Sunteți pe pagina 1din 7

Metoda Kabat Folosete scheme de micare global, se bazeaz pe micri normale i dezvoltarea motorie ontogenetic Creierul nregistreaz micri

ri de ansamblu i nu micrile separate i contraciile Micrile de ansamblu se desfoar n diagonal i spiral Eficient n PARKINSON, AVC, TVM, TCC, SM, NP Scopul metodei: - incurajarea sau grabirea raspunsului mecanismului neuromuscular gratie stimularii proprioceptive. Aceasta metoda introduce schemele de miscare globala ca element facilitator proprioceptiv pornind de la axioma conform careia creierul recunoaste numai miscarea, ignorand actiunea proprie a muschiului.

Schema de miscare cuprinde: Pozitia initiala sau pozitia de intindere, de obicei corespunde lungimii maximale a muschiului; Pozitia finala sau pozitia de scurtare maxima De la prima pozitie la cea de-a doua se parcurge intreaga amplitudine de miscare; intre aceste pozitii se gaseste: Pozitia mijlocie ( ex: daca schema este de flexie segmentul se aseaza in extensie maxima, apoi se ia in consideratie aportul abdadd si rotatia se considera ultima). Cand incepe miscarea, ordinea va fi inversa, prima care intra in joc este rotatia(da caracteristica spirala), apoi abd-add, apoi F-E. Se performeaza schema agonista atunci cand miscarea se executa spre contractia, respectiv scurtarea muschiului. Schema antagonista apare in sens invers, in care muschii scurtati se alungesc.

Scheme de facilitare Cabat se pot utiliza: pasiv de catre Kt, activ prin miscare libera rezistenta sau ghidaj, activo-pasiv liber cu ghidaj,

fara

activ cu R - rezistenta generand cresterea fortei si putand combina momente de contractii izometrice

PRINCIPIILE METODEI KABAT 1. Se poate ncepe cu efectuarea activ a diagonalelor pe partea sntoas pentru suprapunerea engramelor (bolnavsntoas) 2. Se ntlnesc n toate activitile cotidiene: Sunt scheme de micare global observate n activitile cotidiene (schemele diagonale folosesc grupuri de muchi caracteristice activitilor cotidiene) 3. Se realizeaz mai nti mobilizri pasive pe diagonal 4. I se explic P cum s fac micarea pe care o execut singur 5. Se realizeaz stimularea proprioceptiv prin ghidarea micrii cu rezisten 6. Rezistena trebuie s fie maximum ct poate P s tolereze: efectele rezistenei = activarea unui numr mai mare de uniti motrii i creterea tensiunii intramusculare care va determina iradiere ctre grupul de muchi afectai 7. Puncte de referin pentru F E sunt umrul i oldul TEHNICILE FUNDAMENTALE 1. Priza mainilor = La un deficit de F de cot, presiunea pe care o exercita Kt pe biceps, pe tendon sau masa musculara a acestuia, poate creste capacitatea P de a flecta antebratul; 2. Comenzile si comunicare = De obicei comenzile sa fie ferme, puternice (sunt stimulatoare); comenzile sa fie blande in cazul in care miscarea provoaca durere. = Comenzile sa fie adecvate dupa psihicul P. 3. Intinderea = Muschiul raspunde mai bine dupa ce a fost intins = Kabat a postulat ideea ca este mai bine sa folosim pozitia la intindere maxima. Componenta de rezistenta a segmentelor asigura o intindere mai buna a muschiului din schema.Kt executa tractiunea respectiv alungirea, si se produce reflexul de intindere si consecutiv contractia reflexa ( P in aceste momente trebuie sa execute contractia ). 4. Tractiunea si compresiunea - se folosesc pentru a stimula centrii proprioceptive care inerveaz structurile articulare = tractiunea se regaseste prin tragere ( se faciliteaza miscarea ), atunci cnd suprafeele articulare se separ = compresiunea ----------prin mpingere ( se faciliteaza stabilitatea sau meninerea posturii), atunci cnd suprafeele articulare se comprim,

se orienteaz ctre receptorii articulari carev rspund la modificrile de poziie a articulaiei 5. Rezistenta maxima - asigura o iradiere a impulsului, a excitatiei de la grupe musculare puternice din schema, catre cele slabe. = care permite executarea miscarii ( rol de a creste forta ) = important ca miscarea sa fie lenta fara saccade, sa fie raportata la forta actuala 6. Secventialitatea normala a miscarii - controlul motor se initiaza proximal si se deruleaza catre distal, dupa dezv. acestui control motor se face de la distal catre proximal. - secventa normala inseamna ca inceputul miscarii il face rezistenta in cadrul schemei, apoi miscarea segmentului distal, apoi segmentul proximal ( daca rezistenta nu se poate face , nici restul nu merge. Recuperarea in cazul unei afectiuni este negativa ). Intarirea pt cresterea fortei musculare - iradierea influxului nervos de la musculatura puternica la cea slaba ( in general musculatura proximala este mai puternica decat cea distala ) De ex: se exercita contra rezistenta pe musculatura puternica si este stimulata miscarea doar pe musculatura slaba de antrenat; acesta contra rezistenta trebuie sa se exercite treptat pt a permite iradierea. - iradierea de la membrul sanatos la cel bolnav ( rezistenta se exercita pe grupele musculare puternice si apoi pe cele slabe ) - reflexele tonice ale gatului si labirintice - reflexele de F-E - reflexele de postura si de echilibru - vizualizarea miscarii - reciprocitatea intre cele 2 scheme - miscarea de decompensare pt a scadea sau evita oboseala

DIAGONALELE KABAT

EXTREMITATEA SUPERIOARA:

D1 F + Add + RE Scapula ridicare + Abd + Rotatie in sus Brat F + Add + RE Cot Antebra Pumn+degete Police F sau E sau Imobilizat Supinaie F + deviate radiala Add

D1 E + Abd + RI Scapula coborare + Add + rotatie in jos Brat Cot Pumn + degete Police E + Abd +RI F sau E sau Imobilizat E + deviatie cubitala Abd

D2 F + Abd+RE Scapula ridicare + Add + rotatie in sus Brat Cot Pumn + degete Police F + Abd + RE F sau E sau Imobilizat E + deviatie radiala E

D2 E+ Add + RI Scapula coborare + Abd + rotatie in jos Brat Cot Pumn + degete Police E + Add + RI E sau F sau Imobilizat F + deviatie cubitala opozitie fata de degete

EXTREMITATEA INFERIOAR

D1 F + Add + RE Pelvis Coapsa Genunchi Picior + degete extensie degete ridicare F + Add + RE F sau E sau fix F dorsala + inversie +

D1 E + Abd + RI Pelvis coborre Coapsa Genunchi Picior + degete E + Abd + RI F sau E sau fix F plantara + eversie + flexie

D2 F + Abd + RI Pelvis Coapsa Genunchi Picior + degete ridicare F + Abd + RI F sau E sau fix F dorsala + eversie

D2 E + Add + RE Pelvis Coapsa Genunchi Picior + degete coborat E + Add + RE F sau E sau fix F plantara + inversie