Sunteți pe pagina 1din 30

MODELARE ECONOMICA PROIECT DE DISCIPLIN

1. Prezentare general Este prezentat situaia tehnico-economic i de producie la S.C. "DG" S.A., obiectivele manageriale i modul de rezolvare n sistem conversaional. Proiectul conine urmtoarele module : M1. Evoluia pe pia a unor produse concureniale.Estimarea cererii produsului Dorna-apa plata M2. Estimarea vnzrii produselor Dorna apa plata i Dorna-apa minerala M3. Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc: stabilirea strategiei de vnzare. M4. Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n cazul n care se va lansa pe pia produsul Dorna-apa plata cu lamaie M5. Decizia managerial n condiii de multicriterialitate M.6. Estimarea ofertei de produse M.7. Estimarea bugetului de marketing. M.8. Stabilirea strategiei de vnzare M9. Programarea activitilor proiectului pentru introducerea n fabricaie a produsului D n cazul duratelor deterministe i analiza cost durat. Rezolvarea cerinelor pe module se realizeaz pe baza algoritmilor prezentai, iar n sistem conversaional, se vor utiliza produsele software WINQSB, QM (Quantitative Analysis for Management), EXPERT CHOICE i n EXCEL (la alegere). Pentru rezolvarea complet proiectul individual impune interpretarea i efectuarea unei analize economice a rezultatelor pariale/totale, cu precizarea consecinelor asupra activitilor organizaiei prin decizia sau deciziile adoptate

2.Situaia tehnico-economic i de producie a societii comerciale "DG S.A." Societatea Comercial DG S.A. opereaz pe pia unui bun de consum de folosint curent i realizeaz, de 2 ani, dou tipuri de produse Dorna-apa plata i Dorna-apa minerala cu urmtoarele caracteristici: -Volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, cu toate c aceste produse au ctigat poziii importante pe pia. -Pregtirea produciei pentru cele dou produse DORNA-apa plata i DORNA-apa minerala n lunile urmtoare (octombrie, noiembrie, decembrie), necesit cunoaterea n avans de ctre S.C. DG S.A. a cererii viitoare pentru cele dou produse ale sale. -Produsul DORNA-apa plata este n concuren cu alte trei produse similare BORSEC, AQUA, IZVORUL MINUNIILOR realizate de firme concurente, astfel c variaia cererii pentru produsul A este cauzat de evoluia ponderii pe pia a produselor concureniale BORSEC, AQUA, IZVORUL MINUNIILOR. -Produsul DORNA-apa plata nu are concuren semnificativ pe pia, dar cererea pentru acest produs variaz n funcie de conjunctura economic: rata inflaiei, creterea preurilor unor produse de consum curent, etc. Pentru acest produs, S.C. DG S.A. are contracteferme de 1000 u.f. pentru luna noiembrie i de 3200 u.f. n decembrie. -n evidena contabil i statistic a S.C. DG S.A. exist informaii privind costurile unitare de producie si despre vnzrile din produsele DORNA-apa plata i DORNAapa minerala.

Produsul Dorna-apa plata Dorna-apa minerala C=18 Nr. Crt. Luna

Costul unitar de producie 20 u.m./u.f. 10 u.m./u.f

Profit unitar 5 u.m./u.f. 3 u.m./u.f.

Nr agenti de vanzare

1 2 3 4 5

Octombrie (anul precedent) Noiembrie (anul precedent) Decembrie (anul precedent) Ianuarie (anul curent) Februarie (anul curent)

23 22 23 21 21

Vanzari din produsul DORNA-apa plata(lei) 20800 17500 19600 18760 18100

Vanzari din produsulDORNAapa minerala(u.f.) 1400 + 18=1418 1500 + 18=1518 1200 + 18=1218 1300 + 18=1318 1100 + 18=1118

6 7 8 9 10 11 12

Martie (anul curent) Aprilie (anul curent) Mai (anul curent) Iunie (anul curent) Iulie (anul curent) August (anul curent) Septembrie (anul curent)

20 20 21 19 17 15 14

18500 18500 17000 17150 16800 15600 15100

1350 + 18=1368 1450 + 18=1468 1150 + 18=1168 1200 + 18=1218 1100 + 18=1118 1310 + 18=1328 1250 + 162=1412

3. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c. Estimarea vnzrii produselor Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala n funcie de evoluia lor pe pia i situaia produselor concureniale; Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc: stabilirea strategiei de vnzare. Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n cazul n care se va lansa pe pia produsul Dorna-apa plata cu lamaie Estimarea ofertei de produse. Estimarea bugetului de marketing. Programarea activitilor proiectului pentru introducerea n fabricaie a produsului Dorna-apa plata cu lamaie n cazul duratelor deterministe i analiza cost durat.

Modulul 1. Estimarea cererii produsului A in conditii de concurenta La nceputul lunii septembrie a.c., S.C. MIKO S.A. a organizat o anchet asupra unui eantion reprezentativ de (1000+18=1018) consumatori, cu scopul de a determina numrul utilizatorilor produsului Dorna-apa plata ct i al utilizatorilor produselor concurente BORSEC, AQUA, IZVORUL MINUNIILOR S-au nregistrat urmtoarele rezultate: (400+18=418) cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului Dorna-apa plata 220 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului BORSEC 230 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului AQUA 150 cumprtori s-au declarat utilizatori ai produsului IZVORUL MINUNIILOR.

n luna septembrie a.c., S.C. DG S.A. a lansat o campanie de publicitate pentru produsul Dorna-apa plata. La nceputul lunii octombrie s-a efectuat o nou anchet asupra aceluiai eantion reprezentativ de cumprtori i s-au obinut urmtoarele rezultate: 3

- dintre utilizatorii produsului Dorna-apa plata (la nceputul lunii septembrie a.c.): 80% au rmas fideli produsului Dorna-apa plata 10% s-au orientat ctre produsul BORSEC

5% s-au orientat ctre produsul AQUA 5% s-au orientat ctre produsul IZVORUL MINUNIILOR - dintre utilizatorii produsului BROSEC (la nceputul lunii septembrie a.c.): 60% au rmas fideli produsului BORSEC 20% s-au orientat ctre produsul Dorna-apa plata 10% s-au orientat ctre produsul AQUA 10% s-au orientat ctre produsul IZVORUL MINUNIILOR - dintre utilizatorii produsului AQUA (la nceputul lunii septembrie a.c.): 50% au rmas fideli produsului AQUA 25% s-au orientat ctre produsul Dorna-apa plata 10% s-au orientat ctre produsul BORSEC 15% s-au orientat ctre produsul IZVORUL MINUNIILOR

- dintre utilizatorii produsului IZVORUL MINUNIILOR (la nceputul lunii septembrie a.c.): 40% au rmas fideli produsului IZVORUL MINUNIILOR 30% s-au orientat ctre produsul Dorna-apa plata 20% s-au orientat ctre produsul BORSEC 10% s-au orientat ctre produsul AQUA

Se fac urmtoarele ipoteze: -Alegerea unuia dintre produsele Dorna-apa plata, BORSEC, AQUA, IZVORUL MINUNIILOR n luna urmtoare depinde numai de alegerea din luna curent; -Se consider c matricea reorientrilor rmne neschimbat pentru fiecare din urmtoarele 3 luni; -Fiecare consumator cumpr un singur tip de produs, iar cantitile cumprate rmn neschimbate n urmtoarele trei luni.

