UNIVERSITATEA Al I Cuza Iai Facultatea de Drept Master An II F.R.

Extradarea ceruta de un stat strain

Carare Bogdan-Andrei 2011

Introducere Inca din cele mai vechi timpuri suveranii au vrut sa-si vada pedepsiti dusmanii ce se aflau pe teritoriul altui stat. Insa faptul ca distantele se parcurgeau in multe zile si suveranul avea sau nu interes sa extradeze aceasta institutie a fost rar folosita in evul mediu. Am putea sustine faptul ca la inceputuri extradarea era apanajul absolut al suveranului aceasta fiind acordata sau respinsa numai folosindu-se criterii politice. Insa odata cu apritia drepturilor de la 1789 omul nu a mai fost considerat o unealta in mana suveranului ci un subiect care are drepturi in fata statului mergandu-se o buna parte din timp pe folosirea criteriilor politice dar si utilizarea justitiei ca forma de a hotara sau nu extradarea. La ora actuala in tara noastra institutia extradarii se acorda folosindu-se doar activitatea justitiei, politicul neavand nici un amestec, cel putin asa se prevede in art. 19 din Constitutie Expulzarea si extradarea cetatenilor straini si apatrizi se va hotari in justitie. Astfel hotararea instantei nu mai are caracterul unui aviz ci este definitiva si obligatorie. In dreptul romanesc extradarea este definita ca fiind, un act bilateral, politic si juridic, prin care statul pe al carui teritoriu se afla un infractor strain, preda pe acesta statului unde s-a savarsit infractiunea ori statului ale carui interese au fost afectateprin comiterea faptei sau al carei cetatean este, in vederea tragerii la raspundere penalaori a executarii pedepsei la care a fost condamnat printro hotarare definitiva. Dreptul intrenational priveste problema mai simplist enuntand ca: extradarea este un act de asistenta juridica interstatala, in materie penala, care urmareste transferul unui individ urmarit, sau condamnat penal, din domeniul suveranitatii judiciare a unui stat in domeniul celuilalt stat. Din punct de vedere al statului solicitantextradarea este activa, iar din punct de vedere al statului solicitat extradarea este pasiva. Aceasta clasificare se regaseste in Legea 302/2004 modificata prin Legea 224/2006, unde mai sunt reglementate de asemenea procedura extradarii active dar si a celei pasive. In continuare se va vorbi numai despre procedurile referitoare la extradarea pasiva.

Primirea cererii si verificarea conditiilor Articolul 39 a fost reformulat in 2006 unde se facea consacrarea extradarii pasive. Extradarea din Romania se hotaraste de justitie. Procedura extradarii pasive are caracter urgent si se desfasoara si in timpul vacantei judecatoresti. Rolul Ministerului Justitiei consta in indeplinirea atributiilor care ii sunt conferite, in calitate de autoritate centrala prin lege si tatate internationala la care romania este parte. In exercitarea atributiilor de autoritate centrala Ministerul justitiei indeplineste urmatoarele activitati: primirea cererii de extradare; examinarea cererii de extradare si a celor anexate acestora din punct de vedere al regularitatii internationale, in conditiile prevazute de art. 40; transmiterea cererii de extradare si a celor anexate procurorului general competent in conditiile art. 42; restituirea motivata a cererii de extradare si a actelor anexate, in cazurile prevazute la articolul 40 alin. (4); punerea in executare, in colaborare cu M. A. I. a hotararii definitive prin care s-a dispus executarea; comunicarea catre autoritatea centrala a statului solicitant a solutiei date sau a cererii de arestare provizorie in vederea executarii, pronuntate de autoritatea judiciara competenta. Pentru declansarea procedurii de extradare din Romania articolul 38 prevede formularea cererii in scris de autoritatea competenta a statului solicitant, catre Ministerul Justitiei. Daca cererea se adreseaza pe cale diplomatica, ea se transmite de indata Ministerului Justitiei. O alta cale poate fi stabilita prin intelegere dircta intre state. Legea prevede in articolul 40 reformulat in 2006 un exeamen de regularitate internationala, care are ca scop verificarea conformitatii cererii si a actelor anexate cu dispozitiile tratatelor internationale aplicabile, inclusiv cu declaratia formulata de Romania in baza conventiilor internationale.

