeta criza din perioada 1997-2000

Romania are nevoie de un imprumut extern, deoarece, in lipsa acestuia, tara noastra este in pericol sa repete criza din perioada 1997-2000, a afirmat liderul democrat-liberal Theodor Stolojan, inaintea sedintei de luni dimineata a reprezentantilor coalitiei, potrivit NewsIn. Theodor Stolojan spune ca o astfel de solutie poate fi evitata de tara noastra doar cu mari costuri: "si PSD si PDL stiu ca Romania are nevoie de finantare externa, ca nivelul investitiilor straine directe s-a redus probabil la jumatate fata de 2008, deci alegerea e cunoscuta de mult. Vrem o ajustare brusca cum s-a facut in perioada 1997-2000? Trebuie sa va reamintesc cand cursul leu-dolar a trecut de la 4.000 lei dolarul, apoi la 8.000 si apoi la 16.000? Asta este varianta, daca nu recurgem la o finantare externa", a afirmat Theodor Stolojan. Alternativa la imprumutul extern: reducerea consumului Stolojan a mai aratat ca alternativa este ca Romania sa nu se imprumute, insa in acest caz, consumul s-ar reduce drastic: "Romania are doua optiuni: una, de a nu lua nicio finantare externa si de a reduce masiv consumul productiv si neproductiv, pentru ca neputand sa finantezi deficitul mare, trebuie sa reduci importurile, sau de a lua o finantare externa si a castiga timp pentru a face reformele structurale", a conchis europarlamentarul. Premierul Emil Boc a admis, faptul ca Romania are nevoie de un credit de cateva miliarde de euro, adaugand ca Guvernul se afla in discutii cu CE pentru contractarea unui credit extern, iar aceasta se consulta la randul sau cu FMI, existand multe cazuri in care Comisia cere ca acordul cu ea sa fie dublat de unul cu Fondul.

In Romania, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat de curand ca noi nu ne confruntam cu o lipsa de lichiditati. "Rog media, ca de data aceasta, daca cineva mai spune ca e lipsa de lichiditate, sa nu mai creada", a spus Isarescu in cadrul unei conferinte de presa tinuta la inceputul acestei luni. Exista insa voci care afirma ca exista totusi mult prea mult optimism. Este cazul lui Warren Buffet care a declarat ca abia peste 5 ani de zile lucrurile vor reveni la normal. Tot asa, un aspru "combatant" al optimismului este si Arkady Dvorkovich, consilierul economic al presedintelui rus Dmitri Medvedev, care a spus ca "multi cred ca intr-o jumatate de an sau mai mult ne vom intoarce la un trai usor. Noi credem ca nu ne vom mai putea intoarce la o astfel de situatie".

In medie, la nivel national, aproximativ 1 din 2 persoane arata pesimism cu privire la evolutia situatiei economice a tarii noastre in urmatoarele 12 luni, arata un studiu Synovate privind situatia economica si obiceiuri de cumparare in conditii de criza, dat, marti, publicitatii.

8 ma rtie 9 ma rtie

Romania nu are lipsa de lichiditati

Prea pesimisti ca sa ne revenim. Perceptie si obiceiuri de consum in criza

30

Studiu realizat pe teren in luna ianuarie 2009, pe un esantion reprezentativ national de 1000 respondenti, produce rezultate interesante in legatura cu perceptia crizei, dar si cu obiceiurile de consum. In medie 1 din 4 respondenti considera ca situatia economica a tarii va ramane la fel in urmatorul interval de 12 luni, in timp ce doar 7% din total respondenti sunt optimisti cu privire la evolutia economica a tarii, cei mai optimisti fiind persoanele cu studii superioare (12%). Daca in ceea ce priveste situatia economica a tarii, peste 50% dintre respondenti sunt pesimisti, in cazul situatiei economice personale/ a familiei, doar 29 % considera ca evolutia pentru urmatoarele 12 luni este una negativa. Pe de alta parte, 1 din 4 respondenti apreciaza ca acum cumpara mai putin carne proaspata si produse din carne comparativ cu 3 luni in urma, diferenta semnificativa inregistrandu-se pentru respondentii cu un nivel mediu al veniturilor (33%).8

Autoritile nu au luat nicio msur economic n cele trei luni de cnd sunt la guvernare

Preedintele UGIR-1903, Ioan Corci, a declarat c autoritile nu au luat nicio msur economic n cele trei luni de cnd sunt la guvernare, iar plata datoriilor restante nu poate fi considerat o astfel de msur. Uniunea General a Industriailor din Romnia (UGIR) a transmis miercuri o scrisoare deschis autoritilor prin care solicit adoptarea cu preponderen a msurilor economice i mai puin a unora sociale, astfel nct s asigure sursele bugetare. "Suntem cu adevrat ngrijorai c n planul executiv al economiei Guvernul nu a luat nicio msur n cele trei luni de cnd este la guvernare. Nu putem considera msuri economice plata datoriilor restante, este o ntoarcere la normalitate. Statul i guvernanii trebuie s i ia n serios rolul de gestionar al economiei romneti, orice disput politic ar putea duce la agravarea situaiei economice i apropierea Romniei de un punct n care costurile economice i sociale s fie greu de suportat" a spus Corci ntr-o conferin de pres. El a adugat c, dac nu se iau msuri imediate, Romnia risc s ajung ntr-o situaie foarte grea. "Credem c exist nc soluii pentru a limita efectul crizei n Romnia. Dar nu prin timp pierdut n Parlament se vor rezolva problemele, ci prin aciuni concrete" a afirmat Corci, referindu-se la programul de msuri anticriz anunat de premierul Emil Boc n aceast sptmn n Parlament. Corci consider c msurile anticriz propuse de Guvern sunt insuficiente i nu sunt aplicate i c Executivul ignor punctul de vedere al patronatelor. "Solicitm public implicarea nentrziat a tuturor organismelor statului, a tuturor factorilor politici i sociali pentru limitarea efectelor strii de criz economic din Romnia, a evitrii posibilului colaps al economiei romneti cu consecine necuantificabile", afirm Corci. Preedintele UGIR-1903 a adugat c ntre autoriti i partenerii sociali nu mai exist niciun dialog. "Noi am aflat de cel mai recent plan de msuri anticriz prezentat de premierul Boc din pres, nu am fost consultai, i trebuie s recunosc c nu am neles nimic din el", a precizat Corci.

10 ma rtie
8

Studiu realizat de Synovate , pe teren in luna ianuarie 2009, pe un esantion reprezentativ national de 1000 respondenti.

