Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(antracenozide, antraglicozide)
Raspandire in plante si produse vegetale sub forma - glicozidata - emodine - agliconi - emodoli localizati fie intr-un singur organ al plantei fie in mai multe organe,
in plante se gasesc mai ales in forma redusa (antrone, diantrone si/sau antranoli) si, mai rar, in forma oxidata (antrachinone), mai rar libere (agliconi), frecvent glicozidate (sub forma de O-glicozide sau Cglicozide). Reprezinta principiile active din; Rhei rhizoma, Frangulae cortex, Sennae folium et fructus, Aloe, Rhamni purshiani cortex, Rhamni catharticae fructus.
Biogeneza
- aromarizarea pe calea lanturilor policetometilenice
O 8 x CH3-CO-SCoA O O O O O
O
HO
O O endocrocina
HO O
CH3
Biosinteza endocrocinei
Structura antraderivatilor
- in produsele vegetale - forma antrachinonica = forma de adm. medicamentoasa,
- in planta proaspata: mai multi derivati (sau acelasi) in diferite stadii de oxidare, - oxidarea se face in trepte, - actiunea farmacodinamica difera in functie de gradul de oxidare,
forma antranolica - in planta vie, mai stabila in solutie forma antrachinonica - in stare cristalizata in produsul vegetal
R2
R1 O
OH O
OH
OH OH OH
H
O'
OH
1,8-dihidroxioxantrona
OH O
OH
OH O
OH
H2 1,8-dihidroxi-antrona
O' H'
antranol
O'
O 1,8-dihidroxi-antrachinona
OH O
9 10
OH
OH O
OH
H
10' 9'
O'
OH O
OH
OH O
OH
tetra-hidroxi-diantrona
tetra-hidroxi-naftodiantrona
Clasificare:
Glicozide propriu-zise sau O-glicozide
a) oxi-antraglicozide (alizarina sau purpurina din Rubia tinctorum) b) oximetil-antraglicozide sau emodolii din Frangula i Rheum,
H3CO
OH O
OH
CH3 O parietina
Diantronglicozidele:
prin cuplarea a dou nuclee antrachinonice
OH O
5 10
OH
OH O
5 10
OH
4
OH OH
5'
10'
CH3 CH3
OH OH
5'
10'
4'
CH3 CH3
OH OH O protohipericina
OH OH O hipericina
Preparare
- in general greu solubile in apa rece,
- se pot obtine agliconii antrachinonici prin; extracie produsului vegetal cu ap la fierbere, urmat de filtrare, hidroliz cu acid sulfuric diluat i apoi extracie cu eter.
- izolarea antraglicozidelor se poare realiza prin: extracia produsului vegetal cu amoniac, urmat de precipitare cu acid clorhidric concentrat din soluia alcalin i fracionarea prin CC dup care antraglicozidele sunt purificate prin recristalizare cu solveni apropiai.
Proprietati fizico-chimice
- in general sunt substante solide cu punct de topire ridicat,
- colorate in galben brun, datorita dublelor legaturi conjugate, - glicozidele, de obicei amorfe, mai rar cristalizate, - agliconii, de regula cristalizati, - solubilitatea depinde de gtadul de glicozidare
- oxidrilii, n deosebi cei de la C-1 i C-8, cu caracter fenolic (solubilitate n soluii alcaline NaOH, KOH, NH4OH),
- se formeaz fenolaii corespunztori, odat cu instalarea unui efect batocrom coloraia galben vireaz la rou, Na O O O OH ONa reactia se utilizeaza la identificarea HO antrachinonelor hidroxilate, NaOH sub denumirea de reacia Borntrger. O O
galben
rosu
O
1
Fe
HO O emodol (chelat)
-prin incalzirea glicozidelor intre 140-180C, legatura glucida-aglicon este rupta, iar agliconul liber pus in libertate. Acesta poate sublima formand depozite cristaline de culoare galbena.
O diantrona
O antrachinona
Reactii de identificare:
- Reacia Borntrger este utilizat ndeosebi pentru identificarea agliconilor,
- Reacia Schonteten pentru formele reduse: extractie la cald cu solutie concentrata de borax, fluorescenta varzuie in solutie apoasa,
- Antronele dau culori diferite cu o soluie de p-nitrozo-dimetil-anilin (se formeaz colorani azometinici), pe cnd n cazul antrachinonelor reacia nu e posibil,
- CH sau CSS: sisteme de solventi diferite pentru agliconi si glicozide.
