Sunteți pe pagina 1din 9

Renault in Romania

1. Prezentare Dacia, primul constructor de automobile roman, a luat fiinta in anul 1966, odata cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. In anul 1999, Renault achizitioneaza 51% din capitalul societatii in urma procesului de privatizare, iar in prezent detine 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: de la refacerea instalatiilor industriale, reconstructia retelei comerciale si reorganizarea retelei de furnizori, pana la obtinerea a trei standarde de management al calitatii, dintre care unul in domeniul protectiei mediului. Investitiile realizate de Renault la Dacia pana la sfarsitul anului 2008 s-au ridicat la peste un 1.2 miliarde euro. n zece ani, Renault a investit 1,5 miliarde euro n Romnia, a produs peste 1,45 milioane de vehicule Logan i Sandero, din care 950.000 sunt produse sub marca Dacia[5]. Compania a raportat pentru 2008 o cifr de afaceri de 2,07 miliarde euro[5]. Intinsa pe o suprafata de 2.900.000 m, pe platforma industriala de la Mioveni se produc in prezent trei modele de vehicule de persoane Logan berlina, Logan MCV, Dacia Sandero si doua modele de utilitare - Logan Van si Logan Pick-Up. In anul 2007, patru lansari de produs au marcat evolutia gamei Dacia Logan: Logan Van, Logan GPL, noua motorizare de 85 CP pe varianta Logan diesel 1.5 dCi si Logan Pick-Up. In anul 2008, gama Dacia a fost completata cu modelul Dacia Sandero, iar modelele Logan berlina si Logan MCV au trecut printr-un proces de restilizare. Acesta a fost o urmare fireasca a noii identitati de marca a companiei, initiate o data cu modelul Dacia Sandero (iulie 2008). Astfel, la finalul anului 2008, Dacia detine de cea mai tanara gama de vehicule de persoane din Europa. Reteaua comerciala Dacia in Romania numara in prezent 69 de agenti autorizati care au operatiuni de vanzare de vehicule noi si servicii post-vanzare, la care se adauga 34 de agenti autorizati care se concentreaza strict pe vanzarea de vehicule noi si 23 de puncte care realizeaza doar servicii post-vanzare. Fabricarea, distributia si exportul vehiculelor sunt asigurate prin munca a peste 13.800 de persoane. Pentru pregatirea personalului, Renault a investit 1 milion de ore de formare, iar pentru modernizarea infrastructurii, numai in anul 2008 au fost investite 2.200.000 de euro, care au acoperit refacerea spatiilor sociale (cantine si

vestiare dotate cu grupuri sanitare) si spatiilor de parcare din complexul industrial Mioveni. In 2010, Dacia a comercializat 348.723 automobile, cu 12% mai mult fata de 2009.Pe plan international, vanzarile au depasit 311.000 unitati, in crestere cu 15% comparativ cu anul 2009, Franta si Germania ramanand principalele doua destinatii de export. De altfel, Franta a redevenit prima piata de export pentru Dacia, cu peste 110.000 unitati vandute, ceea ce corespunde unei cote de piata de 4,12%. Pe locul al treilea s-a situat Italia, cu 21.930 unitati. Obiectivul celor de la Dacia este acela de a produce o gama de vehicule robuste, fiabile si accesibile pentru clientii romani si straini, la standarde de calitate Renault. Dacia este a doua marca a Grupului Renault, contribuind in mod semnificativ la imbunatatirea imaginii Romaniei in lume, Dacia devenind o marca internationala 2. Investitii Investitorii de la Renault au alocat pietei romanesti, in perioada 2000-2010, circa 1,63 miliarde de euro. "Grupul Renault a investit foarte multi bani in Romania din anul 1999 de cand a intrat pe piata. O schimbare majora a avut loc in anul 2004, dupa lansarea Logan, proiect in care foarte putina lume credea. Orice coleg francez trimis in Romania in 2004 considera acest lucru o pedeapsa si sfarsitul carierei. Lucrurile s-au schimbat acum, toti angajatii din pozitii importante din grup isi doresc sa vina in Romania pentru a marca o etapa importanta in cariera lor", a spus Mavrodin la conferinta "Profilul HR-ului in 2012". El a aratat ca in perioada 2000-2010 investitiile Renult in Romania se ridica la 1,63 miliarde de euro, urmand ca la sfarsitul anului 2012 sa depaseasca 2 miliarde de euro. "Romania este a doua tara ca importanta pentru grupul Renault. Grupul a contribuit cu peste 3% din PIB-ul Romaniei, avand o cifra de afaceri anuala de 3 miliarde de euro pe an. Masa salariala a Groupe Renault in Romania este de 300 de milioane de euro pe an", a mai spus Mavrodin.