31

n acest context, el a adugat c printre msurile propuse de patronate Guvernului, i care nu au fost rezolvate nc, sunt finanarea economiei i subvenionarea agriculturii. "Finanarea economiei rmne o problem, nimeni nu a fcut nimic pozitiv, iar lucrurile se agraveaz", a spus Corci. n ceea ce privete subvenionarea agriculturii, Corci a artat c producia agricol a Romniei ar putea scdea la jumtate n acest an dac nu sunt ajutai productorii. "O s murim de foame la toamn dac Guvernul nu va subveniona productorii agricoli", a apreciat repezentantul UGIR-1903. n acest sens, patronatul a transmis Consiliului Superior de Aprare al rii o scrisoare prin care face o analiz a crizei economice asupra agriculturii dac nu se vor acorda subvenii pentru ngrminte. "Neacordarea subveniilor pentru ngrminte va avea ca efecte creterea numrului de falimente n industria agricol i deci impulsionarea omajului i creterea preului la produsele alimentare de baz", se menioneaz n scrisoare.

Romnia risc s fie sancionat pentru deficit excesiv

Romnia risc s fie sancionat, n aprilie, de UE pentru deficit excesiv n 2008, iar Guvernul are datoria s previn o eventual decizie de reducere a fondurilor europene, chiar i n cazul declanrii acestei proceduri, cu un buget echilibrat i msuri de austeritate, a declarat premierul Boc. "Din nefericire, am cheltuit beneficiile pe care cota unic ni le-a adus n economie i n loc s fi pus bani deoparte n vremuri bune, am cheltuit mai mult dect am produs i am ajuns ntr-o situaie dificil, cu un deficit bugetar de 5,2% n 2008, ceea ce ridic pentru Romnia pericolul sesizrii de ctre Comisia European n luna aprilie a deficitului excesiv pentru Romnia, cu consecinele prevzute de regulamentele europene. Acest Guvern are datoria s previn, chiar i n condiiile declanrii mecanismului de deficit excesiv pentru ar, printr-un buget echilibrat n 2009 i msuri de austeritate bugetar, s mpiedice ca Romnia s fie afectat din perspectiva resurselor financiare pe care le poate primi de la UE", a spus Boc la conferina Mediafax Talks about Auto Industry. El a reluat astfel ideea susinut n luna februarie, cnd ateniona c Romnia nu a scpat definitiv de riscul de a fi sancionat de ctre Comisia European pentru deficit excesiv n 2008, deoarece Executivul de la Bruxelles are oricnd posibilitatea s declaneze aceast procedur. Potrivit premierului, declanarea acestei proceduri poate conduce la diminuarea fondurilor europene alocate Romniei. Comisia European a iniiat, n februarie, procedura de deficit bugetar excesiv pentru ase state membre ale Uniunii Europene, dup ce a luat n considerare i circumstanele excepionale dictate de criza economic, iar cazul Romniei nu a fost nc analizat de executivul blocului comunitar. Ministrul Finanelor, Gheorghe Pogea, declara, la sfritul lunii ianuarie, c deficitul bugetar excesiv al Romniei din anul 2008, estimat la 5,2% din PIB, nu a fost determinat neaprat de criza financiar, adugnd c Uniunea European ar putea sanciona rile care au depit limita de 3% din PIB din alte cauze.

11 ma rtie

32

Criza economic i financiar, care impune aplicarea unor msuri decisive, poate face Romniei un serviciu prin accelerarea procesului de modernizare a societii i poate reprezenta dieta care pune capt obezitii birocratice a statului, cu sau fr FMI, a declarat premierul Emil Boc "Criza, care ne oblig astzi la adevruri neconvenabile i msuri decisive, trebuie s fie baza modernizrii satului. Aceast criz ne poate face totui un serviciu, ea trebuie s fie dieta care pune capt obezitii birocratice a statului. Criza va grbi modernizarea", a spus Boc, la dezbaterea din Camera Deputailor cu tema "Programul i msurile Guvernului de combatere a crizei economice", organizat la solicitarea grupului parlamentar PNL. El a artat c reformele structurale nu sunt dictate de Fondul Monetar Internaional, ci sunt necesare i au fost ncepute de ctre guvernani nc de la preluarea mandatului. Premierul a precizat c este analizat posibilitatea contractrii unui mprumut de la Comisia European i Fondul Monetar Internaional, dar c Guvernul este decis s modernizeze Romnia mpreun sau fr FMI.

Premierul Emil Boc a amintit n discursul susinut n Camera Deputailor, c demnitarii nu vor beneficia de majorri salariale n acest an i a artat c decizia este expresia unui gest de solidaritate "cu romnii", care trebuie s suporte i ei, alturi de demnitari, consecinele crizei. "Am propus, tot ca un gest de solidaritate, ca n primul rnd demnitarii s nu aib niciun fel de majorri de salariu n anul 2009, tot ca o expresie a unui gest de solidaritate cu romnii, care trebuie s suporte i ei alturi de demnitari i mai ales demnitarii alturi de romni, consecinele acestei crize", a spus Boc, la dezbaterea din Camera Deputailor cu tema "Programul i msurile Guvernului de combatere a crizei economice", organizat la solicitarea grupului parlamentar PNL. El a artat c Guvernul are capacitatea de a continua procesul de modernizare a rii i c trebuie s li se spun romnilor c aceast criz economic nu ocolete Romnia, ci va ridica i probleme.

Apogeul nc nu a fost atins


33

14 12 ma ma rtie rtie 13 ma rtie

Criza economic poate face Romniei un serviciu prin accelerarea modernizrii

Romnii trebuie s suporte i ei, alturi de demnitari, consecinele crizei

Efectele crizei economice vor fi mai accentuate n luna aprilie comparativ cu luna martie, deoarece apogeul nc nu a fost atins, fiind n continuare nevoie de echilibru, moderaie i pruden n cheltuirea fondurilor publice, a declarat, luni seara, premierul Emil Boc. "Cred c, de exemplu, n aprilie va fi un pic mai greu dect n martie i, dup aceea, sper s putem avansa ntr-o direcie mai bun. Spun asta, pentru c nimeni nu tie ct va dura aceast criz, nici n America, nici n Romnia. S sprem c va dura ct mai puin, dar ecoul ei nc nu a trecut", a spus Boc, la postul B1 TV. El a artat c este nevoie de echilibru, moderaie, pruden i chibzuial n cheltuirea banului public.