Dozare
metoda gravimetrica : mai putin precisa,
extractia agliconilor cu cloroform, distilare, cantarire metoda Auterhoff: colorimetrica, meteoda Auterhoff modificata de Cucu si Tarpo: colorimetrica, FR X extractia produsului vegetal cu eter si acid acetic (reflux) agitare cu solutie alcalina colorimetrare la l=530 nm - cetimina
O +NH4OH O antrachinona O cetimina NH
metoda biologica: pe intestin izolat de iepure, doar indicatie certa asupra valorii terapeutice
Actiune farmacodinamica
- in principal actiune laxativa si purgativa, dependent de doza,
- actiunea partiala a diferitelor componente se insumeaza, - forma terapeutic activ este cea de antrona i antranol, - indispensabili OH din pozitiile 1 si 8 pentru efectul laxativ, - antronele monomere posedand cea mai intensa activitate de iritare a mucoasei gastrice , se absorb partial imediat dupa administrare conducand la reactii nedorite ca greturi, vomismente, sau colici abdominale, -in practica, antraderivatii se administreaza sub forma oxidata (antrachinone) rezultata prin depozitarea produselor vegetale timp de un an, sau prin incalzire timp de o ora la temperatura de 105C, - formele oxidate (antrachinone) sunt aproape inactive din punct de vedere
farmacologic, n schimb sunt bine tolerate de mucoasa gastro-intestinala .
Gluc-O
OH
tolerare hidroliza
O
H+
O
glucuronoconjugare SO4-conjugare
antranoide agliconi
OH-
se consider c efectul laxativ este provocat prin mai multe mecanisme de aciune:
- eliberarea de histamin i prostaglandine, metabolii implicai n transportul apei i a electroliilor ( mecanism neuromuscular);
- blocarea pompei de sodiu (Na+/K+ - ATP-aza membranar) pe faa epiteliului intestinal, opus lumenului; astfel este inhibat resorbia apei i a electroliilor din lumen
(aciune antiresorbtiv, hidragog).
In consecinta,
- bolul fecal se inmoaie, creste in volum, provocnd o dilatare a intestinului, ceea ce are ca rezultat activarea peristaltismului, - efectul citotoxic nespecific pe care il au antronele actioneaza in acelasi sens al stimularii peristaltismului intestinal - urina se coloreaza in galben intens (urina alcalina - rosu)
Toate aceste reactii metabolice decurg in timp (8-10 ore), actiunea se instaleaza abia dupa acest interval,
antranoidele apar si in laptele mamelor care alapteaza colorndu-l in galbenbrun si provocnd la sugar diaree;
0.05
0.1 0.1
Aloina (barbaloina)
Aloina (barbaloina) Aloina (barbaloina)
14
18 20
La Aloe sp. aciunea laxativ este cea mai puternic i cu efectele adverse cele mai drastice, la captul opus aflndu-se Rhamni catharticae fructus.
se va pune diagnosticul de constipatie la persoanele la care frecventa scaunelor este de sub 2 / saptamna
Medicamente
Boli ale canalului anal Pierderea reflexului de dilatare rectala Presare insuficienta a muschilor abdominali Tulburari in functionarea sfincterului
Dintre afectiunile care pot cauza constipatie: - sindromul colonului iritabil, - tumorile intestinale, - ileus, diverticuloza, apendicita, - proctita, precum si - boli metabolice ca diabetul, uremia, hipotiroidismul, hipo- si hipercalcemia. Medicamentele care produc constipatie: analgeticele tip inhibitori ai sintezei de prostaglandine, antiacidele (carbonat de calciu, hidroxid de aluminiu), anticolinergicele, antihistaminicele, antiparkinsonienele, clonidina, diureticele hipokaliemiante, blocantele ganglionare, sulfatul de bariu, preparatele cu fier, inhibitorii MAO, relaxantele musculare, curarizantele opioidele, fenotiazinele, antidepresivele triciclice, utilizarea cronica de laxative.
constipatia cronica este cauzata rareori (sub 20% din cazuri) de cauze organice, functionale, cei mai importanti factori fiind:
regimul de viata inadecvat (lipsa de miscare, alimentatie incorecta), factori psihici (neacordarea atentiei cuvenite senzatiei de defecare),
frica de imbolnavire sau autointoxicare ("horor autotoxic") care provoaca pseudoconstipatii; si care conduce frecvent la abuzul de laxative care, la rndul lor, pot induce iatrogen o constipatie reala.
- se poate induce o afectare renal cronic; - pot aprea colici n abdomenul inferior.
Intrebuintari
ca laxative si purgative, antranoidele se folosesc fie sub forma preparatelor farmaceutice obinute din produsul vegetal ca atare, sau din extracte, fie sub forma de substante pure conditionate corespunzator. ceaiul de crusn, dar si ceaiurile laxative si hepatice contin Rhamnus frangula, la o decoctie de 5 minute, din coninutul total de antrachinone din scoarta, numai 30% din pricipiile active trec in solutie; cu prelungirea timpului de extractie creste si randamentul acesteia; dupa 15 minute de decocie procemtul de antrachinone extrase este de 60%, iar dup 30 de minute de decocie este de 65%.
