UNIVERSITATE POLITEHNICA FACULTATEA ENERGETICA

Energia eoliana

Coordonator tiinific Titlul academic Prenume Nume Absolvent

Cismaru Ionut Daniel Burcea Andrei

Bucuresti Anul

Anexa 3

Cuprins
Lista abrevierilor utilizate Introducere 4 5 7 7 8 8 9 13 16 16 19 19 19 20 21 22 23 24 27 51 51 52

1. Reelele de distribuie actuale

1.1.Structura SEN 1.2.Reelele electrice de distribuie 1.2.1. Introducere 1.2.2. Scheme de exploatare 1.3.Reelele electrice ale viitorului: Smart Grids 1.3.1. Sistemele SCADA la nivelul distribuiei de energie electric i sistemele de automatizare a distribuiei 1.3.2. Smart Grids la nivelul reelei de transport a energiei electrice

2. Reglajul de tensiune n reelele electrice

2.1 Aspecte generale privind calitatea energiei electrice 2.2. Situaia actual a reglajului de tensiune n Romnia 2.3. Rolul i locul reglajului de tensiune 2.4. Mijloace de reglaj tensiune putere reactiv 2.4.1. Condensatoare derivaie i serie 2.4.2. Compensatoare sincrone 2.4.3. Generatoare sincrone 2.4.4. Reglarea tensiunii prin intermediul transformatoarelorcu prize

3. Studiu de caz
3.1. Descrierea schemei de studiu 3.2. Testarea algoritmului propus

Concluzii i contribuii personale Bibliografie

63 67

ENERGIA EOLIAN
Energia eolian este una din opiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vntului fiind imense. Se estimeaz c energia eolian recuperabil la nivel mondial se situeaz la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattor), ceea ce reprezint de 4 ori mai mult dect consumul mondial actual de electricitate.

Figura 7.5 (Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004) Filiera eolian este puternic dezvoltat n Europa, deinnd poziia de lider n topul energiilor regenerabile, 90 % din productorii de eoliene de medie i mare putere, flndu-se n Europa. Pe primul loc pe piaa european este Germania, Spania pe poziia a doua, instalnd intensiv parcuri eoliene iar Danemarca este pe a treia poziie, avnd dezvoltate eoliene offshore i trecnd la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani. POTENIALUL SURSELOR DE ENERGIE EOLIAN DIN ROMNIA . n Romnia s-au identificat cinci zone eoliene distincte n funcie de potenialul energetic existent, de condiiile de mediu i topogeografice. Harta eolian a Romniei s-a elaborat lund n considerare potenialul energetic al surselor eoliene la nlimea medie de 50 de metri, pe baza datelor i informaiilor meteogeografice colectate ncepnd din anul 1990, pn n prezent. Din rezultatele nregistrate a rezultat c Romnia se afl ntr-un climat temperat continental, cu un potenial energetic eolian ridicat n zona litoralului Mrii Negre, podiurile din Moldova i Dobrogea (climat blnd) sau n zonele montane (climat sever). n regiuni cu potenial eolian relativ bun s-au localizat amplasamente favorabile, dac se urmrete exploatarea energetic a efectului de curgere peste vrf de deal sau a efectului de canalizarea al curenilor de aer. Se constat c, n zona Dobrogei, numrul de ore pe an n care viteza vntului depete 4 m/s este de 4000, n estul judeului Tulcea putnd atinge 5000 ore/an.