Peste 90% din IMM-uri, afectate de criza financiar

Peste 90% dintre firmele mici i mijlocii sunt afectate de criza financiar, n special ca urmare a diminurii cererii i a ngreunrii accesului la finanare, a declarat, Ovidiu Nicolescu, preedintele Consiliului Naional al IMMuri private din Romnia (CNIPMMR). "Peste 90% dintre IMM-uri au probleme mai mari sau mai mici legate de criza economic. Cele mai multe probleme sunt legate de diminuarea comenzilor i de lipsa surselor de finanare. Fenomenul se extinde destul de rapid la nivelul unui numr din ce n ce mai mare", a spus Nicolescu la un seminar pe tema dificultilor ntmpinate de firmele mici i mijlocii din cauza crizei financiare. Alte efecte ale crizei financiare asupra firmelor mici i mijlocii, identificate de Consiliul pentru IMM-uri , sunt reducerea exportului, diminuarea investiiilor i, nu n ultimul rnd, efectul psihologic al dificultilor de pe pia. "Dezghearea creditrii este esenial pentru c lipsa finarii omoar i afacerile viabile. Romnia este mai afectat din acest punct de vedere, deoarece 95% dintre bnci depind de capitalul strin, iar firmele mam i pstreaz banii", a adugat reprezentantul CNIPMMR. Pe de alt parte, Nicolescu a precizat c IMM-urile se confrunt cu un blocaj financiar creat pe de o parte de stat, prin datoriile pe care trebuie s le plteasc sectorului privat, i pe de alt parte de companii, care din cauza dificultilor financiare nu i achit datoriile. "La sfritul lunii decembrie, statul avea de pltit sectorului privat 2,1 miliarde de euro. n cascad, acest blocaj nseamn 8-9 miliarde de euro", a mai spus Nicolescu.

15 ma rtie

34

Prognoz FMI: Deficit bugetar de peste 4%, cretere economic ntre -3 i -4%

Reprezentantul Romniei la Fondul Monetar Internaional le-a spus social-democrailor, c prognoza FMI arat c Romnia va nregistra un deficit bugetar de peste 4% i o cretere economic negativ, ntre -3 i -4%. Surse din PSD au declarat, c Mihai Tnsescu i-a avertizat pe liderii social-democrai, c Raportul Fondului Monetar Internaional arat nu doar c Romnia nu va putea respecta Tratatul de la Maastricht, care prevede obligativitatea rilor UE de a avea deficite bugetare de sub 3%, ci i c risc s nregistreze un deficit de peste 4%. Tnsescu a mai artat c, potrivit estimrilor reprezentanilor FMI, Romnia va nregistra o cretere economic negativ, situat ntre -3 i -4%, au mai artat sursele citate. El a mai afirmat, la Comitetul Executiv Naional al PSD, c suma cu care Romnia s-ar putea mprumuta de la instituiile financiare externe se situeaz ntre 18 i 20 de miliarde de euro. Potrivit surselor citate, Tnsescu a fcut o prezentare a soluiilor pe care le-ar avea Guvernul pentru contractarea unui mprumut extern, menionnd c FMI poate acorda mprumuturi pe o perioad de maxim apte ani cu dobnd de 2-3%, iar Comisia European i Banca Mondial pot acorda mprumuturi pe o perioad de maxim 5 ani, cu dobnd de 2-3%. Tnsescu a mai spus c, indiferent de soluia aleas de Guvern pentru un mprumut extern, efectele n economie nu se vor vedea dect dup 18 luni. Reprezentantul FMI a mai afirmat, potrivit acelorai surse, c una dintre consecinele mprumutului extern va fi aprecierea leului n raport cu principalele valute.

In timpul negocierilor cu FMI, romanii au aflat ca "starea natiunii" este, de fapt, mult mai proasta decat ne spusesera autoritatile, care au insistat, pana acum, ca economia locala va inregistra o crestere, fie cat de mica. Insa criza mondiala ne-a afectat mai mult decat ne-ar placea sa recunoastem, iar cele mai multe dintre domeniile economice vor inregistra scaderi semnificative pana la sfarsitul acestui an.

Piata imobiliara
Sectorul cu cea mai abrupta scadere va fi cel imobiliar, unde specialistii estimeaza reduceri ale investitiilor chiar cu 80 de procente in 2009, comparativ cu anul precedent. In acest context, preturile apartamentelor ar putea scadea cu 30% pana la 65% pana la sfarsitul anului, potrivit analistilor de la Cushman&Wakefield. Este drept, un procentaj din aceste scaderi ar fi putut surveni si fara "ajutorul" crizei, majoritatea specialistiilor fiind de parere ca era nevoie oricum de o ajustare a valorii imobilelor, care sufereau de o grava neconcordanta intre calitate si pret.

16 ma rtie 17 ma rtie

Ce piete vor fi afectate de criza

35

Piata auto
Dupa o comprimare de aproape 50 de procente in primele doua luni din acest an, piata auto din Romania nu isi va reveni prea usor. Pe intregul an, vanzarile pe acest segment ar putea scadea cu aproape 20 de procente, potrivit Asociatiei Constructorilor de Autoturisme din Romania. Desi se estimeaza o micsorare de aproximativ 30 de procente a pietei de leasing, o pondere de 75% din aceasta o va avea leasingul auto, in timp ce leasingul de echipamente va cobori la 21%, iar cel imobiliar la doar patru procente, conform evaluarilor Asociatiei Societatilor Financiare - ALB Romania.

Transporturile
Un alt domeniu grav afectat va fi cel al transporturilor interne si internationale de marfa, care se va reduce cu 60 de procente pana la sfarsitul lui 2009. Presedintele Federatiei Operatorilor Romani de Transport, Augustin Hagiu, este de parere ca s-a ajuns in aceasta situatie din cauza problemelor intampinate de industrie si servicii. O solutie pentru a salva afacerile din domeniul trasporturilor este acordarea de fonduri pentru dezvoltarea agriculturii. Mai multe companii de pe acest segment, inclusiv cele mari precum Edy Logistcs si International Lazar Company, au anuntat deja disponibilizari si au cerut ajutor pentru a supravietui acestui an.

Textilele
In domeniul productiei, textilistii se asteapta la scaderi de aproximativ zece procente, in contextul in care, anul trecut, productia de textile scazuse deja cu sapte procente fata de 2007. Potrivit declaratiilor presedintelui patronatelor din industria textila, aproximativ 20% din firmele care lucreaza in sistem lohn ar putea disparea de pe piata locala in 2009. Productia industriala per total se va reduce cu cinci procente in primul semestru si cu 1% pe intregul an, potrivit unui document oficial realizat de Guvern.

Hotelurile
Pentru 2009, reprezentantii sectorului hotelier se asteapta la o diminuare cu sase procente a pietei, in conditiile in care si preturile pentru camere ar putea fi micsorate cu zece la suta. Cel mai puternic segment de piata va ramane, in continuare, cel al evenimentelor si conventiilor, cei mai multi optand pentru hotelurile de patru stele, in detrimentul celor de cinci stele, daca preturile de la acestea din urma nu se vor ajusta.

