Cetatea de Scaun a Sucevei, ntlnit i sub denumirea de Cetatea Sucevei, este o cetate aflat la marginea de est a oraului Suceava

(n nordul Romniei). Ea se afl localizat pe un pinten terminal al unui platou aflat la o nlime de 70 m fa de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea ntreaga vale a Sucevei. Este preferat folosirea termenului de Cetatea de Scaun a Sucevei i nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece n Suceava au existat dou ceti: Cetatea de Scaun i Cetatea de Apus (Cetatea cheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muat.

Cetatea Sucevei fcea parte din sistemul de fortificaii construit n Moldova la sfritul secolului al XlV-lea, n momentul apariiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaii medievale cuprindea aezri fortificate (curi domneti, mnstiri cu ziduri nalte, precum i ceti de importan strategic), n scop de aprare, ntrite cu ziduri de piatr, valuri de pmnt sau avnd anuri adnci.

Cetatea de Scaun a Suceavei a fost construita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala era dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata. Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul.

Nu poate fi inteleasa evolutia sistemului de fortificare al Cetatii de Scaun a Sucevei din secolele XIV-XV,daca nu se cunosc partile ei componente, organizarea, structura si rolul fiecareia in ansamblul cetatii. La Cetatea Sucevei putem deosebi doua categorii de elemente componente: cele interioare, ce tin de organizarea cetatii si dotarea ei, din care fac parte in primul rand castelul voievodului, paraclisului, magaziile, cisterna, etc., si cele exterioare, care aveau rolul de a bara drumul asediatorul si a le ingreuna apropierea de cetate: curtinele, ca elementele intermediare intre partile interioare si cele exterioare ale cetatii, poarta de intrare, turnul de la poarta, barbacanele si santurile de aparare. Ornamentatia arhitecturala (interioara si exterioara). Incepand cu secolul al XV lea in raport cu perioada anterioara se schimba nu numai functiile cetatii dar si decoratia interioara si exterioara, care atinge acum maximum de inflorire.

Se constata ca interioarele Cetatii de Scaun au capatat aspectul unui castel luxos, cu sali largi ale caror pardoseli erau din caramida smaltuita, variat colorata; in unele camere peretii purtau placi de ceramica remarcabile prin stralucirea deosebita a coloritului. Unele incaperi erau impodobite cu pictura (capela),altele erau doar simplu varuite(camerele de al parter,ale slujitorilor). La etaj era prevazut cu bolti joase, in cruce de ogiva, unele isi adunau nervurile in chei de bolta, sculptate cu motive heraldice si cu rozete(sala de receptie si cea a sfatului domnesc). Perioada de maxima inflorire a Cetatii de Scaun, cuprinzand, intr-o larga unitate cronologica, secolul al XV-lea si inceputul celui urmator, incadrandu-se nu numai intr-un anumit sistem defensiv si de organizare a Moldovei, dar si intr-o miscare culturala mai ampla, chiar universala, realizand, totodata, cea mai autentica si originala creatie romaneasca(militara si artistica), ce ne apare ca o incununare a tuturor marilor realizari din epoca lui Petru Musat si Stefan cel Mare.

Domnitorul tefan cel Mare a neles cel mai bine necesitile construirii de cldiri fortificate pentru a apra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, ttarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mnstiri fortificate din Moldova i a ntrit cetile existente. Considernd c Cetatea Sucevei nu este suficient ntrit pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, el a construit un zid de incint care a nconjurat fortul muatin, asemenea unui inel.

n construirea zidului de incint, pot fi distinse dou etape. n prima etap, anterioar anului 1476, a fost construit, la aproximativ 20-25 m de zidul fortului muatin, un zid de incint cu o lime de 1,5 m, ntrit cu trei turnuri ptrate (pe colurile de nord-vest, sud-vest i sud-est), care nconjurau laturile de vest, sud i est ale primei fortificaii; latura de nord se afla pe un pinten de deal, iar zidurile de pe aceast latur erau deja pe marginea dealului. Zidul de incint avea nlimea de 15 m fa de fundul anului de aprare, fiind prevzut cu creneluri (goluri de tragere) plasate n partea inferioar

Pentru a ntri i mai mult cetatea, domnitorul a dispus adugarea la primul zid de incint a unui al doilea zid, cu grosimea de 2 metri, care s-a unit pe latura de nord cu zidul fortificaiei lui Petru Muat. Noul zid de incint cu o grosime apreciabil (de cel puin 3,5 m) a fost prevzut cu apte bastioane semicirculare: cte unul pe laturile de nord-vest, sud-vest, sud, sud-est i nord-est i dou pe latura de est. Cele trei bastioane ptrate din prima etap au fost meninute fiind dublate cu ziduri semicirculare.

