Acidul sulfuric, H2SO4 este un acid corosiv, uleios, incolor, cu cea mai mare tarie dintre acizi.
Acesta se topeste la 10.36 grade celsius si fierbe la 340 de grade celsius, fiind solubil in apa. Cand acidul sulfuric este amestecat cu apa, se degaja caldura. Acest acid concentrat arde pielea si carnea, si poate provoca orbirea la contact cu ochii. In ciuda pericolelor create de neglijentele manevrarii lui, acidul sulfuric a fost foarte important din punct de vedere comercial pentru multi ani. In jurul secolului XV a fost descoperita o metoda pentru obtinerea acidului prin distilarea vitriolului de otel cu nisip. In 1740 acidul sulfuric a fost cu succes produs la scala comerciala. Proprietati. Acidul sulfuric este un acid puternic, solutiile diluate ale acestuia aratand toate caracteristicile acizilor. Acestia au gust acru, prezinta conductibilitate electrica si sunt corosivi. Din acidul sulfuric putem obtine sulfat neutru SO4 si sulfat acid HSO4. De-a lungul secolului al XIX-lea, alchimistul german Baron Justus Liebig a descoperit ca acidul sulfuric, adaugat in sol, creste cantitatea de fosfor disponibil plantelor. Acestei descopriri I-a urmat o alta dezvoltare a productiei comerciale de acid sulfuric, si a condus la inbunatatirea metodelor in manufactura. Una dintre metodele folosirii acidului sulfuric in manufactura a fost folosita in anul 1900 si depindea de oxidarea dioxidului de sulf in trioxid de sulf, sub influenta unui catalizator. Productia de acid sulfuric Utilizarile de acid sulfuric sunt atat de variate incat volumul productiilor sale asigura un index aproximativ de activitate industriala generala. Acesta este de asemenea folosit in producerea substantelor organice, rafinarea petrolului, producerea de vopsele, procesarea metalelor si producerea materialelor textile.
Acidul sulfuric, H2SO4, este un foarte activ acid mineral (nu este un acid organic). Poate forma orice concetratie cu apa. Numele vechi al acidului sulfuric este ulei de vitriol. Cand sunt adaugate concentratii mari de trioxid de sulf SO3 la fabricarea acidului, rezulta o solutie de SO3 in H2SO4. Aceasta se numeste acid sulfuric fumens, Oleum, sau acid Nordhausen - H2S2O7. Acidul sulfuric are multe aplicatii, incluzand multe reactii chimice si utilizari industriale. Este produsul chimic cel mai folosit. Directiile principale includ productia de ingrasaminte, procesarea minereurilor si a apelor reziduale, sinteza produselor chimice si rafinarea petrolului. In combinatie cu acidul azotic, formeaza ionul NO2+, folosit la nitrarea unor compusi. Procesul de nitrare este utilizat pentru productia unui numar mare de explozivi, incluzand trinitrotoluenul, nitroceluloza si nitroglicerina. Acidul este folosit si in acumulatorii acid-plumb, si este uneori numit si acid de baterie. Reactia de hidratare a acidului sulfuric este puternic exoterma. Daca se adauga apa acidului, acesta poate incepe sa fiarba, stropind persoanele din jur. Intotdeuna se adauga acid in apa si nu invers. De notat ca aceasta problema se datoreaza partial si densitatilor relative ale celor doua lichide. Apa este mai putin densa decat acidul sulfuric, si are tendinta sa pluteasaca deasupara acidului. Pentru ca reactia de hidratare este favorabila termodinamic, acidul sulfuric este un excelent agent dehidrator, si este folosit la prepararea fructelor uscate. In atmosfera, combinat cu alti compusi chimici, produce ploaia acida. Exista doua procese principale folosite in productia de H2SO4, procedeul camerei de plumb si procedeul de contact. Procesul camarei de plumb este o metoda veche, si produce o solutie de acid in apa de concentratie 62 78%. Prin procesul de contact se obtine acid sulfuric pur. In ambele procese, Bioxidul de sulf, SO2, este oxidat la trioxid de sulf SO3, care este dizolvat in apa. Bioxidul de sulf este obtinut prin arderea sulfului: S(s) + O2(g) ---> SO2(g) prin prajirea piretei (sulfura de fier) sau a altor sulfuri metalice
4 FeS(s) + 7 O2(g) ---> 2 Fe2O3(s) + 4 SO2(g) sau prin arderea hidrogenului sulfurat, 2 H2S(g) + 3 O2(g) ---> 2 SO2(g) + 2 H2O(g) Bioxidul de sulf este oxidat catalitic la trioxid de sulf 2SO2(g) + O2(g) ---> 2 SO3(g) In absenta catalizatorului, oxidarea SO2 este lenta. In procesul vechi cu camera de plumb, catalizatorul este bioxidul de azot. In procedeul contact, catalizatorul este oxidul de vanadiu, V2O5. Trioxidul de sulf produs este dizolvat in acid sulfuric 98%, in care reactioneaza cu cele 2% apa, formand H2SO4. H2SO4 SO3(g) + H2O(l) -----------> H2SO4(l)