De asemenea Grupul Renault a investit, din anul 2000, peste 35 de milioane de euro pentru formarea angajailor din Romnia, concretizai n 5,5 milioane de ore de pregtire."Grupul a pus n practic un dispozitiv de formare complex: 520 de formatori interni, dou centre de formare, 13 coli de dexteritate i 11 spaii DOJO (spaii de antrenament n domeniul securitii, calitii i mediului) (...)Formrile se realizeaz att pentru noii angajai, ct i pentru cei cu experien n companie. Primii beneficiaz de un parcurs de integrare profesional n companie, iar mai apoi de specializri n relaie direct cu meseria lor.Cei care au petrecut o perioad mai mare n cadrul Grupului sunt formai periodic pentru a pstra actualitatea n raport cu meseriile lor sau pentru a ine pasul cu expansiunea Grupului la nivel internaional", se arat ntr-un comunicat al grupului. 3. Renault Technologie Romania (RTR) n acest centru vor fi dezvoltate proiecte pentru automobile i platforme tehnice, ce vor fi vndute n Europa Central i de Est, Turcia, Rusia i Africa de Nord. Valoarea acestui proiect este estimat la peste 450 de milioane de euro i const n deschiderea a trei locaii la Bucureti, Piteti i Titu [7]. Menirea RTR este aceea de a veni n ajutorul planului ambiios al celor de la Renault. Renault Technologie Romania aparine de Renault Engineering i va trebui s dezvolte opt modele pe an. Organizaia Renault Engineering se mparte n dou componente: un departament central i centrele regionale. Renault Technologie Romania, n direct legatur cu Customers Renault Technologie Romania (RTR), se va ocupa n principal de design i testare, achiziie i suport (management, resuse umane, IT). Centrul se va ocupa de dezvoltarea trenurilor de rulare dar i de dezvoltarea unor modele pornind de la platforma Logan. RTR i va desfura activitatea n trei locuri: 1. Bucureti: birourile de design (aproximativ 1.900 angajai); 2. Piteti: probleme legate de asamblare i tren de rulare (500 angajai); 3. Titu: centru de testare; va fi deschis n cea de-a doua jumtate a lui 2009 (500 angajai). Lucrrile de construcie la centru, unde au fost realizate o parte din testele de vehicule i organe mecanice concepute de birourile de proiectare ale grupului Renault.Inaugurarea antierului a avut loc n iunie 2008. Actuala locaie a investiiei Renault se ntinde pe 256 de hectare, cumprate de la Ministerul