Modelul economico-matematic In aceste conditii, evolutia pe piata a celor patru produse concurentiale poate fi analizata cu ajutorul lanturilor Markov Modelul economico matematic bazat pe teoria lanurilor Markov este de forma: St+1 = St * Pt/t+1 Pent p pentru perioadele de timp desemnate prin: t = 0 t=0 pentru septembrie, t=1 p t=1 pentru octombrie, t=2 p t=2 pentru noiembrie, t=3 p t=3 pentru decembrie; unde: St = ( cptDornacptBorsec cptAqua cptIzvorul ) reprezint vectorul cotelor de participare pe pia ale produselor
4

DOV

Dorna, Borsec, Aqua, Izvorul Minuniilor in luna t. Cotele de participare pe pia pot fi exprimate ca ponderi: 0 cpDorna 1, 0 cpCi 1 pentru i=1,2,3 astfel ca suma tuturor s fie 1 ( cpit = 1), sau ca procente: 0 cpi 100 , pentru i=1,...,4 si cpit = 100 pentru oricare moment de timp (t, t=1,2,...T); P = matricea reorientrilor = matricea probabilitilor de tranziie cu elementele pij, i=1,...,4, j=1,...,4. pij = probabilitatea de reorientare a unui consumator de la produsul i, fie acesta unul din mulimea { DO Dorna, Borsec, Aqua, Izvorul Minuniilor} n luna t {septembrie, octombrie sau noiembrie} a.c., la propr produsul j din mulimea { Dorna, Borsec,Aqua,Izvorul Minuniilor } n luna t+1 {octombrie, noiembrie sau decembrie} a.c., , i=1,...,4, j=1,...,4, i astfel nct pij=1 pii = coeficientul de fidelitate fa de produsul i, pentru i=1,2,3,4. Pe baza datelor furnizate de anchetele efectuate rezult: c 220 230 S0 c c c c S0=( 0.41, 0.21, 0.22, 0.14) vectorul strii iniiale sau al cotelor iniiale de pia i matricea probabilittilor de tranziie:

P=

0,8 0,2 0,25 0,3

0,1 0,6 0,1 0,2

0,05 0,1 0,5 0,1

0,05 0,1 0,15 0,4

Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial n care analizai rezultatele obinute pentru datele individualizate cu valoarea c 0 va include urmtoarele informaii: 1.Reprezentarea grafic i analiza evoluiei ponderilor pe pia a celor 4 produse concureniale. Precizarea i comentarea stadiului pe curba "vieii" n care se afl fiecare produs la momentul iniial; Sept 0,4100 0,2200 0,2300 0,1400 Oct 0,4715 0,2240 0,1715 0,1330 Noi 0,5048 0,2253 0,1450 0,1249 Dec 0,5226 0,2251 0,1328 0,1195

Dorna Borsec Aqua Izvorul Minuniilor

1.2000 1.0000 0.8000 0.6000 0.4000 0.2000 0.0000 Sept Oct Noi Dec

Izvorul Minuniilor Aqua Borsec Dorna

Produsul Dorna se afla in luna septembrie a.c. in perioada de crestere. Produsul Borsec se afla in luna septembrie a.c. in perioada de maturitate. Produsul Aqua se afla in luna septembrie a.c. in perioada de declin. Produsul Izvorul Minuniilor se afla in luna septembrie a.c. in perioada de declin. 2) Campania de publicitate a avut un efect maxim in luna octombrie cand produsul Dorna a avut o crestere vizibila

In celelalte luni, influenta campaniei publicitare a fost mai redusa. 3) Ponderea limita pe piata la care poate ajunge produsul Dorna daca matricea de tranzatie ramane neschimbata un numar mare de perioade este 0,5434= 54, 34% State Name Dorna Borsec Aqua Izvorul Minuniilor Expected State Probability 0,5434 0,2225 0,1214 0,1127 Cost/Return = Recurrence Time 1,8404 4,4935 8,2381 8,8718 2,7168

4) Evolutia fidelitatii fata de Dorna si a reorientarilor produsului Dorna fata de celelalte produse in raport cu luna septembrie este reprezenta grafic in figura urmatoare: Time Period Octombrie Noiembrie Decembrie Probability of State Dorna 0,8000 0,6875 0,6242 Probability of State Borsec 0,1000 0,1550 0,1853 Probability of State Aqua 0,0500 0,0800 0,0976 Probability of State Izvorul 0,0500 0,0775 0,0929

5) Plecand de la estimarile obtinute rezulta urmatorul volum al vanzarilor produsului A: - octombrie: 0.4715 * 6000 =2829 u.f - noiembrie: 0.5048 * 6000 =3029 u.f -decembrie: 0.5226 * 6000 =3136 u.f

6) Evolutia profitului asociat produsului A: - octombrie 2.3575 * 2829 = 6669,37 u.m.; - noiembrie: 2.5239 * 3029 = 7644,89 u.m.; - decembrie: 2.613 * 3136 = 8194,37 u.m..

Time Period 1 2 3

Expected Cost of State Dorna 2,3575 2,5239 2,6130

7) Politica managerial privind produsul Dorna Produsul se afla in perioada de crestere, iar campania de publicitate a dat rezultatele asteptate. Astfel propunem amplificarea campaniei publicitare prin alocarea unei sume mari pentru aceasta MODULUL II: Estimarea vanzarii produselor 1. Cazul produsului Dove-sapun solid Societatea Comercial DG S.A. are contracte ferme pentru produsul Dorna-apa minerala, numai n lunile noiembrie i decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vnzrilor produsului Dorna-apa minerala n luna octombrie a.c., conducerea firmei a hotrt s utilizeze datele din lunile anterioare care n reprezentare grafic sunt redate n figura.

