SUCEAVA ESTE REEDINA I TOTODAT CEL MAI MARE

ORA AL JUDEULUI SUCEAVA, SITUAT N BUCOVINA, ROMNIA.

Municipiul Suceava se numr printre cele mai vechi i mai importante aezri
ale rii. Timp de dou veacuri a fost reedin principal a statului Moldova, iar
ntre 1775-1918 a fost, n Bucovina, un ora al Imperiului austro-ungar.
Oraul este construit pe dou zone geografice: dealurile i vile rului Suceava.
Rul, lung de 170 km, izvornd din Masivul Lucina, ocup 26% din suprafaa
judeului cu bazinul su hidrografic. La 149 de km de la vrsarea n Siret, se afl
oraul Suceava, reedina judeului cu acelai nume. Configuraia neobinuit a
oraului include dou crnguri - Zamca i ipote - care sunt ambele localizate n
graniele oraului. Suceava, cu excepia cartierului Burdujeni) se afl n regiunea
istoric Bucovina, fiind localitate de frontier austro-ungar i al doilea centru urban al
Bucovinei ca mrime i importan dup capitala Cernauti.

Scurt istoric...
Teritoriul oraului Suceava i mprejurimile sale au fost locuite, aa cum atest
cercetrile arheologice, din timpuri strvechi, ncepnd chiar din paleolitic. n sec.
II-III exista aici o aezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevnd i
puternice influene romane.

n epoca migraiei i n secolele urmtoare populaia autohton a continuat s
vieuiasc pe aceste meleaguri, iar n sec. XIV, n 1388, Suceava este menionat
drept capital a Moldovei.

ncepnd cu domnia lui Petru I al Moldovei (circa 1375 - 1391), Cetatea Sucevei
a devenit principala cetate de scaun a rii Moldovei, aceast funcie ndeplinind-o
i n vremea lui Aron Vod (1592 - 1595), tefan Rzvan (1595) i a Moviletilor.
Odat cu Alexandru Lpuneanu, reedina domneasc s-a mutat la Iai.

Lng ora s-au aflat dou ceti, una mai veche la cheia, alta puin mai nou,
ce se vede i astzi. ntre cele dou s-a dezvoltat, nc din prima parte a sec. XIV,
oraul. Cetatea cheia, una dintre cele mai vechi ceti din Moldova, dar cu o
existen scurt, a fost drmat n timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun
a Sucevei a avut timp de trei secole un rol important n viaa politic a Moldovei.

Obiective turistice in oraul Suceava
i activiti ce pot avea rol turistic
n primul rand tinem sa mentionam faptul ca orasul, apare ca ceva placut inca de la o
distanta de cativa km...peisajul frumos,dinspre legaturile orasului cu Stroiesti,
Patrauti,Adancata,Salcea si Moara, a pamantului muncit de catre oameni, a verdetii de
pe marginea ogoarelor si a rapitei inflorite de langa drum, parca promit a te conduce spre
ceva frumos si viu. Ajunsi in oras,sperand ca aglomeratia sa nu devina o problema in
deplasare,am incercat sa vizam principalele si posibilele obiective turistice mentionate de
catre primaria orasului...
Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun, resedinta voievodala a Moldovei,
sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale
PROGRAM VIZITARE
Aprilie- octombrie, luni- duminica, orele 9-20.
Taxe intrare: 4 lei adulti; 1 leu copii, studenti, pensionari.
Taxe foto: 5 lei
Adresa: str. Cetatii, Suceava
Telefon: + 40 (0)743 950.415

Curtea Domneasc din Suceava este o construit ntre secolele al XIV-lea i al XVII-
lea n centrul oraului Suceava, actualmente situat pe Bulevardul Ana Ipatescu,in
centru. Ea a fost construit la sfritul secolului al XIV-lea. Ars ntr-un incendiu, ea a fost
reconstruit de Stefan cel Mare i refcut n timpul lui Vasile Lupu.Curtea Domneasc
din Suceava a fost abandonat la sfritul secolului al XVII-lea, iar zidurile sale au
nceput s fie demolate. n prezent, ea se afl n stare de ruine,nereprezentand ceva
spectaculos,ci doar o idee a ceea ce ar fi fost construit acolo in urma cu sute de ani
Muzeul Judeean din Suceava


Revenind la amintirile din copilarie, nu putem uita excursiile la acest
minunat muzeu istoric,in vremea cand eram copii si eram enorm fascinati
de ceea ce am vazut acolo. Este un loc foarte frumos,chiar si in ziua de
astazi, un important obiectiv turistic, ce ne transpune in vremea stramosilor
nostri si ne da impuls imaginatiei asupra vietii din vremurile acelea.
Muzeul Judeean din Suceava (cunoscut i sub
numele Complexul Muzeal Bucovina) este principala
instituie muzeal din judetul Suceava. Aceasta
funcioneaz ntr-o cldire construit ntre anii 1902-1903,
n stil baroc, situat pe Strada Stefan cel Mare nr. 33, n
centrul municipiului Suceava.