Aprrii, iar nc 200 de hectare au fost cumprate de pe piaa liber. Finalizarea Centrului i nceperea activitii era programat iniial pentru sfritul anului 2009 Centrul Titu va cuprinde 100 de bancuri de ncercri, destinate vehiculelor ntregi i componentelor. Ele vor permite recrearea unor condiii de funcionare extreme: rezistena la frig, simulator de expunere la soare, cabin de ploaie i altele. Instalat pe locul unei foste baze militare aeriene de 330 de hectare, la jumtatea distanei dintre Piteti i Bucureti, Centrul Tehnic Titu va completa activitatea centrelor de la Aubevoye i Lardy (Frana). Faptul c Centrul de la Titu i caut deja angajai, este privit cu bucurie de vicepreedintele uzinelor Dacia de la Piteti, Constantin Stroe. Este o man cereasc acest centru pentru Dmbovia, mai ales acum cnd oferta de locuri de munc lipsete cu desvrire.Aceste locuri de munc reprezint, pe lng o ofert, pentru cei care vor avea capacitatea de a lucra acolo, i o stabilitate pe termen lung. Mi-ar plcea s cred c ai remarcat, c acolo la Titu, este cel mai dinamic antier de investiii din Romnia. Eu nu am dect s m bucur pentru c am intuit asta de cnd m-am implicat n aceast proiect i am avut iniiativa instalrii acelui centru acolo. Acum, tinerilor care vor opta pentru Centrul Renault, nu le rmne dect s i dea seama c au o ans care nu se gsete oricnd, Constantin Stroe, vicepreedintele Dacia-Renault Piteti. Managerul companiei mai spune c Centrul de la Titu va fi cel mai mare din Europa Central i de Est. Majoritatea locurilor de munc sunt pe partea de mentenan.Sunt posturi de ingineri, tehnicieni i muncitori. n urma bursei de sptmna viitoare vrem s ne facem o baz de date pentru c la centrul de la Titu vor fi create anul acesta cteva sute de noi locuri de munc i vrem s ne crem i o baz de date pentru angajrile viitoare. Pn la sfritul anului vom avea cam 300 de angajai. Anul acesta se va da n folosin o prim parte a centrului, aceea cu dispozitivele de testate, urmnd ca pistele s fie finalizate la anul. Reanult Tehnologie Roumanie va avea, n total 2200 de angajai. O prim parte a centrului va fi dat n folosin n luna septembrie, iar cealalt parte, anul viitor, a declarat Anca Oreviceanu, director comunicare Renault Technologie Roumanie in anul 2010

3.1.

Impactul RTR in Titu

In timpul comunismului n Titu erau mai muli angajai dect locuitorii oraului.Dup 1990, platformele industriale au fost nchise, iar oamenii au fost pui pe liber. Din 2013, Renault va deveni cel mai mare angajator din ora, dup inaugurarea centrului de cercetri care se va ocupa de dezvoltarea noilor modele ale firmei. Ca majoritatea oraelor din Brgan, i Titu are aspectul unui sat n centrul cruia sunt plantate" cteva blocuri. n rest, case i gospodrii ca n orice comun. Localitatea a fost ridicat la rang de ora n anul 1969. Pe vremea lui Ceauescu, Titu a fost un ora industrializat forat, ca mai toate localitile din apropierea Bucuretiului. La o populaie de numai 10.000 de locuitori, pe platformele industriale din ora lucrau nu mai puin de 16.000 de muncitori, adunai de pe o raz de 20 de kilometri. Dup anii '90 a nceput declinul economic al oraului, pn n anul 2000, cnd primul investitor a fost un italian care i-a deschis dou societi de tricotaje i confecii. n prezent, acesta are 500 de angajai, toi din Titu. Principalul beneficiar al hainelor fcute la italianul din Titu este celebra companie de mbrcminte Benetton. Un alt moment de cotitur pentru economia oraului a fost n anul 2003. Atunci, fosta Fabric de Aparataje a nceput s lucreze pentru industria auto. De exemplu, haionul i elementele de plastic ale acestuia sau farurile de la Dacia Duster se fac i n dou fabrici din Titu. 14 septembrie 2005.Este data cnd primarul Ilie Dinu i Constantin Stroe, pe atunci director general Automobile Dacia, au avut prima discuie despre demararea unei investiii Renault la Titu. Titu a fost a treia locaie, primele dou fiind Geti i o zon din sudul judeului.Pe lng Romnia, Renault a mai avut oferte i din partea Turciei i a Rusiei. Ilie Dinu povestete c Stroe a dorit s bea cafeaua cu el n incinta unitii militare, unde acum se construiete Renault Tehnologie Roumanie (RTR). L-am sunat pe comandatul unitii i ne-a primit imediat. Parc tia de investiie", i aduce aminte edilul din Titu.