MORINDOPAVINA A antileucemica (Morinda parvifolia) MORINDONA (20% in Coprosma australis) materie prima pentru antraciclinele: DAUNOMICINA antitumoral
DAUNORUBICINA antileucemic
DEXORUBICINA antitumoral pentru tumori solide
Rheum palmatum L., var. tanguticum, si Rheum officinale, fam. Polygonaceae sau de la hibrizii celor doua specii, cu un continut de cel putin 2,5 % hidroximetilantrachinone totale, exprimate n reina. Marco-Polo provincia Kan-Su, creste spontan in Podisul Tibet, n vecinatatea lacului Ku-Ku-Nor, la peste 3000 de metri altitudine si de-a lungul vaii fluviului Huang-Ho. cultivat in Asia si Europa (Rusia, Austria, Germania, Anglia, Olanda)
Compozitie chimica
- 3-12% hidroxiantracen-derivati, din care 60-80% antrachinonglicozidele a cinci agliconi (emodol, aloe-emodol, reol, crizofanol, fisciol) si - 10-25% diantronglicozide, cum ar fi senozidele A si B.
OH O OH
reum-emodol aloe-emodol reol crizofanol fisciol
R2 O
R1
R2 OH H H H OCH3
OCH3 OH
Actiune si intrebuintari
-in doze mici (0,1-0,2 g)
R = b-D-Glc R=H
Produse medicamentoase unul din produsele vegetale din care se prepara Bitter-ul suedez.
Frangulae cortex
crusin, lemn cainesc
-scoartele recoltate de pe ramurile si trunchiurile arbustilor (3-4 ani) ale speciei Rhamnus frangula L., din familia Rhamnaceae, - pastrate timp de un an in depozit sau mentinute o ora la 100C pentru oxidarea antranolilor la antrachinone,
- necunoscut in antichitate,
- 1305 Cortex Rhabarbarum plebeforum
Impurificari: Rhamnus cathartica verigariu Viburnum oppulus calin Alnus glutinosa arin negru
Salix sp.
Compozitie chimica
- 2-6% antraderivati: antracenozide si agliconii corespunzatori (glucofrangulozidele A si B, frangulozidele A si B, glicozide ale crizofanolului,fiscionei)
OR2 O
OH
R1O O
CH3
R1 glucofrangulozida A a-L-ramnoza glucofrangulozida B b-D-apioza frangulozida A a-L-ramnoza frangulozida B b-D-apioza frangula-emodol H fisciona CH3 crizofanol la C (6) H in loc de OH
R2 b-D-glucoza b-D-glucoza H H H H
Actiune si intrebuintari
- laxativ / purgativ dependent de doza, - efectul apare dupa 6-8 ore de la administrare , - contraindicata administrarea preparatelor din Frangulae cortex persoanelor in vrsta, copiilor, femeilor insarcinate si celor care alapteaza.
- extracte apoase (infuzii, macerate) - LAXATIN , CORTELAX , RHAMNOLAX - NORMOPONDEROL - intra in compozitia ceaiurilor laxative si a CEAIULUI HEPATIC 2.
Preparare
Compozitie chimica
- hidroxiantracen-derivati (aloinele A si B, aloinosidele A si B),
-derivati cromonici (aloerezinele A, B, C), metil-esteri ai acidului p-cumaric,
OH
OH O OH
OH
aloinozida A
O H
O HOH2C OH O H3C OH OH HO OH OH
O HOH2C HO OH OH
CH2OH
aloina A
Actiune si intrebuintari
-foliolele, respectiv fructele de la mai multe specii de Cassia, familia Caesalpiniaceae Cassia angustifolia - Senna de Tinnevelly
Cassia senna L. (sin. Cassia acutifolia Del.) - Senna de Alexandria sau de Khartoum.
Compozitie chimica
3% diantronglicozide (senozidele A, A1, B-G), cantitati reduse de antraglicozide (aloe-emodol, reol-8-glucozide) 10% mucilag, flavonoide (derivati de kemferol), glicozide naftalenice, fitosteroli, glucide, rezine. Farmacopeea Europeana ed. a II-a - minim 2,5% hidroxiantracen-glicozide exprimate in senozida B.
Glc
OH
R H H R1
senozida A: R, R1 = COOH, (+) senozida B: R, R1 = COOH, meso senozida C: R = COOH, R1 = CH2OH, (+) senozida D: R = COOH, R1 = CH2OH, meso
Glc
OH
Actiune si intrebuintari
Sennae folium - unul dintre cele mai utilizate laxative de origine vegetala,