Sectorul farmaceutic

36

Sectorul farmaceutic, unul dintre cele mai solide de pe piata locala, cu o crestere de aproximativ zece procente anual in ultimii cinci ani, va descreste cu 2 - 6% in 2009, potrivit companiei de cercetare de piata Cegedim. In ultimul trimestru din 2008, vanzarile de medicamente crescusera cu 23,6% peste rezultatele din 2007.

Luxul
Dupa o crestere de 23 de procente in primele noua luni din 2008, piata de lux din Romania va avea si ea de suferit. Specialistii estimeaza o reducere cu 20 de procente a industriei de lux, cu o posibila revenire dupa luna noiembrie. Acest segment este ajutat si de faptul ca nu prea exista pe plan local, pana anul trecut, cand au intrat magazine multibrand. Christian Dior, Burberry, Bottega Venetta, Ralph Lauren si Givenchy sunt doar cateva dintre marcile care si-au facut aparitia pe parcursul ultimelor 12 luni.

Mass-media

Nici presa nu va scapa de criza, dimpotriva. Dupa ce in ultima perioada mai multe publicatii au oprit tiparul, iar altele au trecut la concedieri, jucatorii din piata sunt de parere ca veniturile din publicitate vor scadea cu 35 - 40% fata de 2008, mai ales in zona de print.

Obligativitatea acordarii tichetelor de vacanta in sectorul privat ar duce la falimentarea a 20% din IMM-uri, multe dintre acestea neavand posibilitatea aderarii la acest program, a declarat vineri Ovidiu Nicolescu, presedintele CNIPMMR. Recent, patronii au solicitat modificarea legii privind acordarea tichetelor de vacanta, astfel incat angajatii sa contribuie cu 20% din valoarea efectiva a tichetelor. Potrivit acestuia, acordarea tichetelor de vacanta la nivelul maxim, contravaloarea a 6 salarii de baza minime brute, ar duce la dublarea cheltuielilor angajatorului cu salariatul. In aceste conditii, spune Nicolescu, este absolut necesara o contributie a salariatului de 20% la valoarea efectiva a tichetului de vacanta. De asemenea, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) estimeaza ca masura acordarii tichetelor de vacanta va genera un efort bugetar de 0,35% din produsul intern brut (PIB), asta in conditiile in care nici macar nu se mentioneaza sursele pentru asigurarea acestor cheltuieli. O alta problema semnalata de Nicolescu in acest sens este efectul birocratic, in conditiile in care, prin noua masura, se cere reautorizarea operatorilor din turism care vor sa adere la acest program. 37

18 ma rtie

Tichetele obligatorii de vacanta ar falimenta 20% din IMM-uri

Totodata, reprezentantul IMM-urilor din Romania a spus ca masura adoptata de Guvern va avea ca efect cresterea presiunii salariatilor asupra angajatorilor pentru obtinerea tichetelor de vacanta, in imprejurarile in care majoritatea intreprinderilor au dificultati generate de criza economica. Nicolescu a mai subliniat ca acordarea de tichete de vacanta va accentua discrepantele de salarizare intre domeniul bugetar si cel privat. "In contextul crizei finaciare, companiile nu mai au resurse pentru a tine pasul cu cresterile salariale anuntate in sectorul bugetar si nu vor putea acorda tichete de vacanta salariatilor", a spus Nicolescu.

Cum au ratat titlurile cu venit fix sansa de a devansa actiunile

Perioada de incertitudine actuala, propice cresterii interesului pentru instrumentele financiare cu venit fix, nu a condus la tranzactii cu obligatiuni si titluri de stat mai mari decat pe piata de actiuni, precum in pietele dezvoltate. Reprezentantii pietei de capital au explicat pentru DailyBusiness.ro de ce a ratat aceasta sansa piata titlurilor cu venit fix. "Nu exista in momentul de fata o piata locala de tranzactionare a titlurilor de stat. In alte tari, valoarea pietelor de instrumente financiare cu venit fix este de 2-3 ori mai mare fata de valoarea pietei de actiuni", a spus Adrian Caramiha, unul dintre primii brokeri de pe piata locala de capital, in prezent investitor. Principalul factor care impiedica piata de titluri cu venit fix sa o devanseze pe cea de actiuni este, in opinia lui Caramiha, cultura economica slaba. "In Ungaria, tara cu 11 milioane de locuitori, la Bursa exista 1 milion de conturi active. La noi, nu stiu daca mai sunt 50.000 de astfel de conturi", a explicat Caramiha. Dezvoltam Bursa, dar nu avem cumparatori. Este ca si cum am construi un spital pentru care nu avem pacienti.

Profesorul Gheorghe Zaman, preedintele Institutului de Economie Naional din cadrul Academiei Romne, a spus c Romnia s-a lsat luat de val n loc s ia msuri de prevedere i s creeze nite fonduri-tampon pe care s le poat folosi n eventualitatea unei crize. Cum v imaginai o cretere de 33% n sectorul imobiliar, aa cum am avut noi. Este enorm. Economitii au avertizat c economia romneasc se supranclzete i uitai unde a dus supranclzirea, a subliniat Gheorghe Zaman. El a precizat c pentru ieirea din criz trebuie redus consumul inutil i trebuie fcute investiii publice i private. Rectorul ASE, Ioan Roca, spune c Romnia va iei din criz abia dup ce rile occidentale vor face acest lucru. Romnia este o ar atipic, prin mecanismele economice pe care le promoveaz, dar i prin politica sa. Este incredibil la nivelul anului 2009 cum se subordoneaz economicul politicului, a subliniat el.

19 ma rtie 20 ma rtie

Propuneri anticriza

38

Alte soluii pentru criza economic, spune Dan Voiculescu, ar putea fi revenirea n proprietatea statului a unor segmente, a unor industrii, a unor activiti care au dificulti din punct de vedere al privatului care la ora actual le administreaz. De asemenea, ar trebui s se fac o paralel ntre statul romn i o multinaional din punct de vedere economic. O multinaional, n momentul n care are dificulti financiare i nu dispune de lichiditi, i vinde din active. Nu tiu dac nu ar fi mai bine ca unele forme practicate n prezent s fie nlocuite cu vnzarea unor proprieti ale statului care ori nu sunt eficient valorificate, ori deloc, dar ele exist. Dac Guvernul Romniei se va apleca asupra acestor dou posibile aciuni rapide pentru ieirea din criz, eu cred c va fi pentru Romnia un lucru bun.