Din grafic se observa ca nu exista trend si variatii sezoniere. Modelul economico-matematic Pentru estimarea vnzrilor n luna urmtoare se poate utiliza un model bazat pe medie i anume modelul Brown de nivelare exponenial. Modelul lui Brown de nivelare exponenial simpl este de forma: Ft = Xt + (1-)Ft-1 sau Ft+1 = Xt + (1-)Ft unde: Xt = volumul real al vnzrilor n perioada t; Ft = volumul estimat n perioada t-1 pentru vnzrile din perioada t; Ft+1 =volumul estimat n perioada t pentru vnzrile din perioada t+1;
8

Pentru estimarea iniial (F0) a vnzrilor, conducerea S.C. DG S.A. propune volumul vnzrilor din luna octombrie anul precedent, iar pentru constanta de nivelare propune valorile: I. = 0,2 II. = 0,9 III. optim n raport cu eroarea medie ptratic. Analiza economic a rezultatelor
1. Reprezentarea grafic a datelor reale, a mediei vnzrilor i a estimaiilor vnzrilor

pentru constantele de nivelare: = 0,2, = 0,9 i, respectiv optim n raport cu eroarea medie ptratic;

Column1 oct noi dec ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct

Date reale 1418 1518 1218 1318 1118 1368 1468 1168 1218 1118 1328 1268

Estimatii =0,9 1418 1508 1247 1310,9 1137,29 1344,929 1455,693 1196,769 1215,877 1127,788 1307,979 1271,998

Estimatii =0,2 1418 1438 1394 1378,8 1326,64 1334,912 1361,53 1322,824 1301,859 1265,087 1277,67 1275,736

Estimatii optim 1418 1445 1383,71 1365,968 1299,017 1317,642 1358,239 1306,874 1282,878 1238,361 1262,564 1264,031

Media datelor reale 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333 1293,833333

2) Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele trei valori ale constantei de nivelare; Estimatiile obtinute cu =0,9 reproduc vanzarile reale din luna imediat precedenta, iar estimatiile cu =0,2 si optim realizeaza o nivelare a vanzarilor in jurul mediei. 3). Volumul vnzrilor recomandat s fie luat n considerare pentru producia din luna octombrie anul curent.Justificarea recomandrii Volumul vanzarilor recomndat sa fie luat in considerare pentru productia din luna octombrie a.c este 1264,031 deoarece eroarea medie patratica este mai mica in cazul estimarilor cu optim 4). Recomandri generale pentru alegerea constantei de nivelare . Daca este aprope de 1, vanzarile din ultimele perioade au o influenta mare asupra previziunii pentru perioada urmatoare. Daca este mai aproape de 0, vanzarile din ultimele perioade au o influenta mica asupra previziunii pentru perioada urmatoare (previziunile de la o perioada la alta vor tinde sa fie constante. MODULUL III: Decizia managerial n condiii de incertitudine i risc Conducerea S.C DG SA realizeaz n principal dou produse Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala. Pentru produsele,Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala volumul vnzrilor variaz ntmpltor de la o lun la alta, iar conducerea societii este interesat n planificarea programului de producie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta s se apropie ct mai mult de cererea manifestat pe pia. Ajustarea nivelului produciilor pentru produsele Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala este
10

estimat n funcie de volumul previzionat al vnzrilor corelat cu vnzrile reale din produsele concurente existente pe pia (produsele Borsec, Aqua, Izvorul Minuniilor pentru produsul Dorna i produsele substitut pentru produsul Dorna-apa minerala crui cerere fluctueaz n funcie de conjunctura economic). Sunt evideniate urmtoarele situaii obiective de evoluie a vnzrilor: Starea naturii SN1:situatie favorabila societatii DG S.A -cererea pentru produsul Dorna-apa plata se estimeaza astfel: -cota de participare pe piata(calculata prin modelul Markov) * 6000 u.f in luna octombrie 0.4615*6000=2829 u.f -1,10* cota de piata( din modelul Markov)*6000 u.f in luna noiembrie 1,10*0,5048*6000=1,10*3028,8=3331,68 u.f -1,15* cota de piata(din modelul Markov)*6000 u.f in luna decembrie 1,15*0,5226*6000=1,15*3135,6=3605,94 u.f Rezulta ca in cazul starii naturi SN1, cererea pentru produsul Dorna-apa plata se siuteaza la nivelul: 2829 u.f+3331,68 u.f+ 3605,94=9766,62 u.f -cererea pentru modelul Dorna-apa minerala sa fie in luna octombrie la nivelul de 1271 u.f prognozat prin modelul Brown pentru =0,9, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1400 u.f si in decembrie 3500 u.f Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul Dorna-apa minerala se situeaza la nivelul: 1272+1400+3500=6172 u.f Starea naturii SN2: conditii medii de concurenta pe piata produselor Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala -cerera pentru produsul Dorna-apa plata se estimeaza astfel: -cota de piata (calculata prin modelul Markov)*6000 u.f in luna octombrie 0,4715*6000=2829 u.f -cota de piata (calculata prin modelul Markov) *6000 u.f in luna noiembrie 0,5048*6000=3028,8 u.f -cota de piata (calculata prin modelul Markov)*6000 u.f in luna decembrie 0,5226*6000=3135,6 u.f Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul Dorna-apa plata se siuteaza la nivelul: 2829+3028,8+3135,6=8993,4 u.f -cererea pentru produsul Dorna-apa minerala sa fie in luna octombrie la nivelul de 1275,74 u.f prognozat prin modelul Brown pentru =0,2, apoi in luna noiembrie la nivelul de 1200 u.f si in decembrie la 3200 u.f Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul Dorna-apa minerala se situeaza la nivelul: 1275,74+1200+3200=5675,74 u.f Starea naturii SN3: situatia nefavorabila pentru SC DG S.A ( concurenta agresiva a celorlalte produse) -cererea din produsul Dorna-apa plata se siuteaza la nivelul: -cererea pentru produsul Dorna-apa plata se estimeaza astfel:
11