Prima sa atestare documentara a avut loc in data de 10 februarie 1388. In timpul domniei lui Stefan cel Mare cetatea a fost asediata de trei ori (1476, 1485, 1497) fara a putea fi cucerita vreodata. In anul 1538 boierii moldoveni il tradeaza pe domnitorul Petru Rares) si cetatea pica sub stapanirea sultanului Soliman Magnificul. Domnitorul Alexandru Lapusneanul (1552-1561, 1564-1568) gasind cetatea asediata in 1563, decide mutarea resedintei voievodale la Iasi. In urma acestei decizii Cetatea de Scaun de la Suceava va mai functiona ca garnizoana pana la sfarsitul secolului al XVI-lea in epoca domnitorilor Stefan Razvan si Ieremia Movila. Portile cetatii se deschid in mai 1600 cand aici paseste domnitorul Mihai Viteazul

O ultima perioada de stralucire a cetatii are loc in timpul domniei lui Vasile Lupu (1643-1653), cand cetatea sufera unele modificari arhitecturale. In partea sudica a cetatii se construieste o baie si o inchisoare. In anul 1653 domnitorul Vasile Voda isi aduce aici familia si intreaga avere, dar se va lupta si cu logofatul Gheorghe Stefan, pretendent la tronul Moldovei. In urma unui putrenic cutremur, la sfarsitul domniei lui Gheorghe Duca (1678-1683) cetatea este definitiv parasita, devenind cariera de piatra cu interes local. Odata cu trecerea timpului, va fi acoperita cu moloz si pamant.

Etapele de construcie ale cetii sunt marcate cu culori diferite. Cu rou este marcat perioada lui Petru Muat, cu verde etapa lui Alexandru cel Bun, cu portocaliu prima etap a lui tefan cel Mare i cu negru etapa a II-a a lui tefan cel Mare. Zidurile prbuite sunt marcate cu linii punctate.

Cetatea de Scaun a Sucevei este format din mai multe elemente componente. n cetate se ptrundea printr-un pod de acces cu o parte fix i o alta mobil, sprijinit n doi piloni nali din piatr. Partea mobil se putea ridica n caz de primejdie, dar odat trecut de ea exista o capcan n care puteau cdea vizitatorii nepoftii. Trecut i de partea fix a podului, se ajunge n curtea interioar a cetii. De acolo pentru a intra n cldirea fortului se trecea printr-un sistem de trei pori, aprate de soldai ce stteau n camere de gard, special amenajate. Fortul muatin are un plan dreptunghiular, avnd laturile de nord i sud de 36 m i laturile de est i vest de circa 40 m, cu ziduri groase de circa 1,50 m, ntrite din loc n loc cu turnuri de aprare, de form ptrat.

Intrarea in cetate

Intrarea de pe latura de nord-est Podul de acces

n mijlocul fortului se afla o curte interioar larg, nconjurat de ncperi cu diferite ntrebuinri: pe latura de est, care avea trei etaje, se aflau apartamentele domneti (ale voievodului i ale familiei sale, cnd locuiau n cetate), un depozit de alimente i un paraclis. Ferestrele ncperilor domneti aveau dimensiuni mai mari, avnd ancadramente sculptate n piatr. n paraclis se ptrundea din curtea interioar prin intermediul unei scri de piatr n spiral. Pereii paraclisului erau acoperii cu pictur n fresc. n dreptul intrrii de pe latura de nord-est, n zona porilor, se aflau o camer pentru corpul de gard, care pzea intrrile.

pe latura de vest, se afla la subsol o pivni ntins, sub form de hal, n care se ptrundea din curtea interioar printr-o scar care cobora. Pivnia era mprit n dou nave prin stlpi masivi, dreptunghiulari, legai, pe de o parte, ntre ei prin arcuri semicirculare formate din bolari, iar pe de alt parte, prin arcuri corespunztoare, transversale, cu pereii laterali. La parter exista o sal de mari dimensiuni, n care se ntrunea Sfatul Domnesc. Sala avea console n stil gotic, console n stilul Renaterii, chei de bolt dintre care una cu stema Moldovei (capul de bour cu o stea cu cinci raze ntre coarne, ncadrat n dreapta de o rozet cu cinci petale i la stnga de o semilun).

 pe latura de sud se aflau baia domneasc i o nchisoare n turnul de pe mijlocul laturii sudice a fortului muatin. Iniial, intrarea se fcea pe latura de sud, printr-o poart ncununat de un arc semicircular. pe latura de nord nu existau ncperi, aici aflnduse doar zidul de incint i zidul fortului cu bastioane ptrate. Restul ncperilor din cetate era destinat soldailor, cetatea avnd rol de aprare, ea nefiind locuit de domnitor, familia sa i de sfetnici apropiai dect n caz de pericol, n restul timpului fiind folosit Curtea domneasc din ora.

n exteriorul fortului se afl zidurile de incint construite n dou etape, identificabile uor, un zid din vremea lui Alexandru cel Bun paralel cu latura de sud i un zid din vremea lui tefan cel Mare perpendicular pe turnul ptrat de pe latura de sudvest. Zidurile de incint au apte bastioane semirculare, trei dintre ele avnd pereii interiori de form ptrat. Pe latura de est a zidurilor s-a construit depozitul de praf de puc, iar pe latura de sud s-a amenajat un loc de execuie.

Ziduri ale fortului muatin Turnul capelei domneti. n stnga sa se afl locul unde a fost monetria.

Hol de acces n fortul muatin. n dreapta este o camer de gard.

Curtea interioar a fortului muatin

Capela vzut de pe ziduri

Camera nchisorii

Intrarea de pe latura de sud, datnd din epoca lui Petru Muat

Intrarea de pe latura de sud, datnd din epoca lui Petru Muat

Loc de execuie

Metereze n zidurile de incint