Ministerul Justitiei prin directia de specialitate efectueaza in termen de 3 zile lucratoare, de la data primirii cererii, examenul de regularitate internationalaprevazut in alineatul 1 in care se constata daca: intre Romania si statul solicitant exista norme conventionale ori reciprocitate pentru extradare; la cerea de extradare sunt anexate actele prevazute de tratatele internationale aplicabile; cererea si actele anexate acesteia sunt insotite de traduceri conform articolului 17; exista una dintre limitele acordarii cooperarii judiciare prevazute la articolul 3. In cadrul examenului de regularitateinternationala Ministerul Justitiei verifica existenta reciprocitatii in privinta extradarii propriilor cetateni, in cazul in care se solicita extradarea unui cetatean strain. Ministerul Justitiei restituie cererea si actele anexate in cazul in acre constata neindeplinirea conditiilor de rgularitate interationala explicand motivele. Cand cererea sau documentele nu au traducere, parchetul competent ia masuri pentru efectuarea unor traduceri cat mai urgente. In cazul cererilor de arestare provizorie in vederea extradarii exmanul de regularitate internationala se efectueaza in termen de 24 de ore de la primirea cererii. Daca extradrea este ceruta de mai multe state, fie pentru aceeasi fapta, fie pentru fapte diferite, statul roman hotaraste tinand seama de toate imprejurarile si mai ales de graviatea si de locul savarsirii infractiunilor, de data depunerii cererilor, de cetatenia persoanei extradabile, de existenta reciprocitatii de extradare in raport cu statul roman si de posibilitatea unei extradari ulterioare catre alt stat solicitant. Despre existenta concursului de cereri Ministerul Justitiei instinteaza de urgenta autoritatile competente ale statelor solicitante.

Procedura in fata procurorului Procedura in fata procurorului este reglementata de articolul 42. Cererea de extradare se transmite de catre Ministerul de Justitie, in cel mult 48 de ore, procurorului general al parchetului de pe langa curta de apel in a carei circumscriptie domiciliaza, ori a fost semnalata prezenta persoanei extradabile. Cand nu se cunoaste locul unde se afla extradabilul cazul se da spre rezolvare procurorului general de la parrchetul general de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Procurorul general sau cel desemnat de acesta, in termen de 48 de ore de la primirea cererii si a actelor anexate, procedeaza la identificarea extradabiluluicaruia ii inmaneaza mandatul de arestare precum si celelalte acte transmise de autoritatea statului solicitant. Potrivit articolului 47 procurorul general competent sau cel desemnat de acesta poate dispune prin ordonanta motivata retinerea pentru cel mult 24 de ore a unei persoane urmarite de INTERPOL a carei arestare provizorie in vederea extradarii este ceruta de autoritatea competenta a statului solicitant. Articolul 45 alineat 2 spune ca procurorul general sesizeaza de indata Curtea de Apel competenta pentru a aprecia supra luarii masurii arestarii provizorii in vederea extradarii persoanei si continuarea procedurii judiciare de solutionare a cererii de extradare.

Procedura in fata Curtii de Apel 1 Arestarea provizorie Procedura judiciara de extradare este de competenta Curtii de Apel in raza teritoriala in care domiciliaza sau a fost identificata persoana extradabilasi a parchetului de pe langa acestea. Cererea de extradare se solutioneaza de sectia penala a curtii competente , iar hotararea pronuntata este supusa recursului. Potrivit articolului 45 alineat 3 reformulat in 2006 arestarea provizorie in vederea extradarii se dispune si este prelungita de acelasi complet investit cu solutionarea cererii de extradare, printro incheiere data in camera de consiliu. Incheiera poate fi atacata separat cu recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare. Dosarul se va innainta instantei de recurs in termen de 24 de ore, iar recursul se

judeca in 24 de ore. Recursul declarat impotriva incheierii prin care s-a dispus arestarea nu este suspensiv de executare. Persoana extradabila cu privire la care s-a luat masura arestarii provizorii va fi depusa in arestul politiei. In cursul solutionarii cauzei, instanta, din oficiu, va reexamina la fiecare 30 de zile necesitatea mentinerii masurii arestarii provizorii, putand dispune prelungirea acesteia ori inlocuirea cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara. Fiecare prelungire nu va putea depasi 30 de zile, iar durata totala a masurii arestarii provizorii nu va putea depasi 180 de zile. In caz de admitere a cererii, arestarea provizorie in vederea extradarii se prelungeste la fiecare 30 de zile pana la predarea extradatului. Arestarea provizorie inceteaza de drept daca persoana extradata nu a fost preluata de autoritatile competente ale statului solicitant, in termen de 30 de zile de la data convenita pentru extradare. Cu exceptia cazului prevazut la articolul 59 alineat 6, instanta din oficiu, la sesizarea procurorului competent sau al celui desemnat de acesta sau la crerea extradabilului, poate dispune incetarea starii de arst in vederea extradarii, daca persoana extradata nu va fi preluata de autoritatile competente ale statului solicitant, in termen de 15 zile de la data convenita pentru predare. In cazul in care impotriva persoanei extradabile autoritatile judiciare romane competente au emis un mandat de arestare preventiva sau un mandat de executare a pedepsei inchisorii pentru fapte savarsite pe teritoriul Romaniei, mandatul de arestare provizorie in vederea extradarii devine efectiv de la data la care persoana in cauza nu se afla sub puterea mandatului de arestare preventiva sau a celui de executare a pedepsei.