-cota de piata (calculata prin modelulk Markov)*6000 u.f in luna octombrie 0,4715*6000=2829 u.f -0.95* cota de piata (calculata prin modelul Markov)* 6000 u.f in luna noiembrie 0.95*0.5048*6000=0,95*3028,8=2877,36 u.f -0.90 *cota de piata (calculata prin modelul Markov*6000 u.f in luna decembrie 0,90*0,5226*6000=0,90*3135,6=2822,04 u.f Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul Dorna-apa plata se situeaza la nivelul: 2829+2877,36+2822.04=8528,4 u.f Cererea pentru produsul Dorna-apa minerala sa fie in luna octombrie la nivelul de 1264,03 u.f prognozat prin modelul Brown pentru optim, apoi in luna noiembrie la nivelulo de 1000 u.f si in decembrie la 3200 u.f Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul Dorna-apa minerala se siuteaza la nivelul: 1264,03+1000+3200=5464,03 u.f Sunt luate in considerare urmatoarele variante decizionale referitoare la oferta de productie pentru urmatoarele trei luni: V1-oferta pentru produsul Dorna-apa plata sa fie egala cu cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c obtinute cu modelul Markov 0,4715*6000+0,5048*6000+0,5226*6000=2829+3028,8+3135,6=8993,4 u.f Iar oferta pentru produsul Dorna-apa minerala sa fie egala cu (cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru =0,2, +cererea de 1000 u.f pentru luna noiembrie+cererea de 3200 u.f pentru luna decembrie 1275,745+1000+3200=5475,74 u.f V2-oferta pentru produsu Dorna-apa plata sa fie cu 5% mai mare fata de cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c obtinute cu modelul Markov 1,05*8993,4=9443,07 u.f iar oferta pentru produsul Dorna-apa minerala sa fie cu 5% mai mica decat cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru =0,2 + cerera de 1000 u.f pentru luna noiembrie +cererea de 3200 u.f pentru luna decembrie 0.95*5475,74=5201,95 u.f V3-oferta pentru produsul Dorna-apa plata sa fie cu 5% mai mica fata de cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c obtinute cu modelul Markov 0.95*8993,4=8543,73 u.f, iar ofera pentru produsul Dorna-apa minerala sa fie cu 5% mai mare decat cerera pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru =0,2 +cererea de 1000 u.f pentru luna noiembrie +cererea de 3200 u.f pentru luna decembrie 1,05*5475,74=5749,53 u.f Compararea diferitelor posibilitatii de desfasurare a productiei se face prin prisma unor consecinte de tip profit calculat pentru fiecare varianta decizionala Vi, i=1,2,3 si stare a naturii SNj, j=1,2,3.

12

Profit(Vi,SNj)=(profitul unitar A)*MIN{(ofertaVi produs A),(cererea SNj produs A)} + (profit unitar B)*MIN{(ofertaVi produs B),(cererea SNj produs B)} - (costul unitar productie A) * MAX {0,(oferta Vi produs A) - (cererea SNj produs A)} - (costul unitar productie B) * MAX {0,(oferta Vi produs B) - (cererea SNj produs B)} profit unitar pentru Dorna-apa plata=5 um/u.f profit unitar pentru Dorna-apa minerala=3 um/u.f costul unitar productie pentru Dorna-apa plata=20 um/u.f costul unitar productie pentru Dorna-apa minerala=10 um/u.f Conducerea societatii doreste ierarhizarea variantelor decizionale in functie de profitul care ar putea fi obtinut atat in conditii de incertitudine, cat si in situatia in care , din experianta anterioara se estimeaza ca probabilitatea pj asociate starilor naturii sunt p1=0.4 pentru SN1 p2=0,4 pentru SN2 p3=0,2 pentru SN3 Modelul economico-matematic n condiii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obine prin utilizarea criteriilor de decizie Wald, Laplace, Savage i Hurwicz. n condiii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va face n funcie de sperana matematic a profitului (valoarea medie probabilist a profitului) calculat pentru fiecare variant. Structurarea situaiei decizionale sub forma unui set finit de variante de aciune, a mai multor stri ale naturii i posibilitatea de a calcula consecinele economice asociate fiecrei combinaii variant decizional stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub form matriceal prezentat n Tabel

Starea naturii SN1 (p1 = 0,4) Varianta Profit(V1, SN1) decizional V1 Varianta Profit(V2, SN1) decizional V2 Varianta Profit(V3, SN1) decizional V3

Starea naturii SN2 (p2 = 0,4) Profit(V1, SN2)

Starea naturii SN3 (p3 = 0,2) Profit(V1, SN3)

Profit(V2, SN2)

Profit(V2, SN3)

Profit(V3, SN2)

Profit(V3, SN3)

13

C=18 Starea naturii SN1 (p1=0,4) Cererea A=9766,62 Cererea B=6172 Varianta decizionala V1 Oferta A=8993,4 Oferta B=5475,74 Varianta decizionala V2 Oferta A=9443.07 Oferta B=5201,95 Varianta decizionala V3 Oferta A=8543.73 Oferta B=5749,53 61394,22 Starea naturii SN2 (p2=0,4) Cererea A=8993,4 Cererea B=5675,74 61394,22 Starea naturii SN3 (p3=0,2) Cererea A=8528,4 Cererea B=5464,03 49616,99

62821,2

51579,45

39954,45

59967,24

59007,97

55872,49

Analiza economic a rezultatelor Se recomand ca raportul managerial s includ explicaii asupra urmtoarelor aspecte: 1. Recomandri de alegere a celei mai potrivite reguli de decizie din cele folosite: Wald (minmax), maxmax, Savage (minmax regret), Laplace (equal likelihood), Hurwicz 1) Potrivit criteriului Wald (maxmin), varianta optima este varianta 3, profit = 55872.49 Potrivit criteriului maxmax, varianta optima este varianta 2, profit = 62821.2 Potrivit criteriului Savage (minmax regret), varianta optima este varianta 3, profit = 2853.96 Potrivit criteriului Laplace (equal likelihood), varianta optima este varianta 3, profit = 58282.57 Potrivit criteriului Hurwicz, varianta optima este varianta 3, profit = 56691.44 Best Decision Alternative3 Alternative2 Decision Value 55872,49 62821,20

Criterion Maximin Maximax Hurwicz (p=0.2) Minimax Regret Expected Value Equal Likelihood

Alternative3 56691,44 Alternative3 2853,96 Alternative1 59038,77 Alternative3 58282,57


14

Expected Regret Expected Value Expected Value Expected Value

Alternative1 1821,89 Information = 59038,77 Information = 60860,66 Information = 1821,89

without any with Perfect of Perfect

2) Estimarea costului maxim pentru achiziionarea unor informaii complete asupra strilor naturii Costul maxim pentru achizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este de 1.821,89 . 3) [0, 1]. h1: * 61394.22 + (1 - ) * 49616.99 h2: * 62821.2 + (1 - ) * 39954.45 h3: * 59967.24 + (1 - ) * 55872.49 h1 = h2 => h1 = h3 => h2 = h3 => > 0.87 => > 0.81 => > 0.85 => h2 > h1 h1 > h3 h2 > h3 1 = 2 = 3 = 0,87 0,81 0,85

-> (0 ; 0.81) => -> (0.81 ; 0.85) => -> (0.85 ; 0.87) => -> (0.87 ; 1) =>

V3, V1, V2 V1, V3, V2 V1, V2, V3 V2, V1, V3

4) In conditii de risc se va alege varianta 1, profit = 59038.77 MODULUL IV: Calculul profitului maxim probabil (sperana matematic a profitului) n cazul n care se va lansa pe pia produsul Dorna-apa plata cu lamaie Departamentul de cercetare producie al S.C DG S.A. a creat un nou produs Dorna-apa plata cu lamaie care a fost testat pe pia i care este acceptat de ctre utilizatori. Pentru realizarea produsului conducerea S.C. DG S.A. are n vedere mai multe variante. Alegerea variantei
15

convenabile depinde n principal de evoluia vnzrilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de amortizare a utilajelor. Dup primul an se vor lua noi decizii n funcie de situaia vnzrilor. Datele privind variantele i strile naturii pentru cele 2 momente de decizie sunt prezentate n Tabelul 10.9. Conducerea S.C. DG S.A. dorete s cunoasc aciunea pe care trebuie s o ntreprind n prima i, respectiv, a doua etap pentru a obine maximum de profit