Dac n Europa exist 34 000 MW instalai n turbine eoliene, care produc aproximativ 70 TWh, n n Romnia sunt n funciune doar 900 kW. De asemenea, n ceea ce privete energia eolian, doar parcul industrial de la Ploieti beneficiaz de energie electric furnizat de turbina eolian cu putere de 660 kW amplasat n apropiere. Locaia aleas pentru montarea primei centrale eoliene din Romnia a fost Parcul Industrial Ploieti, zona identificata de meteorologi drept prielnic pentru o asemenea investiie. Pentru ca centrala s poat funciona este nevoie ca ea s fie amplasat intr-o zon unde bate vntul constant. Viteza minim a vntului care determin punerea n micare a centralei este de 3,5 metri/secunda. n zona parcului industrial viteza medie a vntului calculat de meteorologi este de apte metri/secund. Aceasta viteza medie asigur funcionarea centralei la 85-90% din capacitate. Dac viteza vntului depete 25 metri/secund, centrala se oprete automat pentru a nu fi dereglat de furtuni sau alte fenomene meteorologice. Centrala eolian are o putere instalat de 660 kW i produce un curent electric de 690 V, care intra n sistemul naional la 20 kV. SCURT ISTORIC AL ENERGIEI EOLIANE. Drept surs energetic vntul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. nc de la orizontul civilizaiei energia vntului se utiliza n navigaia maritim. Se presupune c egiptenii strvechi mergeau sub pnze nc cu 5.000 ani n urm. Primele mori eoliene pentru cereale au aprut n Persia acum peste 1000 i este posibil s se fi rspndit n China, n regiunea mediteraneean i n nordul Europei unde olandezii au construit solidele mainrii pentru care ara lor este i acum renumit. Olandezii au mbuntit modelul morii de vnt si l-au adaptat pentru a seca lacuri si mlatini din delta Rinului. Cnd colonitii au dus aceasta tehnologie in Lumea Noua la sfritul

secolului 19, au nceput sa foloseasc morile de vnt pentru a pompa apa pentru ferme, si mai trziu, pentru a genera electricitate pentru locuine si industrie.

Industrializarea, la nceput in Europa si mai trziu in America, a dus la un declin treptat in folosirea morilor de vnt. In Europa, motorul cu aburi a nlocuit morile de vnt care pompau apa. In anul 1930, programele Administraiei Electrificrii Rurale, au adus majoritii zonelor rurale din SUA, electricitate ieftina. Utilizarea energiei eoliene a variat ntotdeauna in funcie de preul carburanilor. Cnd preul acestor carburani a sczut , interesul pentru turbinele de vnt a sczut de asemenea. Dar cnd preul petrolului a crescut semnificativ in anul 1970, si interesul pentru utilizarea energiei eoliene a crescut. La nivelul anului 2005, pe plan mondial arile fruntae din punct de vedere al capacitaii totale instalate sunt Germania (18,428MW), Spania (10,027MW), SUA (9,149MW), India (4,430MW) si Danemarca (3,122MW). India a depit astfel Danemarca ocupnd locul 4 in topul celor mai mari piee ale energiei eoliene globale. Alte tari precum Italia, Anglia, Tarile de Nord, China, Japonia, si Portugalia au ajuns la aproximativ 1000 MW instalai.

Avantaje
Spre deosebire de celelalte surse de energie, puterea vntului este inepuizabila, nu polueaz mediul si nu degajeaz emisii ce duc producerea ploilor acide sau la amplificarea efectului de sera. Energia eoliana beneficiaz de una dintre cele mai ieftine tehnologii de producie, costnd intre 4 si 6 euroceni pe kilowatt/ora. Turbinele eoliene se pot construi lng ferme, mbuntind economia in zonele rurale unde intensitatea vntului este mai mare. De asemenea nu afecteaz activitatea fermierilor pentru ca ocupa o suprafaa relativ mica. Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestor generatoare o reprezint longevitatea acestora, fr sau cu foarte puine investiii suplimentare de la momentul instalrii. Un grup de cercettori au reuit sa dovedeasc ca turbinele folosite pentru uz marin trebuie sa genereze energie aproximativ 6.8 luni, nainte sa produc la fel de multa energie cat a fost

necesara pentru construcia ei. Asta nseamn ca aceste turbine i ctiga valoarea de aproximativ 35 de ori pe durata totala de funcionare. Mai mult dect att, daca este instalata intr-un loc propice ea va genera aproximativ 280 de mii de MWh in 20 de ani, astfel salvnd mediul de aproximativ 230 de mii de tone de CO2, generate de o centrala pe baza de combustibil fosil.