Companiile i fac celule de criz

Consultanii cred c, n situaia actual, toate firmele ar trebui s aib un grup de specialiti care s monitorizeze efectele crizei Unul din trei manageri a dispus nfiinarea unei celule de criz sau a unei divizii multidisciplinare pentru monitorizarea i contracararea efectelor recesiunii. Specialitii unui astfel de departament ajut managementul sau clienii s minimizeze riscurile i gradul de expunere, s elaboreze planuri de adaptare i s-i revizuiasc politica i practicile interne. Un studiu realizat de firma Compass Consulting a artat c o companie din trei i-a nfiinat o celul de criz i una din patru i-a creat i divizii multidisciplinare pentru implementarea msurilor privind reducerea efectelor crizei economice. Pe de alt parte, nc o treime din managerii companiilor participante la studiu - circa 200 de firme cu activiti n sectoarele industrie, servicii, real estate, transport i distribuie, bunuri de larg consum i servicii financiare -, au declarat c au n vedere constituirea unor celule de criz pentru reducerea efectelor negative ale crizei i urmresc i crearea de echipe multidisciplinare pentru pregtirea i implementarea rapid a proiectelor anti-criz. n acest an, i posibil chiar i n 2010, vom asista la o testare dur a abilitilor managerilor din Romnia de a lua cele mai potrivite decizii, dar i de a le implementa n companiile pentru care lucreaz. Iar crearea de astfel de entiti dedicate depirii crizei este vital, a declarat pentru SFin Constantin Turmac, partener n cadrul companiei Compass Consulting. Marile companii monitorizeaz atent evoluiile din pia Reprezentanii casei de avocai uca Zbrcea & Asociaii spun c, n contextul actualei crize economice i financiare, este mai mult dect necesar nfiinarea unei entiti de tipul celulei de criz. Ne-am creat propriul departament de gestionare a crizei. Aceast decizie se nscrie ntr-un set mai amplu de msuri menite s ofere soluii de prevenire i combatere a crizei. Obiectivul principal este s venim n ntmpinarea nevoilor clienilor notri i s le oferim suportul necesar pentru a traversa cu bine aceast perioad, ne-a declarat Cornel Popa, avocat asociat la uca Zbrcea & Asociaii. Practic, explic Popa, specialitii unui astfel de departament ajut clienii s-i minimizeze riscul i gradul de expunere, s elaboreze planuri de adaptare i s-i revizuiasc politica i practicile interne. Specialitii notri intervin cu servicii de asisten i consultan juridic n implementarea metodelor de restructurare i recapitalizare

21 ma rtie

39

ale societilor i investiiilor, de reducere a cheltuielilor de personal i pentru implementarea planurilor de concediere, a punctat avocatul Cornel Popa. Firmele mari din industrie, dei nu recunosc c au nfiinat celule de criz, recunosc c monitorizeaz atent evoluia pieelor. n momentul de fa, ArcelorMittal Galai ia msuri pentru a se adapta la situaia actual a pieei, au declarat pentru SFin reprezentani ai conducerii combinatului. i la Alro Slatina se monitorizeaz cu atenie piaa. Vrem s fim pregtii s reacionm rapid n caz c se vor deteriora i mai mult condiiile, a artat Gabriel Nstase, vicepreedintele companiei. Reprezentanii Petrom spun c firma este acum n poziia de a face fa provocrilor actuale, iar productorul de automobile Dacia este, potrivit conducerii companiei, pregtit s rspund provocrilor recesiunii economice. ns crearea unei structuri dedicate crizei nu este o msur uor de luat i nici tocmai popular. Cel puin urmtoarele 4-6 luni vor continua s fie caracterizate de incertitudine. Managerii vor trebui s ia decizii, hotrri care vor influena att rezultatele pe termen scurt, ct i potenialul pe termen mediu i lung al dezvoltrii business-ului pe care-l conduc, a explicat Turmac.

Toate companiile ar trebui s aib celule de criz


Eu cred c, n situaia actual, toate companiile ar trebui s aib un angajat sau un grup de specialiti care s se ocupe cu monitorizarea crizei. S nu mearg nainte cu afacerile n mod natural, cum mergeau acum ase luni, i s se trezeasc c ajung n momentul n care nu mai exist opiuni viabile pentru a depi criza, a subliniat Valeriu Nistor, partener n compania de consultan Soar Management. El susine c cei mai muli dintre managerii romni nu tiu s gestioneze o companie n condiii-limit, aa cum sunt cele impuse de o criz economic profund. Pentru c nu au nvat niciodat despre manifestarea unui asemenea fenomen i nici nu au experiena depirii unei crize precedente, care s le foloseasc drept model de urmat. Criza de acum 10 ani, care ar putea servi unora ca model, nu a avut o expunere financiar mare i s-a resimit doar la nivel macroeconomic. La nivel micro efectele au fost minime. Este adevrat c, atunci, n primul an, s-au nchis 50.000 de companii, ns efectele resimite de antreprenori au fost minime: i-au luat calculatorul acas, au pus lactul pe u i-au plecat, spune Nistor. Acum ns problema se pune mult mai serios pentru c majoritatea antreprenorilor, care sunt i manageri, sunt expui financiar. Dac este combinat cu un management defectuos, expunerea va avea efect catastrofal asupra companiilor nepregtite, pentru c acestea vor fi incapabile s depeasc situaiile-limit care vor veni, a subliniat Valeriu Nistor. Consultantul vede ns i partea plin a paharului: el spune c va crete rapid competena managerilor, pentru c nu vor avea alt opiune. Fie se vor adapta i vor dezvolta un management de calitate, fie dispare organizaia pe care o conduc.

Masurile bancilor

22 ma rtie

40

Bancile iau masuri anticriza si incep sa scada dobanzile la credite. Pentru ca majoritatea romanilor evita imprumuturile din cauza conditiilor aspre, bancile se vad nevoite sa-si atraga clientii scazand dobanzile. Potrivit datelor Bncii Naionale a Romniei, ntr-o singur lun au fost acordate cu 0,7 % mai puine credite. Printre instituiile care au apelat la aceast msur este i Banca Transilvania, care a redus, sptmna trecut, dobnzile la creditele n lei cu pn la 2 puncte procentuale, ajungnd la o valoare de 15,5%. Nici Banca Romneasc nu s-a lsat mai prejos i a sczut dobnzile la creditele ipotecare n valut cu pn la 1,67 de puncte procentuale. Aadar, noua valoare a dobnzii pentru mprumuturile n euro este de 9,65%, fa de 11,33% pn n prezent. Acelai lucru s-a ntmplat i la Garanti Bank, care a micorat rata dobnzii cu 2,5. Noua valoare a ratei dobnzii este de 9,96 % la creditul pentru locuine i 12,9% pentru creditul de consum fr garanii. Specialitii spreciaz c n urmtoarea perioad tot mai multe bnci se vor vedea nevoite s taie dobnzile la creditele acordate. (G.R.)