Anul t Variantele Instalarea unui utilaj nou (cost 20+18 um) 38 u.m. Starile naturii Variantele

Anul t+1 Starile naturii Profitul estimat

Conjunctura favorabila (probabilitatea=0,7)

Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3) Ore suplimentare de lucru 20 u.m. Conjunctura favorabila (probabilitatea=0,7)

Conjunctura nefavorabila (probabilitatea=0,3)

Instalarea unui nou utilaj Cerere mare (cost 20+18 um) (prob=0,3) Cerere medie 38 u.m. (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Ore suplimentare de Cerere mare lucru (prob=0,3) Cerere medie (prob=0,6) Cerere mica 20 u.m. (prob=0,1) Cerere mare Utilizarea capacitatii (prob=0,3) Cerere medie existente (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Cerere mare Instalarea unui nou utilaj (prob=0,3) Cerere medie 38 u.m. (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1) Instalarea unui nou utilaj Cerere mare si ore (prob=0,3) Cerere medie suplimentare de lucru (prob=0,6) Cerere mica 58 u.m. (prob=0,1) Ore suplimentare de Cerere mare lucru (prob=0,3) Cerere medie 20 u.m. (prob=0,6) Cerere mica (prob=0,1)
16

818 618 518 618 518 418 518 418 218 618 518 218 518 418 218 418 418 218

Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial va include: 1. Reprezentarea arborelui decizional cu valorile asociate tuturor nodurilor

22

2) Pentru calcularea valorilor se porneste de la dreapta la stanga -valoarea nodului 10(Utilizarea capacitate existenta): 30%*518+60%*418+10%*218=428

17

-valoarea nodului 5(Conjunctura nefavorabila) se preia valoarea nodului 10, deoarece nu mai exista alt nod cu care sa se compare valoarea si nici nu exista un cost care sa diminueze valoarea -valoarea nodului 2(Instalare utilaj nou) : 70%*630+30%*428=569,4 -valoarea nodului initial , se compara valoarea nodului 2 diminuata cu costul atasat deciziei respective(569,4-38=531,4), cu valoarea nodului 3 diminuata cu costul atasat deciziei respective (449,4-20=429,4), si se alege valoarea cea mai mare (nodul 2 cu valoarea 531,4). Pentru primul an decizia optima este: Instalarea unui utilaj nou, care in cazul unei conjuncturi favorabile ar duce in anul t+1 la decizia instalarii utilajului, iar in cazul unei conjuncturi nefavorabile ar duce in anul t+1 la decizia Utilizarea capacitatii existente. 3) Daca probabilitatea de realizare a starilor naturii se modifica, astfel in cazul conjuncturii favorabile creste de la 70% la 80%, iar in cazul conjuncturii nefavorabile scade de la 30% la 20%, valorile nodurilor 2 si 3 vor fi: - valoarea nodului 2 ajunge de la 569.4 la 589.6. - valoarea nodului 3 ajunge de la 449.4 la 459.6. In acest caz decizia optima nu s-ar schimba. MODULUL V. Decizia managerial n condiii de multicriterialitate: alegerea unei variante de retehnologizare pentru produsul Dorna-apa minerala Departamentul de investiii al S.C. DG S.A. a analizat posibilitatea ca n anul urmtor s retehnologizeze secia de producie n care se realizeaz produsul Dorna-apa minerala. n acest sens, au fost identificate trei variante de investiii diferite n ceea ce privete valorea investiiei i productivitatea echipamentelor, suprafaa ocupat, durata de exploatare, i a cheltuielile de mentenan Valoarea investitiei (u.m.) 565000 + c 485000 + c 644000 + c Durata de exploatare (ani) 14 12 16 Cheltuieli de mentenanta (u.m./luna) 2280 + 0,1c 2450 + 0,1c 2100 + 0,1c

V1 V2 V3

Productivitatea (u.f./zi) 68+(c*12)/255 65+(c*12)/255 72+(c*12)/255

Suprafaa ocupat (mp) 100 140 155

Valoare a investiti ei (u.m.) V1 V2 V3 565018 485018 644018

Productivitat ea (u.f./zi) 68,84706 65,84706 72,84706

Suprafata ocupata (mp) 100 140 155


18

Durata de exploatare (ani) 14 12 16

Cheltuieli de mentenanta (u.m./luna) 2281,8 2451,8 2101,8

Managerii firmei au decis ca alegerea variantei de retehnologizare ce se va implementa sa fie realizata pe baza urmatoarelor criterii: 1. Termenul minim de recuperare a investitiei( ani) calculat ca raport intre valoarea investitiei si profitul mediu anual.Profitul mediu anual se va determina in functie de productivitatea zilnica a liniei de productie( u.f/ zi), numarul de zile lucratoare dintrun an (255 zile) si profitul unitar al produsului Dorna-apa minerala(u.m/u.f) 2. Suprafata minima ocupata de linia de productie (mp) 3. Durata maxima de exploatare a liniei de productie(ani) 4. Cheltuieli de mentenanta minime(u.m/luna) In urma dezbaterilor asupra ponderii fiecarui criteriu in luarea deciziei, managerii au stabilit coeficientii de importanta ce vor fi acordati celor 4 criterii, astfel: -0,37 pentru criteeriul 1(termen de recuperare a investitiei) -0,15 pentru criteriul 2(suprafata ocupata) -0,25 pentru criteriul 3(durata de exploatare) -0,23 pentru criteriul 4(cheltuieli de mentenanta) Modelul economico - matematic Decizia multicriterial poate fi modelat cu ajutorul metodei utilitii globale maxime. Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial va include: 1. Matricea atributelor i a utilitilor pentru cele trei variante analizate; 2. Ierarhizarea variantelor i indicarea variantei optime din punct de vedere multiciterial. 3. Analiza senzitivitii soluiei la variaia coeficienilor de importan acordai celor 4 criterii. Termenul minim de recuperare a investitiei(ani); V1=32 V2=29 V3=35 Tip criteriu

Criteriu 1 2 3 4

Coeficient Variante decizionale importanta V1 V2 min 0,37 32 29 0,5 1 min 0,15 100 140 1 0,2727273 max 0,25 14 12 0,5 0 min 0,23 2281,8 2451,8 0,485714 0 Utilitate globala 2,485714 1,2727273