Un primim efect a fost ca valoarea pamantului a crescut la 2 euro metrul patrat. Nu exagerez, dar n fiecare sptmn vin oameni de afaceri s se intereseze de investiii n Titu sau n nprejurimi, lucru care nu se ntmpla acum zece ani", susine primarul Ilie Dinu.Edilul spune c utilitile i apropierea de Piteti i de Capital au atras constructorul francez aici.Cum era de ateptat, i oraul Titu, ca multe altele, sufer la capitolul infrastructur.Primarul spune c banii necesari pentru investiie n infrastructur sunt aprobai de la buget, dar fiind criz nc nu s-au deblocat conturile. Potrivit lui Dinu, venirea francezilor a dus la o cretere exagerat a preurilor la terenuri. Pe lng hectarele pe care era amplasat unitatea militar, Renault a mai cumprat teren i de pe piaa liber. nainte de sosirea francezilor, o parcel de 10.000 de metri ptrai costa 500 de lei. Dup ce Renault a anunat c va investi n Titu, un metru ptrat de teren ajunsese la doi euro. Practic, preul a crescut de la 5 bani la 8,4 lei pe metru ptrat. Creterea nu a fost de la 500 de lei la 1.000 de lei sau 2.000 de lei, ci direct n euro. Nimeni nu mai vindea la parcel, ci la metru ptrat i numai n euro", spune Dinu. 3.1.1. Renault atrage i ali investitori De cnd francezii au demarat proiectul de la Titu, n oraul dmboviean s-au construit dou noi supermarketuri, iar acum este n construcie un nou centru comercial.Chiar lng antierul celor de la Renault, un dezvoltator imobiliar din Irlanda a cumprat 40 de hectare pentru a construi un ansamblu rezidenial cu absolut toate facilitile. Un alt concern european, Resilux, originar din Belgia, a cumprat patru hectare lng Titu. Investiia se ridic la 12 milioane de euro, compania belgian producnd mase plastice pentru industria alimentar. Termenul de finalizare este sfritul anului 2011. Ilie Dinu are toate motivele s fie fericit. Odat cu nmulirea investitorilor n Titu vor crete i sumele ncasate la buget. nainte de Renault, primria din Titu ncasa de la investitori 500.000 de lei pe an, iar n prezent suma a ajuns la zece milioane de lei. Cnd investiia Renault va ajunge la final, Ilie Dinu sper s creasc ncasrile la buget cu nc 30%. Pentru unii, investiia celor de la Renault nseamn creterea cifrei de afaceri. La singura pizzerie din ora mesele sunt goale, iar n interior - doar cele trei angajate