Vodafone Romnia a redus tarifele convorbirilor

CONCUREN. Companiile de telefonie mobil ncearc s depeasc criza economic prin oferte atractive. Pentru a supravieui concurenei, Vodafone Romnia a redus considerabil tarifele la convorbirile internaionale. Operatorii de telefonie spun c preurile s-au micorat cu pn la 27 de procente, tarifele convorbirilor internaionale pentru clienii care dein cartele prepltite i pentru utilizatorii Vodafone Avantaj ajungnd la 0,4 euro/minut. ncepnd de miercuri, clienii Vodafone pot efectua apeluri ctre toate reelele fixe europene, precum i ctre reelele mobile Vodafone i reelele mobile partenere la tariful de 0,4 euro/minut, cu 27% mai sczut fa de nivelul anterior, de 0,55 euro/minut. Apelurile internaionale ctre alte reele mobile europene sunt taxate cu 0,50 euro/minut, comparativ cu tariful anterior de 0,60 euro/minut. Vodafone este cel mai mare grup de telecomunicatii mobile la nivel internaional, cu 289 milioane de clieni. (G.R.)

Restantele statului ar putea sa duca in faliment 35% dintre constructori


Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii (ARACO) ar putea actiona in instanta statul roman in cazul in care acesta va intarzia achitarea creantelor publice restante din anul 2008, situatie care a adus 30-35% dintre firmele din constructii in pericol sa intre in faliment din cauza lipsei finantarii, a declarat Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO. Am primit solicitari din partea membrilor ARACO pentru a actiona in judecata statul, in vederea recuperarii creantelor, dar nu s-a stabilit inca daca acest demers se va face la nivel de 41

23 ma rtie

24 ma rtie

ramura sau la nivelul industriei de prestari servicii. Premierul Emil Boc a spus ca 90% din creante s-au platit, insa doar la 55-60% din firme au primit banii. Fondurile au ajuns la institutiile de stat si la administratia locala si sunt blocate aici. Situatia afecteaza grav echilibrele financiare ale companiilor si genereaza progresiv falimente in acest sector, a declarat, ieri, intro conferinta de presa, presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu. Potrivit reprezentantilor ARACO, aproximativ 75.000 de muncitori din constructii ar putea fi concediati in aceasta vara daca statul nu va lua masuri de redresare a acestui sector, dupa ce disponibilizarile de personal au ajuns, in trimestrul intai, la 20.000 de persoane, alti 21.500 de muncitori fiind protejati temporar de catre Casa Sociala a Constructorilor. Numarul falimentelor firmelor de constructii a crescut in primele trei luni cu 20% fata de 2008, aceasta crestere fiind cauzata si de criza economica Plosceanu a explicat ca statul are datorii de circa doua miliarde euro catre firmele de prestari servicii, din care aproximativ 1,2-1,3 miliarde euro catre companiile de constructii. Sumele urmau sa fie platite firmelor de constructii pana la data de 15 martie, fiind vorba despre restante de sase-opt luni. ARACO mai solicita, printre altele, modificarea urgenta a legislatiei achizitiilor publice, publicarea resurselor financiare disponibile pentru proiectele in curs de derulare si obligativitatea certificarii companiilor de constructii.

BM i Guvernul vor aplica msuri pentru limitarea efectelor recesiunii

Banca Mondial (BM) va implementa n urmtorii doi ani, mpreun cu Guvernul Romniei, un pachet de msuri care va limita efectele recesiunii i impactul crizei financiare asupra celor vulnerabili, se arat ntr-un comunicat al instituiei. Sprijinul acordat de BM va viza trei domenii prioritare, respectiv reforma sectorului public, prin care se intete mbuntirea transparenei i predictibilitii cheltuielilor publice i calitatea acestora, mbuntirea proteciei sociale (asisten social i pensii), prin care se va limita impactul crizei asupra celor vulnerabili, precum i reforme n sectorul financiar, prin care se au n vedere stabilitatea pe termen lung i restructurarea economiei. Aceste msuri fac parte din pachetul de sprijin acordat Romniei, care include i un mprumut de un miliard de euro, pe o perioad de cinci ani. "Banca Mondial va lucra cu Guvernul Romniei n urmtorii doi ani la implementarea unui pachet de msuri care va limita efectele severe ale recesiunii i impactul acesteia asupra celor vulnerabili", a declarat, n comunicat, Orsalia Kalantzopoulos, director pentru Europa Central i rile baltice al Bncii Mondiale. Potrivit reprezentantului Comisiei Europene Filip Keereman, prima tran a mprumutului acordat de BM va fi ajunge n Romnia n luna iulie a acestui an. A doua tran va fi acordat de Banca Mondial n 2010, doar n condiiile n care autoritile vor nregistra progrese n ceea ce privete msurile de reform.

25 ma rtie

42

Presa internationala: FMI a salvat Romania de la faliment


Romania, una dintre cele mai sarace tari ale UE, este cea de a treia tara din blocul european care, din cauza unor grave probleme economice, a avut nevoie de "injectia de fonduri" de la FMI pentru a nu ajunge la faliment de stat, acceptand conditii dure, scrie joi presa internationala. Financial Times Deutschland constata ca, "dupa Ungaria si Letonia, Romania este cea de a treia tara care trebuie salvata de la faliment" si ca pentru 20 de miliarde de euro, Bucurestiul a trebuit sa accepte conditii dure, negociate timp de doua saptamani. Euronews Deutschland scrie la randul sau ca "Romania primeste o injectie de capital" de 20 de miliarde de euro, fiind cea de a treia tara din UE care apeleaza la ajutor, "intrucat era amenintata cu falimentul de stat". Potrivit sursei, FMI ar calcula o reducere a economiei de pana la 6%, scrie NewsIn. "Bucurestiul a acceptat o serie de conditii dure pentru banii imprumutati", considera Euronews, amintind ca Bucurestiul s-a angajat sa inghete salariile sectorului public si ca va incerca sa reduca deficitul bugetar la 4,6% din PIB.