Dezavantaje
Pentru a avea succes, energia eoliana trebuie sa fie apropiata ca pre de energia convenional. Dar in acest caz, competitivitatea preului depinde de activitatea maselor de aer din acea zona. Chiar daca in ultimul deceniu costul producerii energiei eoliene a sczut dramatic, este necesara o investiie mai mare in acest domeniu dect in cel al termocentralelor. Pentru a deveni mai profitabila, trebuiesc finanate proiectele de dezvoltare a tehnologiei de producie. Marele dezavantaj l constituie faptul ca vanturile nu au activitate continua si de aceea nu pot furniza energie tot timpul. Iar puterea vntului nu poate fi stocata si utilizata la nevoie precum combustibilii solizi. Alt dezavantaj este ca nu toate vanturile sunt suficient de puternice, sau de dese pentru a putea fi valorificate. Zonele cu activitate intensa a vanturilor se afla de obicei in zone izolate, departe de orae, unde este necesara. Dezvoltarea energiei eoliene intra in competiie cu alte utilizri, mai profitabile, ale terenului respectiv. In ciuda faptului ca centralele eoliene au o influenta redusa asupra mediului in comparaie cu alte tipuri de centrale, apar nemulumiri datorita zgomotului produs de elice, efectului estetic si s-au raportat cazuri in care au fost omorte pasrile la impactul cu elicele generatoarelor. La ora actuala, aceste probleme au fost remediate sau mult reduse prin progresul tehnologic sau prin mai buna poziionare a centralelor. PRINCIPIU DE FUNCIONARE AL INSTALAIILOR EOLIENE. Energia eolian este o surs de energie renoibil generat din puterea vntului. Vnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a pamntului de ctre soare, fapt care creeaz micri de aer. Micarea maselor de aer se formeaz datorit temperaturilor diferite a dou puncte de pe glob, avnd direcia de la punctul cald spre cel rece. Aero-generatorul utilizeaz energia cinetic a vntului pentru a antrena arborele rotorului su: aceasta este transformat n energie mecanic, care la rndul ei este transformat n energie electric de ctre generatorul cuplat mecanic la turbina eolian. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, dac turbina i generatorul au viteze de acelai ordin de mrime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de vitez. Stocare acumulatori Energie cinetic vnt Energie mecanic rotor Energie electric generator Reea de distribuie Sarcini izolate (ex: localiti izolate)

n sfrit, exist mai multe posibiliti de a utiliza energia electric produs: fie este stocat n acumulatori, fie este distribuit prin intermediul unei reele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au i pierderi. Astfel, se poate meniona un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului. Trebuie luate n considerare, de asemenea, pierderile generatorului i ale eventualelor sisteme de conversie. Diagrama de transmisie a energiei pentru o instalaie eolien.

Mecanism de transmisie

Generator electric

Convertor de putere

Consumator/Reea

Elementele componente ale unei instalaii eoliene sunt: 1. Pale - Forma si concepia lor este eseniala pentru a asigura fora de rotaie necesara. Acest design este propriu fiecrui tip de generator electric. 2. Nacela - Conine generatorul electric asigurnd i o protecie mecanica 3. Pilon - Asigura structura de susinere si rezistenta a ansamblului superior. 4. Fundaie - Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian. n scopul evalurii resursei de energie eolian din locul unde se dorete amplasarea turbinei sunt necesare msurtori continui pe perioade extinse, n toate cele patru anotimpuri (aproximativ timp de 18 luni), cu un anemometru. Acesta msoar nu numai viteza, ci i sensul i direcia vntului, nregistrndu-le pe un calculator pentru analize ulterioare. Clasificarea turbinelor eoliene in funcie de orientarea axului. Exist mai multe tipuri de eoliene. Se disting ns dou mari familii n funcie de orientarea axului : - eoliene cu ax vertical ; - eoliene cu ax orizontal. Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena generatorul. Eoliene cu ax vertical. Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mic, avnd nlimea de 0,1 - 0,5[m] din nlimea rotorului. Aceasta permite amplasarea ntregului echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitnd astfel operaiunile de ntreinere. n plus, nu este necesar utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca n cazul eolienelor cu 7