care-i fac veacul. Ele tiu de investiia Renault i sper c angajaii de la centrul de cercetri vor veni i prin ora s se relaxeze. Spun c nu s-au gndit s ofere un meniu cu mncruri cu specific franuzesc, dar nu le displace ideea. Am avut pn acum frecvent clieni de la Renault, majoritatea francezi, i le-a plcut meniul nostru. Dac vor mncare franuzeasc, nu o s-i refuzm", spune Maria, osptri la pizzerie.Corina, vnztoare la unul dintre magazinele cu de toate din centrul oraului, spune c francezii se opresc des pe la ei. Au venit de cteva ori i au cumprat dulciuri pentru copii.Nu au ntrebat de produse franuzeti, ci s-au mulumit cu cele romneti"." n fiecare sptmn vin investitori s se intereseze de afaceri n Titu, lucru care nu se ntmpla acum zece ani. " 4. Concluzii Investitia Renault in fabrica de la Miovenii, a avut si are un impact pozitiv serios asupra orasului din judetul Arges si putem spune ca a intregii tari. In primul rand prin achizitonarea firmei Dacia, a salvat-o de la un faliment si de la disparitia unui putem zice simbol al tarii, Dacia fiind mult mandria fiicarui posesor. Disparitia regimului communist si intrarea intr-un alt fel de comert mult mai complex decat cu ce erau obisnuiti cei de la Dacia, neputand sa faca fata concurentei acerbe pe piata automobilelor, evolutiei tehnolgei in materie de autovehicule si la cerintele consumatorilor a adus firma usor usor intr-o pozitie delicata. Renault preluand firma investitnd in modernizarea fabricii, aducand Dacia la un alt nivel facand-o, prin creeare de noi modele,competitiva pe piata, ba chiar una dintre cele mai vandu-te masini din Europa din clasa ei, acest lucru nefiind posibil inainte de achizitia Daciei de catre Renault. Facand aceste vanzari istorice pentru uzina de la Mioveni a adus pe langa prestigiul si renumele marcii si al tarii in Europa si un profit semnificativ, profit care este impozitat rezultand ca si statul are de castigat. Dacia a realizat in 2010 o cifra de afaceri de 11,4 miliarde lei, iar in 2009 a urcat cu 15%, spre 13,17 miliarde lei (3,11 miliarde euro).Profitul net al Dacia a scazut in 2011 cu aproape 10%, de la 300 milioane lei (71.2 milioane euro), la 275 milioane lei (65 milioane euro). Impozitul pe profit a fost anul trecut de peste 92 milioane lei, mai mult decat dublu fata de 2010, astfel ca profitul brut a fost in 2011 de aproape 370 milioane lei, cu 11% peste 2010. Din cifra de afaceri de anul trecut, productia vanduta reprezinta 12,5 miliarde lei, iar reducerile comerciale

acordate au contribuit cu 600 milioane lei.Vanzarile de produse finite ale Dacia au totalizat 13,17 miliarde lei, din care in Romania s-a vandut in valoare de 3,9 miliarde lei, iar la export valoarea vanzarilor a fost de 9,27 miliarde lei, din care Europa a contribuit cu peste 7,5 miliarde lei. Este de remarcat si apreciat banii pe care ii atrage Dacia. Avand success pe piata, uzina de la Mioveni prin achizitia ei de catre Renault a creat locuri de munca, aproximativ 13652 in 2011, locuri de munca care nu ar fi existat cu siguranta daca Dacia ar fi ramas singura. Sa nu uitam faptul ca aceste cifre sunt legate doar de uzina de la Mioveni, dar uzina are nevoie de multe produse creend locuri de munca si profit multor alte firme auxiliare uzinei care fara ea probabil ca multe dintre ele s-ar inchide. Renault Technologie Roumanie, centrul de cercetare de la Titu este iarasi benefeciu mare adus de investitorii de la Reanult. Creind locuri de munca, multe dintre ele fiind bine platite tinand cont ca este un centru de cercetare, crescand valoarea zonei atragand dupa ea si alti investitori, acest lucru fiind extreme de benefic locuitorilor din imprejurimi si nu numai( inginerii fiind din toata tara) care chit ca lucreaza la centru sau nu au loc de munca daorita dezvoltarii zonei. Investitia celor de la Renault fiind una foarte mare a adus pe langa mandria celor de la Mioveni si Titu, locuri de munca in cele doua zone, a adus o mandrie tarii, realizand o masina cunoscuta peste tot in Europa ci si creeare de locuri de munca in tara si un venit consistent la bugetul de stat nu numai prin impozitarea profitului firmei ci si prin impozitarea culegerea taxelor celor care muncesc datorita celor de la Renault. In concluzie putem spune ca investitia celor de la Renault a avut un impact major nu numai la Mioveni si Titu ci in toata Romania.

5. Bibliografie www.adevarul.ro www.daciagrop.com www.capital.ro www.doingbusiness.ro

www.ziare.com