Bncile-mam s-au angajat s nu retrag capital


FMI a obinut acorduri scrise de la toate cele nou bnci-mam ale principalelor instituii de credit din Romnia, prezente joi la discuiile de la Viena, care s-au angajat s nu retrag capital i garanteaz participarea cu capital suplimentar pentru susinerea subsidiarelor locale. "Suntem contieni c este n interesul nostru colectiv i n interesul Romniei s subscriem la angajamente coordonate de a menine n ntregime expunerea pe piaa romneasc", se arat ntr-o declaraie comun a celor nou grupuri financiare publicat de FMI. Anterior, surse de la Viena, unde au avut loc discuiile, au declarat c FMI a obinut acordul scris de la opt bnci-mam ale principalelor instituii de credit din Romnia, din cele nou prezente la discuii, ntlnirea fiind ntrerupt n ateptarea reprezentantului celei de-a noua bnci. Oficialii bncilor-mam din cele patru state de origine (Austria, Italia, Frana i Grecia) s-au angajat s participe la programul de relansare economic a Romniei, conform acordului de sprijin multilateral extern anunat miercuri, i s furnizeze capital subsidiarelor locale, acolo unde va fi nevoie. La ntlnirea de la Viena au participat, alturi de oficiali FMI, CE, BM, BERD i BEI, preedinii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, EFG Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus i prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

27 ma rtie

26 ma rtie

43

BM recomand Romniei s ridice vrsta minim de pensionare


Banca Mondial (BM) recomand Guvernului s ridice vrsta minim de pensionare peste pragul de 70 de ani pn n 2050 i s menin contribuiile la niveluri care corespund vrstei actuale de pensionare pentru a reface echilibrul fiscal n sistemul de pensii, care va nregistra deficite uriae. Potrivit estimrilor instituiei financiare internaionale, deficitul din sistemul de pensii n Romnia va depi 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pn n 2020, va urma un trend ascendent n urmtoarele trei decenii dup care se va reduce, pn n 2050, la 6,2% din PIB, reiese dintrun studiu al BM. Deficitele vor fi generate de ritmul de mbtrnire al populaiei, precum i de pensiile "generoase" stipulate n sistemul actual - n special n urma majorrilor recente ale pensiilor - i de costurile tranziiei unei pri din contribuiile de la Pilonul I (pensii asigurate prin sistemul public administrat de stat, finanate din bugetul de asigurri sociale) ctre Pilonul II (pensii asigurate prin contribuii obligatorii la fonduri de pensii administrate privat). mbtrnirea populaiei va reduce numrul contributorilor n relaie cu numrul beneficiarilor, astfel nct, pn n 2050, numrul de beneficiari va fi foarte apropiat de numrul de contributori. Experii BM au calculat c, pn n 2050, raportul dintre populaia cu o vrst de peste 65 de ani i populaia cu vrste cuprinse ntre 20-64 de ani va crete la 56,6%, fa de 23,6% n 2005. mbtrnirea populaiei va reduce numrul contributorilor n relaie cu numrul beneficiarilor, astfel nct pn n 2050 numrul de beneficiari se va fi apropiat mult de numrul de contributori. Vrsta minim de pensionare mai redus pentru femei, coroborat cu durata mai lung de via a acestora, majoreaz semnificativ costul beneficiilor ncasate n relaie cu contribuiile BM mai recomand, ca alte opiuni disponibile pentru reducerea dezechilibrului fiscal, scderea beneficiilor la pensionare pe Pilonul I, indexri mai reduse ale pensiilor sau orice combinaie a acestor dou metode.

Fitch: Economia Romaniei va continua sa scada si in 2010, cu 2%

Fitch Ratings estimeaza ca produsul intern brut (PIB) al Romaniei va scadea cu 2% in 2010, dupa diminuarea de 4,5% anticipata pentru acest an, iar rata somajului ar urma sa creasca anul viitor la 6,5%, de la 6% in 2009, potrivit unui raport publicat luni de agentia de evaluare financiara. n 2008, produsul intern brut al Romaniei a crescut spectaculos, cu 7,1%, dar criza financiara internationala a atins si economia Romaniei in ultimul trimestru al anului trecut. Cu toate acestea, agentia de evaluare are o viziune destul de optimista asupra evolutiei deficitului bugetar al Romaniei, pe care il vede diminuandu-se la 3% din PIB in in 2009 si apoi la 2% din PIB in 2010, de la 4,8% in 2008. 44

29 ma rtie

28 ma rtie

Fitch se aseapta la o incetinire a inflatiei in perioada urmatoare, astfel incat de la media de 7,8% din 2008, sa se tempereze la 6% in 2009 si apoi la 3,5% in 2010. Cat priveste deficitul de cont curent, Fitch estimeaza ca acesta va scadea de la 24,8 miliarde dolari in 2008, la 12,2 miliarde dolari in acest an, pentru ca anul viitor sa se cifreze la numai 8,3 miliarde dolari. Astfel, ponderea deficitului de cont curent in PIB ar urma sa scada de la 12,2% in 2008, la 8,5% in 2009 si la 6,5% in 2010. Revenirea balantei de plati ar avea la baza deprecierea leului fata de valutele forte. Astfel, Fitch se asteapta la cresterea cursului mediu de la 2,52 lei/dolar in 2008, la 3,29 lei/dolar in acest an si la 3,75 lei/dolar in 2010.9

Studiu: Romania experimenteaza criza, romanii mai putin


Criza financiara ii va determina pe romani sa reduca in primul rand din cheltuielile cu renovarea/dotarea locuintei si a celor pentru petrecerea timpului liber si mai putin din banii alocati pentru mancare, ingrijire personala, alcool si tutun, arata cel mai recent studiu realizat de 360insights. Studiul a reusit sa exploreze atat perceptia romanilor asupra crizei financiare, cat si starea de spirit si solutiile de economisire pe care acestia le-ar gasi in momentul in care criza iar afecta in mod direct. Desi la nivel personal oamenii o resimt mai putin, exista perceptia ca totusi criza financiara pare sa cuprinda din ce in ce mai mult tara noastra. La ora actuala starea generala pare a fi una de tensiune si asteptare legata de ceea ce se intampla in jurul lor. Aceasta stare se datoreaza faptului ca 2/3 dintre romani afirma ca nu au informatii concrete si nu stiu exact ce inseamna criza atat de des amintita. Se pare chiar ca mai mult de jumatate dintre ei considera ca totul ar putea fi o exagerare de moment din partea mass-media, tocmai datorita lipsei resimtirii unor efecte directe aspupra propriei persoane. Romanii observa mai degraba efectele crizei la cei din jur si mai putin asupra lor. Prin urmare tara este afectata, dar eu ca individ mai putin. Astfel dintre efectele asociate crizei, romanii au constatat ca cei din anturajul lor isi fac din ce in ce mai multe griji in ceea ce priveste stabilitatea locului de munca (94%), pe cand din randul celor intervievati doar 44% au fost afectati in mod direct. De asemenea exista perceptia ca oamenii au inceput sa intarzie in achitarea datoriilor catre banci (91%), dar in mod direct doar 38% se confrunta cu aceasta problema. In ceea ce priveste gasirea unei surse de venit suplimentare doar 45% au luat in considerare aceasta posibilitate, dar uitandu-se la cei din jur perceptia asupra procentului celor care au inceput deja ca caute este mult mai mare, si anume 90%. Putini dintre ei ar privi criza ca o oportunitate pentru a face diferite investitii in aceasta perioada (26%). 10 Pentru unii dintre cei chestionati, criza poate fi un factor care sa puna capat consumului excesiv si irational care a caracterizat Romania ultimilor ani. Oamenii ar putea deveni mai
9