ax orizontal. Totui, vntul are intensitate redus la nivelul solului, ceea ce determin un randament redus al eolienei. n plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul fiind supus unor solicitri mecanice importante. Din aceste motive, n prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precdere ctre eolienele cu ax orizontal. Cele mai rspndite dou structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaz pe principiul traciunii difereniale sau a variaiei periodice a incidenei. Rotorul Savonius n cazul cruia, funcionarea se bazeaz pe principiul traciunii difereniale. Eforturile exercitate de vnt asupra fiecreia din feele uni corp curbat au intensiti diferite. Rezult un cuplu care determin rotirea ansamblului.

Schema de principiu a rotorului Savonius Rotorul lui Darrieus se bazeaz pe principiul variaiei periodice a incidenei. Un profil plasat ntr-un curent de aer, n funcie de diferitele unghiuri, este supus unor fore ale cror intensitate i direcie sunt diferite. Rezultanta acestor fore determin apariia unui cuplu motor care rotete dispozitivul.

Schema rotorului Darrieus

Imaginea unei eoliene Darrieus

Eoliene cu ax orizontal . Exist dou categorii de eoliene cu ax orizontal: Amonte: vntul sufl pe faa palelor, fa de direcia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dup direcia vntului. Aval: vntul sufl pe spatele palelor, fa de nacel. Rotorul este flexibil i se auto-orienteaz. Funcionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaz pe principiul morilor de vnt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obine un bun compromis ntre coeficientul de putere, cost i viteza de rotaie a captorului eolian, ca i o ameliorare a aspectului estetic, fa de rotorul cu dou pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai puin supuse unor solicitri mecanice importante i au un cost mai sczut. 8

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate n funcie de direcia i fora vntului. Pentru aceasta, exist dispozitive de orientare a nacelei pe direcia vntului i de orientare a palelor, n funcie de intensitatea acestuia. n prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezint cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electric la scar industrial.

Ferm eolian offshore (Danemarca) Clasificarea eolienelor in funcie de putere. Eolienele pot fi clasificate n funcie de puterea lor: Clasificarea eolienelor n Diametrul palelor funcie de putere Mic putere <12 m Medie putere Mare putere 12 la 45 m > 46 m Puterea nominal < 40 kW 40kW la 1 MW > 1 MW

Principalele dou caracteristici ale turbinelor eoliene ar trebui s fie simplitatea i robusteea. Simplitatea ar trebui s fie ct mai mare, deoarece ea ar permite, n afar de costuri minime , o fiabilitate ridicat. Este deci necesar ca n construcia mainilor s eliminm la maximum elementele mobile, s eliminm influena variaiilor de direcie ale vntului. Robusteea unei maini eoliene este legat n primul rnd de condiiile n care lucreaz, respectiv n exterior, fiind expuse la intemperii de tot felul : ploaie, zpad, chiciur, gheat, praf etc. Trebuie de asemenea s suporte toate variaiile de vitez i direciile vntului. De fapt robusteea este legat de simplitate. Ar mai fi de adugat o calitate anex, dar deloc de neglijat n ziua de azi ; aceea a esteticii produsului, a integrrii acestuia n mediul natural a nepolurii estetice.

Concluzii: -Energia eolian este energia vantului, o form de energie regenerabila 9

-.La nceput energia vntului era transformat n energie mecanica. Ea a fost folosit de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap pentru diverse ambarcatiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru morile de vant. Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu sec al 7-lea .Hr de persi pentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene, construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia i Franta, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n acelai timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate. -rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania i Spania. La nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% n Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10% n Irlanda i Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia la nceputul anului 2012. La aceeai dat n Romnia existau peste o mie de turbine eoliene, jumtate dintre ele fiind n Dobrogea.

10