Deintor, iniial, al unui patrimoniu restrns, rezultat din
spturile arheologice ncepute n anul 1895 la Cetatea de
Scaun a Sucevei, muzeul i-a mbogit de-a lungul
timpului coleciile, i a amplificat i diversificat n
permanen activitatea. Dispune n prezent de valoroase
colecii arheologice, numismatice, fonduri memoriale i
documentare, crti, reviste, manuscrise, partituri, arme,
uniforme, pinacotec. Expoziia de istorie, din Strada Stefan
cel Mare nr. 33, reorganizat i deschis n 1981, prezint
istoria Bucovinei, n contextul istoriei naionale.
Obiecte expuse...
Exponatele demonstreaz existena unor aezri umane care
dinuiesc nc din paleolitic i pn n perioada modern. Astfel, n
sli separate sunt expuse unelte, arme, obiecte de uz casnic,
podoabe aparinnd diferitelor epoci istorice. Camera cea mai
vizitat a muzeului este Sala Tronului unde s-a ncercat refacerea
slii tronului din Cetatea de Scaun a Moldovei, aflat n zona de la
etaj care a fost distrus din vechime. Personajele reprezentate n
aceast camer sunt: Stefan cel Mare, Maria Voichia (a treia soie
a domnitorului), Bogdan al III-lea cel Orb, fiu i urmaul su la tronul
Moldovei, precum i o serie de dregtori.
Sala Tronului
aduli / 4 lei / persoana
grup copii / 1 leu / persoana
Sala Tezaur
aduli / 4 lei / persoana
grup copii / 1 leu / persoana

n cadrul muzeului mai exist i o secie de arte n care sunt expuse lucrri ale unor artiti
cunoscui, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonita, Corneliu Baba precum i ale unor artiti locali,
Constantin Ungureanu Box. Muzeul se bucur de evenimentul gzduirii unor expozitii itinerante.
Una din expozitii a fost cea n care au fost reprezentate n cear bisericeasc personaje mitice,
religioase i personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha,
personajele din trilogiile "Stpnul inelelor" i "Harry Potter" au ncntat privirile vizitatorilor. Piesa
de rezisten a expoziiei a fost reprezentarea n mrime natural a tabloului Cina Cea De Taina.
Adresa: str. Stefan cel Mare, nr. 33, Suceava Telefon: + 40 (0)230 216.439


Muzeul de Stiintele Naturii
Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava, situat pe
strada Stefan cel Mare, numarul 23, reconstituie intr-
o maniera moderna fauna si flora Bucovinei.
De la intrarea n muzeu, vizitatorul este
ntmpinat de un mic grupaj acvaristic, precum i de
un stand cu o ofert diversificat constnd din :
pliante, vederi, alte publicaii editate de muzeu,
ceramic, obiecte de podoab din pietre
semipreioase.
Apreciat ca o mare atracie pentru public, Sala
Cristalelor prezint cele mai frumoase i valoroase
eantioane de flori de min existente n patrimoniul
muzeului.
Deosebite sunt i amprentele foliare, ca i
fragmentele de animale disprute, care vin s
completeze tabloul evoluiei vieii pe Pmnt, n
decursul erelor geologice.
A doua component expoziional se materializeaz prin abordarea unor
noiuni fundamentale de ecologie, cu referire la: ecosistem, principalele tipuri
de ecosisteme terestre, aspecte sezoniere. Se remarc dioramele: Turm de
mistrei, Ursul brun din Bucovina,Boncnitul cerbilor, Hait de lupi iarna. Pe
circuitul expoziional sunt amplasate monitoare i alte mijloace audio pentru a
reda animalele prezentate n diorame n mediul din natur.