Studiu efectuat de agentia de evaluare financiara Fitch Ratings Datele mentionate reprezinta rezultatul atat a unui studiu cantitativ realizat pe un esantion reprezentativ la nivel urban (800 de persoane), cat si a unui studiu calitativ, ambele studii fiind desfasurate in perioada 15 ianuarie-15 februarie 2009, de catre 360insights.
10

30 ma rtie

45

cumpatati si mai selectivi in procesul de alegere al produselor care ii inconjoara, iar lista de cumparaturi sa devina cu adevarat o carte de identitate a consumatorului si nu doar o insiruire impulsiva de produse. La momentul actual insa exista inca o detasare fata de ceea ce se intampla in plan economic, iar criza ramane deocamdata un fenomen care afecteaza Romania si mai putin pe romani in mod direct.

Absolvenii crizei, respini n mas de piaa muncii


n Romnia vor fi, pn la finalul anului, 800.000 de omeri, potrivit estimrilor oficiale. Li se vor aduga, ns, zeci de mii de absolveni pentru care piaa muncii nu va avea loc. Majoritatea studenilor aflai acum n an terminal sunt pregtii, sau ar trebui s fie, n tiine umaniste, juridice i economice. Cu alte cuvinte, au exact specializrile care pn acum cteva luni reprezentau un real atu n CV, dar de care, n momentul de fa, nimeni nu pare a avea nevoie. Pe o pia a muncii ngheat, tinerii aflai la primul job sunt primii care vor fi concediai i ultimii care vor fi angajai, avertizeaz Ioana Iordache, CEO al grupului Leo Burnett. Am mari emoii pentru viitoarea promoie. Chiar dac sunt muli care au lucrat nc din anul I, e vorba de slujbe sub nivelul lor de competene, care nu vor avea prea mare greutate n CV, spune Mihaela Constantinescu, efa catedrei de Studii Europene din cadrul Universitii Bucureti, una dintre facultile cu cea mai mare concuren din ar. Apoi, remarc ea, mai este o problem: anul trecut, cnd au terminat simultan dou generaii, muli studeni au ales s urmeze programe de master. Ei vor ngroa rndurile celor care i vor cuta disperai o slujb anul acesta. Prin urmare, ce soluii au absolvenii acestui an? n primul rnd, s se implice n ct mai multe activiti extracurriculare, spun ntr-un glas managerii, recrutorii i profesorii ntrebai de Capital. Eu, unul, nu am observat s i dea interesul mai mult ca altdat, i critic Alexandru Ticlea, rectorul Universitii Ecologice, descriind actuala perioad ca pe una de continu delsare. Circa 260.000 de studeni au absolvit, anul trecut, faculti de stat sau private. Dup unele estimri, 40% i-au gsit joburi. n 2009, chiar dac numrul absolvenilor va fi mai sczut, vor avea anse s se angajeze cel mult 10%. Cei mai muli absolveni ai promoiei 2009 vor proveni de la facultile cu profil umanist, juridic i economic. Dei n ultimii ani angajatorii i-au focalizat prioritile, n mod evident, ctre segmentul tehnic, tendinele de cretere numeric a candidailor n instituiile politehnice nu au depit parametrii consacrai. Aa se i explic de ce tinerii ingineri au avut cutare pe piaa muncii i dup ce criza economic i-a artat colii i-n Romnia

31 ma rtie

46

CAPV. CINCI MOTIVE PENTRU CARE IUBIM CRIZA


1. Scaderea preturilor la imobiliare: Boom-ul din ultimii trei ani ai pietei imobiliare a transformat Romania in una dintre cele mai scumpe piete din regiunea Europei Centrale si de Est. Criza insa a pus capat acestui "bubble", aducand preturile imobiliarelor cu picioarele pe pamant. 2. Cresterea dobanzilor la depozite: "Nu ne vom mai intalni prea curand cu dobanzi real pozitive la depozitele bancare. In prezent, dobanzile bancare au ajuns la valori extrem de atragatoare pentru cei care dispun de lichiditati", spune Mihail Ion, presedintele societatii de administrare a investitiilor Raiffeisen Asset Management. Bancile au ajuns sa plateasca dobanzi de peste 20% pentru cei care au sume consistente in lei pe care vor sa le "depoziteze" la ele. 3. Poti sa cumperi o companie la Bursa cu 500.000 euro: criza a facut Bursa de Valori Bucuresti tot mai accesibila investitorilor mici. Cotatiile actiunilor au scazut asa de mult incat 500.000 de euro ar fi de ajuns pentru ca un investitor sa achizitioneze cea mai mica companie de pe Bursa, Energopetrol Campina (ENP), care efectueaza lucrari de constructii-montaj si instalatii. Cu aceiasi bani, un investitor ar putea sa cumpere pachetul majoritar de actiuni la producatorul de vase emailate Ves Sighisoara (VESY), recent promovata la cota de pe piata RASDAQ. 4. Chilipiruri si active ieftine: pentru companiile interesate de consolidarea pozitiei in piata prin achizitia unor jucatori, criza a generat unul dintre cele mai favorabile contexte. Acum companiile pot cumpara active la preturi la care in urma cu doi ani nici nu visau. 5. Criza ne-a invatat cat de importante sunt cumpatarea, increderea si lucrurile simple. Asistam la "history in the making", cum spun anglo-saxoni, si pe buna dreptate ca momentele pe care le-am trait in 2008 si pe care le traim in 2009 le vom regasi peste cativa ani in manualele de istorie.

47

BIBLIOGRAFIE

15.

www.ghiseulbancar.ro www.wall-street.ro 1. www.antena3.ro 2. www.ziare.com 3. www.cotidianul.ro 4. www.capital.ro 5. www.evz.ro 6. www.bursa.ro 7. www.realitatea.net 8. www.dailybusiness.ro 9. www.marketwatch.ro 10. www.financiarul.com 11.www.standard.ro 12. www.ccib.ro 13. www.insse.ro 14. www.economie.hotnews.ro Anghelache Constantin Romania 1999 Starea Economiei, Ed. Ec., Bucuresti 1999
48

49