V3 35 0 155 0 16 1 2101,8 1 2

Varianta optima V1

19

MODULUL VI. Estimarea ofertei de produse pentru Dorna-apa plata i Dornaapa minerala cu luarea n considerare a resurselor limitate Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii produsului Dorna-apa plata, a estimrii vnzrii produsului Dorna-apa minerala i din contractele ncheiate rezult c cererea pentru produsele Dorna-apa plata si Dorna-apa minerala n lunile octombrie, noiembrie i decembrie a.c. este urmtoarea: C=18 Cererea in luna octombrie (u.f.) 2829 1264 Cererea in luna noiembrie (u.f.) 3029 1018 Cererea in luna decembrie (u.f.) 3136 3218

Produsul Dorna-apa plata Dorna-apa minerala

Se observa ca cererea pentru produsul Dorna-apa minerala este fluctuanta, iar din datele din tabel rezulta ca si timpul

Modelul liniar pentru stabilirea programului de productie-stocare Variabilele modelului: x1 = cantitatea din produsul A realizata in luna octombrie a.c.; x2 = cantitatea din produsul A stocata in luna octombrie a.c.; x3 = cantitatea din produsul A realizata in luna noiembrie a.c.; x4 = cantitatea din produsul A stocata in luna noiembrie a.c.; x5 = cantitatea din produsul A realizata in luna decembrie a.c.; x6 = cantitatea din produsul B realizata in luna octombrie a.c.; x7 = cantitatea din produsul B stocata in luna octombrie a.c.; x8 = cantitatea din produsul B realizata in luna noiembrie a.c.; x9 = cantitatea din produsul B stocata in luna noiembrie a.c.; x10 = cantitatea din produsul B realizata in luna decembrie a.c.; Functia obiectiv: minimizarea cheltuielilor totale de productie si stocare (min) f(x)= 38*1+0.57*2+38*3+0.57*4+38*5+28*6+0,42*7+28*8+0.42*9+28*10 Restrictiile problemei: - pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa plata in luna octombrie a.c.: C1: x1 - x2 = 2829 - pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa minerala in luna octombrie a.c.: C2: x6 - x7 = 1264
20

- pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa plata in luna noiembrie a.c.: C3: x2 + x3 - x4 = 3029 - pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa minerala in luna noiembrie a.c.: C4: x7 + x8 - x9 = 1018 - pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa plata in luna decembrie a.c.: C5: x4 + x5 = 3136 - pentru satisfacerea cererii produsului Dorna-apa minerala in luna decembrie a.c.: C6: x9 + x10 = 3218

- pentru timpul de lucru disponibil al utilajului: C7: 0.101x1 + 0,08x6 403.6 (luna octombrie a.c.) C8: 0.101x3 + 0,08x8 503.6 (luna noiembrie a.c.) C9: 0.101x5 + 0,08x10 603.6 (luna decembrie a.c.) - pentru timpul de lucru disponibil al resursei umane: C10: 0,05x1 + 0,07x6 301.8 (luna octombrie a.c.) C11: 0,05x3 + 0,07x8 301.8 (luna noiembrie a.c.) C12: 0,05x5 + 0,07x10 301.8 (luna decembrie a.c.) - pentru capacitatea de stocare: C13: 2x2 + 3X7 6000 C14: 2x4 + 3x9 6000 Restrictiile de nenegativitate: xi 0, i=1,,10.

Analiza economica a rezultatelor: 1) Prgramul lunar de productie-stocare, modul de utilizare a resurselor disponibile (utilaj, resursa umana), costul de productie, costul de stocare, costul total si profitul total se prezinta astef:

Octombrie Decembrie a.c. a.c. TOTAL Productia (u.f.): Produsul A: Produsul B: Stocul (u.f.): Produsul A: Produsul B: Utilajul: Timpul ocupat (ore) Timpul nefolosit (ore) Resursa umana: Timpul ocupat (ore) 2.829,00 1.280,72 0 16,715 388,186 15,414 231,1 3.136,00 2.071,43 0 0 482,45 121,15 301,8
21

8.994,00 5.500,00 0 1.163,29 1348,394 162,406 834,7

Timpul nefolosit (ore) Costul total (u.m.): Costul de productie Costul de stocare Profit net total (u.m.):

70,7 69389,66 69387,15 2,507 17984,64

0 83434,29 83434,29 0 21894,29

70,7 235054,5 234880 174,493 61295,51

2)Scrierea problemei duale: Max f(u)=2829u1+1264u2+3029u3+1018u4+3136u5+3218u6+403,6u7+503,6u8+603,6u9+301,8u 10 +301,8u11+301,8u12+6000u13+6000u14 Restrictii: u1 + 0.101u7 + 0,05u10 38 -u1 + u3 + 2u13 0.57 u3 + 0.101u8 + 0,05u11 38 -u3 + u5 + 2u14 0.57 u5 + 0.101u9 + 0,05u12 38 u2 + 0,08u7 + 0,07u10 28 -u2 + u4 + 3u13 0.42 u4 + 0,08u8 + 0,07u11 28 -u4 + u6 + 3u14 0.42 u6 + 0,08u9 + 0,07u12 28 Left Hand Side 2.829,00 1.264,00 3.029,00 1.018,00 3.136,00 3.218,00 388,19 477,76 482,45 231,10 301,80 301,80 50,14 3.439,72 Right Hand Side 2.829,00 1.264,00 3.029,00 1.018,00 3.136,00 3.218,00 403,60 503,60 603,60 301,80 301,80 301,80 6.000,00 6.000,00 Slack or Surplus 0 0 0 0 0 0 15,4138 25,8424 121,1497 70,7 0 0 5949,856 2560,285 Shadow Price 20 10 20,1071 10,15 20,2143 10,3 0 0 0 0 -2,1429 -4,2857 0 0 Allowable Min. RHS 0 -16,7147 3005,599 1001,285 3112,599 3201,285 388,1862 477,7576 482,4503 231,1 288,3129 288,3129 50,144 3439,715 Allowable Max. RHS 2.981,61 1.456,67 3.298,74 1.210,67 3.405,74 3.410,67 M M M M 302,97 302,97 M M

Constraint 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14

Direction = = = = = = <= <= <= <= <= <= <= <=

In luna noiembrie, in coloana Shadow price, pe linia a treia, care reprezinta cererea staisfacuta a produsului Dorna-apa plata, u3=20.107,1. Aceasta inseamna ca in cazut cresterii cu o unitate fizica a vanzarilor produsului Dorna-apa plata, se obtine o cretere a cheltuielilor totale de
22

productie-stocare cu 20.1071 u.m. Astfel si cheltuielile de productie-stocare se vor reduce cu 20.1071 u.m in cazul reducerii cu 1 u.f a cantitatii de Dorna-apa plata. Pretul de evaluare u3=20.1071 u.m poate fi aplicat pentru variatia cantitatii de Dorna-apa plata realizat in luna noiembrie a.c 3).Dac managerul poate suplimenta resursa uman numai ntr-o singur lun, care dintre ele ar avea prioritate i de ce ? Ct ar trebui s investeasc n luna respectiv pentru suplimentarea cu 1 or a timpului de lucru al resursei umane? Pentru ce interval de variaie al timpului de lucru al resursei umane din luna de referin este valabil aceast evaluare? Managerul societatii ar putea sa suplimenteze resursa umana in decembrie, deoarece cresterea cu o ora de lucru a resursei umane, atrage dupa sine o scadere cu -4.2857 a valorii functiei obiectiv si cum aceasste este de minim, alegem valoarea care o diminueaza cel mai mult. Inervalul de variatie a timplului de lucru al resursei umane este [288.3129; 302.97]

4)Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniului de admisibilitate pentru variaia disponibilului de resurse. Facem analiza de senzivitate si a analizei parametrice pentru C11 care reprezinta timpul de lucru disponibil al resursei umane in luna noiembrie a.c. Analiza de senzivitate: -in noiembrie C11 este 301.8. Shadow Price are valoarea -2.1429. -presupunem ca C11=302, rezulta ca valoarea functiei obiectiv se modifica cu -0.4286, de la 235054,5 la 235054.07142 Analiza parametrica: -daca resursa umana creste de la 301.8 la 302.97, valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -2.1429 -daca resursa umana creste de la 302.97 la infinit, valoarea functiei obiectiv nu se modifica deoarece panta este 0. -daca resursa umana scade de la 301.8 la 288.3129 , valoarea functiei obiectiv scade cu o panta de -2.1429 5)Utilizarea analizei de senzitivitate i a analizei parametrice pentru determinarea domeniului de optimalitate pentru costurile unitare de producie i stocare. Facem analiza pentru C3 care reprezinta cererea satisfacuta din produsul A in luna noiembrie. Aceasta ceere se obtine adunand stocul din luna octombrie la productia din noiembrie, dupa care se scade stocul din noiembrie. -Daca C3 este 3029 si toate celelalte date ale problemei raman neschimbate -Daca valoarea lui C3 variaza intre 3005.599 si 3298.742 solutia optima a dualei ramane neschimbata, iar valoarea functiei obiectiv a dualei se modifica cu 20.1071 * C3. Valoarea functiei obiectiv a primalei se modifica cu (20.1071*C3) Sa presupunem ca C3 este 3049, rezulta ca valoarea functiei obiectiv se modifica cu 20.1071*(3049-3029)=402.142 Analiza parametrica:
23

-daca costuriel pe productie-stocare cresc de la 3029 la 3298.742 atunci valoarea functiei obiectiv a primalei se modifica cu valoarea pantei(20.1071) -daca C3 creste de la 3298.742 la infinit atunci solutia nu este fezabila. -daca C3 scade de la 3029 la 3005.599, atunci valoarea functiei obiectiv a primalei scade cu 20.1071. -daca C3 tinde spre 0, atunci valoarea functiei obiectiv a primalei ajunge la valoarea de 174472 6)In cazul unor produse indivizibile (variabile de tip Integer), cum se modific modelul pentru determinarea structurii de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie i stocare? In cazul unor produse indivizibilese schimba restrictiile: In cazul unor produse indivizibile, modelul se schimba astfel: Se schimba restrictiile: C1: x1-x2 = 2829 C2: x6-x7 = 1264 C3: x2+x3-x4 = 3029 C4: x7+x8-x9 = 1018 C5: x4+x5 = 3136 C6: x9+x10 = 3218 7)Programul de producie obinut asigur o utilizare uniform a utilajului i a resursei umane n cele 3 luni? In caz negativ, construii un model pentru determinarea programului de producie care s permit minimizarea cheltuielilor de producie - stocare i ncrcarea uniform a utilajului i resursei umane. Programul de productie obtinut nu asigura o utilizare uniforma a utilajelor si a resursei umane. Modelul care permite minimizarea cheltuielilor de productie-stocare si incarcarea uniforma a utilajului si a resursei umane difera de cel initial doar la restrictiile: C7: 0,101x1+0,08x6 = 403,6 C8:0,101x3+0,08x8 = 503,6 C9:0,101x5+0,08x10 = 603,6 C10:0,05x1+0,07x6 = 301,8 C11:0,05x3+0,07x8 = 301,8 C12:0,05x5+0,07x10=301,8

MODULUL VII. Programarea activitilor unui proiect pentru introducerea n fabricaie a produsului Dorna-apa plata cu lamaie 7.2. Cazul duratelor probabiliste Activitile din cadrul proiectului de introducere n fabricaie a produsului nou Dorna-apa plata cu lamaie la S.C. DG S.A. prezint un grad mare de imprecizie n ceea ce privete durata acestora datorit faptului c acest proiect nu a mai constituit preocuparea firmei n trecut. n aceste
24

condiii, li s-au solicitat specialitilor estimri ale duratelor activitilor care au fost grupate n trei categorii: durata optimist, durata cea mai probabil i durata pesimist

Sim bol

Denumire activitate

Activit i Durata precede nte optimist (sptmni) 9+0,01c=9,18 3 + 0,01c=3,18

Durata cea mai probabil (sptmni) 12 + 0,01c=12,18 5 + 0,01c=5,18

Durata pesimist (sptmni)

A B

D E

F G H I

Proiectare produs Elaborare program marketing Pregtire A documentaie tehnic Construire A prototip Elaborare A prospect de marketing Estimare cost C de producie Testare tehnic D a produciei Studiul pieei B,E Estimare cerere H i pre de vnzare Redactare F,G,I studiu final

15 + 0,01c=15,18 8 + 0,01c=8,18

3 + 0,01c=3.18

6 + 0,01c=6,18

9 + 0,01c=9,18

8 + 0,01c=8,18 2 + 0,01c=2,18

11 + 0,01c=11,18 14 + 0,01c=14,18 4 + 0,01c=4,18 6 + 0,01c=6,18

1 + 0,01c=1,18 4 + 0,01c=4,18 5 + 0,01c=5,18 2 + 0,01c=2,18

3 + 0,01c=3,18 6 + 0,01c=6,18 8 + 0,01c=8,18 3 + 0,01c=3,18

6 + 0,01c=6,18 9 + 0,01c=9,18 11 + 0,01c=11,18 5 + 0,01c=5,18

1 + 0,01c=1,18

3 + 0,01c=3,18

6 + 0,01c=6,18

Conducerea S.C. DG S.A. dorete s analizeze care este durata de realizare a proiectului n condiiile lurii n considerare a duratelor probabiliste ale activitilor. Modelul economico matematic Calculul duratei medii de realizare a unui proiect complex pentru introducerea n fabricaie a unui produs nou, n condiiile n care duratele activitilor sunt probabiliste se poate realiza cu un model PERT/TIME. Rezolvare Rezolvarea problemei se poate face cu produsele informatice: WINQSB/ CPM - PERT/ Probabilistic PERT
25

Analiza economic a rezultatelor Raportul managerial n care se analizeaz rezultatele obinute va include: 1. Termenele minime i maxime de ncepere, respectiv, de terminare a fiecrei activiti, precum i rezerva total de timp; Activity Name A B C D E F G H I J Project Number of On Critical Path Yes no no Yes no no Yes no no Yes Completion Critical Activity Mean Time 12,18 5,3467 6,18 11,18 4,18 3,3467 6,3467 8,18 3,3467 3,3467 Time Path(s) Earliest Start 0 0 12,18 12,18 12,18 18,36 23,36 16,36 24,54 29,7067 = = Earliest Finish 12,18 5,3467 18,36 23,36 16,36 21,7067 29,7067 24,54 27,8867 33,0533 33,05 1 Latest Start 0 12,8333 20,18 12,18 14 26,36 23,36 18,18 26,36 29,7067 saptamani Latest Finish 12,18 18,18 26,36 23,36 18,18 29,7067 29,7067 26,36 29,7067 33,0533 Slack (LSES) 0 12,833 8 0 1,82 8 0 1,82 1,82 0 Standard Deviation 1 0,8333 1 1 0,6667 0,8333 0,8333 1 0,5 0,8333

Dupa cum reiese din tabel termenele minime si maxime de incepere , respectiv, de terminare, precum si rezerva totala de timp pentru fiecare activitate sunt: -activitatea A se afla pe drumul critic, se desfasoara pe o perioada de 12,18 saptamanii, incepe in prima saptamana si se termina in a 12,18-a, nu are rezerva de timp -activitatea B nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 5,3467 saptamanii, incepe cel mai devreme, in prima saptamana si se termina in a 5,3467-a, sau poate incepe in a 12,833-a saptamana si se poate termina in a 18,18-a. Rezerva de timp este de 12,833 saptamanii -activitatea C nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 6,18 saptamanii, incepe cel mai devreme in a 12,18-a saptamana si se poate termina in a 18,36-a, sau poate incepe cel mai tarziu in a 20,18-a si se poate termina in a 26,36-a. Are o rezerva de 8 saptamanii. -activitatea D se afla pe drumul critic, se desfasoara in 11,18 saptamanii, incepe in a 12,18-a saptamana si se termina in a 23,36-a saptamana.Nu are rezerva de timp -activitatea E nu se afla pe drumul critic, se desfasoara in 4,18 saptamanii, incepe in saptamana 12,18 si se termina in saptamana 16,36, sau poate incepe in a 14-a saptamana si se poate termina in a 18,18-a saptamana.Are o rezerva de timp de 1,82 saptamanii. -activitatea F nu se afla pe drumul critic, are o activitate de 3,3467 saptamanii, poate incepe in saptamana 18,36 si se poate termina in saptamana 21,7067, sau poate incepe in saptamana 26,36 si se poate termina in saptamana 29,7067. Rezerva de timp este de 8 saptamanii. -activitatea G se afla pe drumul critic,are o activitate de 6,3467 saptamanii, incepe in a 23,36-a saptamana si se termina in a 29,7067-a saptamana, sau poate incepe in a 23,36-a saptamana si se poate termina in a 29,7067-a saptamana. Nu are rezerva de timp.
26

-activitatea H nu se afla pe drumul critic, are o activitate de 8,18 saptamanii, incepe in saptamana 16,36 si se termina in saptamana 24,54 sau poate incepe in saptamana 18,18 si se poate termina in saptamana 26,36. Rezerva de timp este de 1,82 sapamanii. -activitatea I nu se afla pe drumul critic, are o activitate de 3,3467, incepe in a 24,54-a saptamana si se termina in a 27,8867-a saptamana, sau poate incepe in a 26,36-a saptamana si se poate termina in a 29,7067-a saptamana. Are o rezerva de timp de 1,82 saptamanii. -activitatea J se afla pe drumul critic, are o activitate de 3,3467 saptamanii, incepe in a 29,7067-a saptamana si se termina in a33,0533-a saptamana. Nu are rezerva de timp. 2)Durata medie total de realizare a proiectului Durata medie totala de realizare a proiectului este de 33,05 saptamani. 3) Probabilitatea de realizare a proiectului n (30,3 + 0,05c) i (32,3 + 0,04c) sptmni i, respectiv (36,3 + 0,05c) i (38,3 + 0,04c) sptmni;

Critical Path

Completion Time Std. Dev.

Probability to Finish in 33 weeks 48,8438

Probability to Finish in 36 weeks 94,5277

Probability to Finish in 39 weeks 99,9379

ADG J

1,8409

Probabilitatea de realizare in: 33 saptamani este de 48,844 36 saptamani este de 94,528 39 saptamani este de 99,9379

27

4) Determinarea prin simularea Monte Carlo a distribuiei de probabilitate a duratei totale de realizare a proiectului.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

Completion Time From 0 27,31 27,88 28,46 29,03 29,61 30,18 30,76 31,33 31,9 32,48 33,05 33,63 34,2 34,78 35,35 35,93 36,5 37,07 37,65 38,22 38,8

To (included) 27,31 27,88 28,46 29,03 29,61 30,18 30,76 31,33 31,9 32,48 33,05 33,63 34,2 34,78 35,35 35,93 36,5 37,07 37,65 38,22 38,8 and over Observations = Completion to finish in

Frequency 0 1 3 4 10 28 30 73 100 114 130 127 119 91 70 43 28 13 10 5 1 0

% 0 0,1 0,3 0,4 1 2,8 3 7,3 10 11,4 13 12,7 11,9 9,1 7 4,3 2,8 1,3 1 0,5 0,1 0

Cumulative % 0 0,1 0,4 0,8 1,8 4,6 7,6 14,9 24,9 36,3 49,3 62 73,9 83 90 94,3 97,1 98,4 99,4 99,9 100 100

Total Average Chance

1000 Random Seed = 27437 Time = 33.12 weeks 33.05 weeks 0,491

28

Durata medie totala de realizare a proiecctului, obtinuta prin simulare, este de 33,12 saptamanii, iar acestei durate i corespunde o probabilitate de 0,5. ansa de a se termina n 33,05 sptmni este de 49,1%

29

MODELARE ECONOMICA
Proiect la S.C DG S.A

Grupa 132, Seria B Facultatea de Management

30