Muzeul de tiinele Naturii din Suceava mai cuprinde colecii de
mineralogie ,petrografie,paleobotanica, paleozoologie, botanica, mal
acologie, entomologie, ornitologie,mamalogie. Aici exist colecii
foarte rare n muzeele din ar: gndaci de scoar, viespi aurii,
eantioane de paleoflora i de flori de mina; herbarul Flora Bucovinei;
macro mamifere din pdurile Bucovinei.
Program de vizitare
-aprilie octombrie / mari duminic / 10:00 18:00
-octombrie aprilie / mari duminic / 9:00 17:00
Tarife de vizitare
Expoziia permanent
-aduli / 6 lei / persoana
-grup copii / 1,5 lei / persoana

MUZEUL DE ETNOGRAFIE "HANUL
DOMNESC" SUCEAVA
La 28 iunie 1968, n cldirea fostului han
s-a deschis Secia de Etnografie i Art
Popular a Muzeului Judeean Suceava. La
parter s-a organizat o expoziie permanent
care reconstituie atmosfera de epoc a unui
han din secolul al XVIII-lea; n holul de
intrare sunt expuse piese de harnaament
(ei, tarnie, curele, hamuri) i obiecte
legate de transport i vntoare. Este expus
o cru, un mic atelier de fierrie cu
nicoval, ciocane, cleti.
Atmosfera hanului medieval
chiar in zilele de astazi.
n camerele de la parter sunt reconstituite mai multe ncperi ale unui han medieval:
[6]

sala de han - care este destinat servirii mesei. Aici se afl mese cu laie i scaune, poli cu vase din ceramic, blidare, butoiae, balerci,
colare.
salonul de oaspei - n care se afl o sob de teracot de influen austriac, piese sculptate de mobilier: mas cu scaune cu sptare nalte,
dulap cu vitrin pentru vesel i piese de porelan, sticl i metal (farfurii, cni, suporturi pentru pahare, tvi, tabacher, lulea etc.). Pe
perei este expus un rastel cu puti de vntoare, o panoplie cu pistoale i pumnale, precum i blnuri de mistre.
camera de odihn - cu mobilier specific: sob de nclzit, pat cu tblii, banchet, jil, scrin, cufr pentru haine, lavoar cu oglind cu can i
lighean de porelan.
cmara - n care se afl obiecte de uz casnic necesare preparrii hranei: rni de mn, teasc pentru ulei, cumpn, cof pentru ap,
butoaie, butoiae, balerci, saci pentru fin, tvi de copt, piu.
buctria - cu un cuptor cu plit, rol i cuptor de pine, precum i cu alte obiecte de mobilier (mas, blidare, lai, lingurare), vase pentru
mncare (oal pentru sarmale, chiup pentru bor, tvi, tigi, oale, cni) i alte ustensile (lopat, clete, cociorv, piu pentru sare,
linguroaie).
Pivnia are dou ncperi legate ntre ele printr-un culoar boltit. n prima dintre ele sunt expuse butoaie pentru buturi i pentru alimente,
iar n a doua ncpere este amenajat o cram cu mese i laie cu obiecte din lemn i ceramic.
La etajul cldirii sunt expuse piese importante de etnografie i art popular din principalele zone etnografice ale judeului: Suceava,
Flticeni, Rdui, Humor, Cmpulung i bazinul Dornelor.
[9]
Sunt de menionat esturi (tergare, traiste, costume tradiionale, scoare,
licere), haine de blan (cojocel, pieptar, pieptar cu poale), obiecte din lemn (furc de tors, blidare, tacmuri), obiecte de ceramic neagr de
Marginea i de ceramic smluit de Rdui, salbele de zestre, ornamente de mrgele, coarne pentru praf de puc etc.



Suceava
Areni
n sala Planetariu, de form circular, cu o capacitate de 80 de locuri, este montat un proiector
complex top ZKP 2, cu ajutorul cruia se pot proiecta Soarele,Luna,planetele i aproximativ 6.000
de stele vizibile cu ochiul liber cerul boreal i austral Proiectoare auxiliare redau imaginea dinamic
a sistemului solar, planeta Jupiter cu sateliii galileeni, evoluia cometei Donati, fenomenul stelelor
cztoare i micarea unui satelit artificial.





La etaj se afl o Mediatec, o sal cu o capacitate de 100 de locuri, dotat cu aparatur audio-
video, unde se organizeaz simpozioane, conferine, sesiuni de comunicri tiinifice i se ofer
publicului vizitator video-documentare.
Acesta cuprinde planetariul, sala ecuatorial, terasa de observaii, o bibliotec de specialitate i
sli de expoziie temporar. Cu ajutorul lunetei, n zilele senine se pot face interesante investigaii.
Tot aici este gzduit i o bibliotec german, cu sal de lectur.

Muzeul Satului Bucovinean Suceava



Moara din Mnstirea Humorului
Crma din aru Dornei
Fierria
Gospodria Straja Casa Vicovu de Jos
Coliba din Cmpulung Moldovenesc
CATEDRALA ORTODOX este o construcie
deosebit, ce se dorete a fi unicat nu numai n
Bucovina, ci i n ar i peste hotare. Acest sfnt
lca de credin i cultur va fi impuntor prin
dimensiunile ce le va avea i anume: lungimea de 65m,
limea de 20 m i nlimea de 70 m, prevzut cu dou
nivele:
Partea de demisol, ce va fi destinat exclusiv
activitilor culturale i filantropice, va avea un muzeu,
o bibliotec, o sal de lectur i de conferine i o
cantin de ajutor social.
Partea superioar, de la cota 0,00, va
constitui un spaiu liturgic divin.


Mnstirea Zamca este un complex
medieval fortificat care a avut
anterior rol de mnstire armeneasc,
fiind considerat n prezent cel mai
important edificiu religios construit de
comunitatea armeneasc din
oraul Suceava.
Ansamblul arhitectural este format din
trei cldiri (biserica principal Sf.
Auxentie, turnul-clopotni de pe latura
de est cu o nlime de 26 metri i o
cldire cu paraclis la etaj pe latura de
vest, unde se afl intrarea n incinta
mnstirii).
BISERICI

BISERICA COCONILOR"
Biserica nvierea Domnului
Biserica_Mirauti
Biserica Sf. Cruce
Biserica Sf. Dumitru
Biserica Sf. Nicolae
Biserica Sf. Simion
Biserica Sf. Treime
Biserica Sfntul Ilie
BISERICA SFANTA VINERI SUCEAVA
Biserica Teodorenilor
Alte activiti cu rol turistic
Plimbari prin diferite parcuri
Parcul
Central
Parcul Universitii

Alte parcuri...
Factori favorabili i restrictivi dezvoltrii funciei
turistice a oraului Suceava
1. Dupa natura social-economica:

a) factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile si modificarile acestora; preturile si
tarifele; oferta turistica;

b) factori tehnici - performantele mijloacelor de transport; tehnologiile n constructii; parametrii tehnici ai instalatiilor si
echipamentelor specifice etc.;

c) factori sociali - urbanizarea si timpul liber;

d) factori demografici - evolutia numerica a populatiei; modificarea duratei medii a vietii; structura pe sexe, grupe
de vrsta si socio-profesionala;

e) factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire; setea de cultura; dorinta de cunoastere;
caracterul individului; temperamentul; moda etc.;

f) factori organizatorici - formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati n turismul organizat; regimul vizelor; diversitatea
aranjamentelor etc.
2. Dupa durata n timp a actiunii lor:

a) factori de influenta permanenta - cresterea timpului liber; modificarea veniturilor; miscarea naturala si migratorie a populatiei;

b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice si convulsiile sociale; confruntarile armate locale si regionale;
catastrofe naturale, conditiile meteorologice precare etc.


ALTI FACTORI DE INFLUENTA AI TURISMULUI SUCEVEAN:
- Oportunitati de afaceri
- Pozitionarea geografica (apropierea de vama Siret, cat si de alte orase si municipii )
- Caile de acces (reteaua de drumuri, din care doua europene, 3gari, un aeroport si mai multe
autogari)
- Resursele demografice si calificarea fortei de munca data de sistemul preuniversitar si universitar
sucevean
- Industrie cu traditie
- Vestigiile istorice
- Pastrarea traditiilor

Structuri de cazare
Din acest punct de vedere orasul este foarte bine structurat, avand o
capacitate mare in ceea ce priveste posibilitatile de cazare ale turistilor,
la preturi ce difera in functie de confortul si locul amplasarii pensiunilor
sau hotelurilor(80-? RON). Exista peste 15 locuri de cazare in toate partile
orasului cu conditii si preturi pentru fiecare.
Promovarea turismului in Suceava
Personal,am considerat faptul ca obiectivele turistice ale
orasului nu sunt foarte bine semnalizate, un plus pentru acestea
fiind adus de diferite tipuri de promovare a locurilor cu adevarat
frumoase.
Metode ar fi multe si nu foarte costisitoare...precum invitatii si
evenimente realizate cu ajutorul retelelor de socializare, a
publicitatii prin televiziunea locala,a posturilor radio, de ce nu si
a unor panouri care sa sara in ochii vizitatorilor,aducandu-le la
cunostinta ceea ce este remarcant in acest oras.