2 Administrarea probelor

Potrivit articolului 48 la primul termen, instanta ia o declaratie persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu daca nu exista un avocat ales. Prezenta procurorului este obligatorie, iar procedura este publica, dca persoana sau procurorul nu se opune orala si contradictorie. Persoana extradabila sau procurorul de sedinta poate cere instantei un termen suplimentar de inca opt zile pentru motive suficient justificate. Parchetul este obligat sa contribuie la procurarea datelor si actelor necesare pentru a stabili daca sunt indeplinite conditiile extradarii si sa dispuna ridicarea si depunerea la instanta a obiectelor si bunurilor ce trebuiesc remise. Dupa interogatoriu persoana extradabila poate sa opteze, fie pentru extradarea voluntara, fie pentru continuarea procedurii, in caz de opunere la extradare.

3 Extradarea voluntara si extradarea simplificata si opozitia la extradare a) Extradarea voluntara Persoana extradabila are dreptul sa declare in fata instantei in baza articolului 49 ca renunta la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apara impotriva cererii de extradaresi ca isi da consimtamantul sa fie extradatasi predata autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaratia sa este consemnata intr-un proces-verbal, semnat de presedintele completului de judecata, grefier, persoana extradabila, avocatul ei si de interpret. Dupa ce instanta constata ca persoana extradabila este pe deplin constienta de consecintele actiunii sale, luand si concluziile procurorului, examineaza daca nu exista vreun impediment care exclude extradarea. Daca se constata ca extradarea voluntara este admisibila, instanta ia act despre aceasta prin sentinta si dispune totodata asupra masurii preventive necesaresa fie luata pana la predarea persoanei extradabile. Sentinta e definitiva, se redacteaza in 24 de ore si se transmite de indata in copie legalizata Ministerului Justitiei.

b) Extradarea simplificata

La articolul 49 se prevede si ca prezenta unei cereri formale de extradare si a actelor care sustin procedura extradarii necesare toate daca se prevede astfel prin conventie internationala aplicabile in relatia cu statul solicitant sau in cazul in care legislatia acelui stat permite o asemenea procedura simplificata de extradare si aceasat a fost aplicata si unor cereri formulate de Romania. c) Opozitia la extradare a persoanei extradabile Daca persoana extradata se opune la cererea de extradare ea isi va putea formula apararile oral si in scris, totodata va ptuea propune probe. In urma audierii persoanei extradabile, dosarul cauzei este pus la dispozitia aparatorului acesteia, pentru a putea prezenta in scris si in termen de opt zile, opozitia motivata la cererea de extradaresi a indica mijloacele de proba admisibile de legea romana, numarul martorilor fiind limitat la doi. Opozitia nu poate fi intemeiata decat pe faptul ca persoana arestata este persoana urmarita sau pentru ca nu sunt indeplinite conditiile pentru extradare. Odata prezentata opozitia sau expirat termenul de prezentare, procurorul poate solicita un termen de opt zile pentru a raspunde opozitiei sau pentru a administra probele.

4 Solutionarea cauzei Potrivit articolului 54, Curtea de Apel, dupa examinarea cererii de extradare, a materialului probator si a concluziilor prezentatede partea extradabila si de procuror, poate sa dispuna: in cazul concursului de cereri, conexarea dosarelor, chiar daca se refera la fapte diferite sau sunt inregistrate la Curti de Apel diferite, competenta aprtinand primei Curti de Apel sesizata; in cazul necesitatii de a primi informatii suplimentare de la statul solicitant amanarea solutionarii cererii de extradare pe un termen de 12 luni, cu posibilitatea de reiterarii cererii si acordarea unui nou termen de maxim doua luni; sa constate prin sentinta daca sunt sau nu indeplinite conditiile extradarii. Curtea de Apel nu este competenta sa se pronunte asupra temeiniciei , urmaririi sau condamnarii pentru care autoritatea straina cere extradarea, nici asupra oportunitatii extradarii.

Curtea de Apel poate formula doua solutii: