SISTEME DE AER CONDITIONAT

Masterand: Duman Marin

Indrumator: Prof.Dr.ing.Eugen Rusu


2012
UNIVERSITATEA DUNEA de JOS
FACULTATEA de MECANIC
CATEDRA de MECANIC APLICAT
M.S.I.M
ISTORIC
RACITOARE .FUNCTIONARE .PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE
-CONDESATORUL
-CALCULE:-TERMICE
-CONSTRUCTIVE
-FLUIDO-DINAMICE (REZISTENTA-AERODINAMICA)
-DISTRBUITOARE
-PUTERE ELECTRICA NECESARA ANTRENARII
VENTILATOARELOR
POMPE DE CALDURA
SCHIMBATOARE DE CALDURA

CUPRINS
ISTORIC
In conformitate cu istoricii antici, idea de pardoseala suprainaltata
apartine negustorului, care a trait intre sec. II-III inainte de era noastra, in
localitatea Baia, in zona depresionara Flegreica (teritoriul Italiei
contemporane), cunoscuta pentru izvoarele sale termale.
Acest negustor bogat a aplicat pentru prima oara practic un fenomen
larg raspindit in acele locuri, asa numitele "fumarole" emisii caracteristice
de aburi, conditionate de activitatea vulcanica a zonei depresionare Flegreica.
De atunci, aburii aerului fierbinte au inceput sa fie utilizati pentru incalzirea
bailor termale antice.
Willis Carrier a construit primul aparat de aer conditionat pentru a
combate umiditatea in fabricile din industria textila. Termenul de aer
conditionat a aparut in 1906. Stuart Cramer, un inginer din industria textila l-a
folosit. Cramer a experimentat diferite feluri de a ameliora efectele aerului
uscat generat de procesul de productie.
Substantele folosite in primele aparate de aer conditionat erau foarte
apropiate de amoniacul folosit initial.
Cercetarile lui au dovedit ca este posibil a se comprima si lichefia
amoniacul fiind apoi folosit in procesul de evaporare pentru a raci aerul.

La sfarsitul secolului s-a descoperit ca aceste gaze erau distructive pentru
stratul de ozon si din nou a aparut necesitatea gasirii unei alternative. O noua
generatie de gaze a fost dezvoltata si multe din instalatiile vechi de aer
conditionat au fost scoase din functiune. Viitorul aerului conditionat se arata
promitator, cu eliminarea riscului afectarii stratului de ozon concomitent cu
imbunatatirea eficientei energetice a sistemelor de aer conditionat.
Remprosptarea aerului n cladire este
asigurat de prezena ventilatorului. Acesta
este montat n podul casei sau pe terasa.
n cazul acionrii cu senzori de umiditate,
prin extragerea aerul prin grilele de
extracie din camerele cu umiditate mare
se impune o remprosptare a aerului n
toat casa.
Cum funcioneaz sistemul central de aer condiionat

.
Utiliznd energie electric, compresorul pompeaz agentul de rcire prin
sistem pentru a aduna cldura i umiditatea din ncperi i apoi a le elimina n exterior.
Cldura i umezeala sunt eliminate din cas cnd aerul cald din interior este
suflat prin sistemul de evaporare deja rcit. Cldura din aer se transfer evaporatorului,
rcind astfel aerul.
Sistemul central de aer condiionat este un sistem ce
conine o unitate exterioar numit unitate de condensare i o
unitate interioar, cea de evaporare, care se monteaz pe
aeroterma din locuin
Cldura care a fost transferat evaporatorului este apoi pompat spre exterior,
pe cnd aerul rece este pompat napoi n cas, ajutnd astfel s menin o temperatur
interioar confortabil. Sistemul central de aer condiionat se mai poate obine i cu
ajutorul unitilor compacte sau cu pompe de caldur.
O aeroterma menine locuina cald n lunile reci i joac un rol important n
funcionarea sistemului de aer condiionat.Aeroterma produce cldur prin arderea
gazului natural. Cldura obtinu prin acest proces trece n aa numitul schimbtor de
cldur. Prin intermediul sistemului de tubulatur, aerul din locuin este suflat peste
schimbtorul de cldur i astfel se obine nclzirea.
FUNCTIONARE, PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE
W
u
Aerul proaspt care este introdus n ncperi ia locul aerului viciat care prsete
ncperea respectiv
Starea amestecului este determinat de pozia punctului M a crui entalpie i
continut de umiditate se calculeaz cu relaiile:
hm =
Pe baza bilanurilor termice i de umiditate se
determin fluxurile de cldur i de umiditate, u [kW]
i W [kJ/kg]. Mrimile u i W pot avea valori pozitive
sau negative.
h nh
n
c A
+
+1
[kJ/kg]
xM =
x nx
n
c A
+
+1
[kg/kg]
Se calculeaz direcia procesului: c =
Prin punctul A se traseaz direcia procesului pe
care se fixeaz starea B, astfel c sensul BA s
corespund cu sensul dat de c.

Se impune o anumit diferen de temperatur ntre strile B iA. Starea B
corespunde aerului care trebuie s fie introdus n spaiu condiionat, freonilor, atunci
suprafat de rcire este reprezentet de vaporizatorul V al instalaiei frigorifice care
deservete agregatul de condiionare. Urmeaz apoi o nclzire la x constant pentru a
aduce aerul n starea B. Modificarea strii aerului de la A la B, pe directia cv se produce
n incinta respectiv.
Ecuatia de bilant termic si transfer de caldura
S qS tm S k q m
k k
= A = = u
1
t = t
t
t
t
Li
1 k
Le
Li
max
min
L
S
t
[ C]
[m ]
0
2
1
t
t
t
Stabilirea regimului de temperaturi
CONDESATORUL
Condensatorul este unul dintre cele mai importante schimbtoare de cldur dintr-o
instalatie frigorific si de aer conditionat. n acesta are loc transferul termic de la vaporii
de agent frigorific supranclzii, la agentul termic de rcire, care in cazul de fa este
aerul. Aerul curge forat peste serpentinele condensatorului. Vaporii de agent frigorific
sunt refulai de ctre compresor n distribuitorul de vapori de unde sunt condui prin
serpentinele plane nervurate ale condensatorului. n urma transferului termic se produce
condensarea agentului frigorific n interiorul evilor, iar condensul se scurge gravitational
acumulndu-se intr-un colector inferior de lichid care uneste toate sectiile la baza
inferioar.
Condensatoare rcite cu aer pot funciona n condiii de circulaie fie natural, fie
forat a aerului
Instalatia folosit pentru conditionarea aerului n sezonul cald are n component
urmtoarele aparate:
CALCULE
i
i e
i
t
t
e
i
e
lm p
R
d d
d
d
d
t t
+
+
+ +

2
R
1
e

o
o
a. Calculul coeficienilor de convecie
k =
4
3
) ( tp tk d
qk g
i


v

b. Calculul termic
qlSi = k (tk - tp) [W/m
2
K] ; qLsi= [W/m
2
K]
c.Calculul constructiv
-lungimea condensatorului:
B =
m
L
1
-nlimea condensatorului
H = m s1
[m]
[m] ,
-limea condensatorului C = z s1 [m]
( )
7 , 1
L
ech
w
d
L

|
|
.
|

\
|
d.Calculul fluido-dinamice (rezistenei aerodinamice)
hL = A
e.Puterea electric necesar antrenrii ventilatoarelor
[W]
V
L L
p V
P
q
A
=
1 1
1
1
1
4 4
w
m
w
V

=
t t
f.Calculul distribuitoarelor
di =
Grosimea peretelui evii:
-1mm pentru - di < 20 [mm];
- 1,5 mm pentru - di = 25 32 [mm];
- 2 mm pentru - di = 38 49 [mm].
g.Gabaritul si masa aparatului

V = H B C [m3]

Map = Mt + Ml + Mr [kg]
POMPE DE CALDURA(P.D.C)
Utilizarea P.D.C constituie o rezerva uriasa de energie termica pentru incalzirea
spatiilor si prepararea apei calde menajere.
Pretul in crestere permanenta a purtatorilor de energie face ca PDC sa devina o
investitie rentabila, cu o perioada de recuperare a investitiei suplimentare de numai
cativa ani (functie de sistemul conventional pe care-l inlocuieste).
Paralel cu avantajele legate de cheltuielile reduse de exploatare sunt si avantajele
legate de protectia mediului
La stabilirea puterii PDC reversibile se va tine seama de puterea de racire ( EER).
Puterea de racire este intodeauna mai mare decat puterea de incalzire
Utiliznd energie electric, pompele de cldur sunt folosite att pentru nclzirea cat i
pentru rcirea locuinelor transfernd cldura ntre 2 rezervoare.
In lunile mai calde, pompa de cldur funcioneaz ca un sistem de aer condiionat,
eliminnd cldura din interior, transfernd-o n exterior.
In timpul lunilor mai reci, cldura din exterior este extras i transferat n interiorul
locuinei. Credei sau nu, chiar i la 0 grade Celsius se produce destul cldur pentru
pentru a nclzi o cas cu ajutorul pompei de cldur.
PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE AL POMPEI DE CALDURA CU COMPRIMARE DE
VAPORI ACTIONATA ELECTRIC (PDC)
SCHIMBATOARE DE CALDURA

Prin schimbtor de cldur se nelege un aparat sau o instalaie care are drept
scop realizarea unui transfer de cldur de la un corp mai cald la unul mai rece, n
procese de nclzire - nsoit eventual de topire, fierbere, vaporizare, uscare, etc, sau
de rcire - eventual nsoit de condensare - cum sunt cele din cazanele de abur ori
ap cald sau fierbinte, cuptoare, prenclzitoare, distilatoare, condensatoare, etc.
Cele dou corpuri n care are loc transferul de cldur sunt denumite purttori de
cldur sau ageni termici; corpul mai cald care cedeaz cldura i se rcete, se
numete agent sau purttor primar, iar corpul mai rece care preia cldura cedat de
primul i se nclzete, se numete agent sau purttor de cldur secundar .
Construcia raional a diferitelor tipuri de schimbtoare
de cldur este condiionat de respectarea unor condiii
cerute acestor aparate. Dintre acestea trebuiesc
menionate:

- respectarea condiiior de desfurare a proceselor tehnologice (la nclzire sau
la rcire ), care asigur buna calitate a procesului;
- o construcie simpl, compact, cu greutate mic i cu cost redus;
- o construcie uor de montat i de reparat;
- siguran n funcionare i comoditate n exploatare.
- schimbtoare de cldur vapori-lichid;
- schimbtoare de cldur lichid-lichid;
- schimbtoare de cldur gaze-lichid;
- schimbtoare de cldur gaze-gaze etc, n funcie de agenii termici care
acioneaz reciproc n procesul de transmitere a cldurii
Exemple de schimbatoare de caldura: vaporizatorul, condesatorul de la o instalatie de
frig(racire), cel mai des schimbator de caldura intalnit in apartamente este banalul
CALORIFER , care schimba caldura apei cu cea a gazlui respectiv AER-ul din camera.
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org

http://www.rehau.com/RO_ro/constructii/Energii

http://forum.softpedia.com

http://www.ambient-instal.ro

http://www.casesigradini.ro



Multumesc pentru atentie!