RESUSCITAREA CARDIO-RESPIRATORIE

DR.D.STANESCU , DR.D.BARBUNC CLINICA ANESTEZIE-TERAPIE INTENSIVA

SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA SF.IOAN CEL NOU SUCEAVA

Stop cardio-respirator = oprirea activitatii de pompa a
cordului, precedata sau urmata de incetarea respiratiei la un
pacient in aparenta stare de sanatate.

Cauzele cele mai frecvente:
Anoxia/ hipoxia;
Hipercapnia;
Asfixia;
Hipovolemia acuta;
Traumatismele majore;
Reflexele inhibitorii de tip vagal;
Emboliile;
Frigul;
Factori metabolici ( hiperpotasemie, acidoza);
Intoxicatii medicamentoase ( barbiturice, opiacee);
Infarctul miocardic acut

Cum recunoastem stopul cardio-respirator


Victima este:

areactiva ;
respiratiile sunt sacadate sau absente ;
nu exista puls la arterele mari (carotida, femurala) ;
nu se deceleaza zgomotele cardiace la ascultatie .

Ce cuprinde resuscitarea ?
BLS- basic life support
ORIUNDE
ORICINE


ALS- advanced life
support
PERSONAL CALIFICAT

BLS

masuri de resuscitare pe un pacient aflat in stop CR,
fara a se folosi echipamente specifice

Scop: flux minim de sange pentru organele vitale

Ideal: initiere in primele 5 min (creierul este inca
viabil)

Secventa BLS
1.Scoaterea victimei din mediul periculos)
2.Evaluarea constientei AVPU APEL 112
3.Pozitionarea victimei si eliberarea CRS
4.Evaluarea respiratiei
5.Masaj cardiac extern respiratii artificiale
6.Defibrilarea automata externa

30 2






2
2

Evaluarea starii de constienta

Se face rapid:
A pacient alert
V raspuns la stimul verbal
P raspuns la stimul dureros (pain)
U nu raspunde e la stimuli (unresponsive)
Pentru supravietuire este nevoie de un aport permanent de
oxigen la toate organele si sistemele ; in special creierul
este afectat sever de absenta oxigenului mai mare de 4-8
minute. Pentru mentinerea adecvata a oxigenarii trei
lucruri sunt esentiale :

A AIRWAY - libertatea cailor aeriene

B BREATHING - asigurarea ventilatiei care permite
impingerea aerului in plamani si oxigenarea sangelui

C CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a inimii
astfel incat sa se realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea
tesuturilor, in special a creierului

A- airway
1. Verificam daca pacientul respira, daca respira il punem
in pozitie de siguranta pentru evitarea aspiratiei
gastrice, exceptie fac politraumatizatii, TCC, inecatii,
spanzuratii la care se monteaza guler cervical;
2. Daca nu respira, se procedeaza la permeabilizarea
cailor respiratorii.
a) in cazul corpilor straini aspirati se aplica patru lovituri
de palma intre omoplati sau manevra Heimlich;
b) in celelalte situatii se curata cavitatea bucala, se trage
limba spre anterior peste arcadele dentare.

Manevra Heimlich
In caz de sufocare din
cauza unui corp strain
Aplecam usor pacientul,
in timp ce stam in spatele
lui

Strangem un pumn

Unim pumnul de cealalta
mana si cuprindem
pacientul la nivelul
epigastrului

Miscare rapida, spre
interior si in sus
La un pacient inconstient
datorita hipotoniei musculare
limba cade posterior
obstruand calea aeriana.
Prin manevra de
hiperextensie a capului si
luxare anterioara a
mandibulei calea aeriana
devine libera.

Permeabilizarea CR se face prin urmatoarele
manevre:
Hiperextensia capului (daca nu e TCC sau cervical);
Pronarea mandibulei- manerva Esmark;
Montarea pipei Guedel;
Guler cervical in caz de TCC, inec, electrocutare,
spanzurare;
In conditii care nu permit accesul aerului prin CAS
se realizeaza traheostoma (edem glotic, corpi straini
ce nu pot fi indepartati)

B- breath

- se verifica prezenta respiratiei ascultand zgomotele respiratorii,
simtind fluxul de aer si vazand expansiunea toracelui

- daca victima nu respira se apeleaza 112 si se dau doua ventilatii.


Respiratia gura la gura
Deschiderea cailor aeriene
Pensarea nasului
Gura resuscitatorului etans pe gura pacientului
Inspir profund apoi expir lent (500ml) in CRS ale
pacientului
Urmarim expansiunea toracelui
12 respiratii/min
Variante:
Gura la nas
Gura la gura si nas
Gura la traheostoma


Cea mai frecventa complicatie a respiratiei artificiale,
daca se insufla aer rapid si la presiuni mari este
insuflatia gastrica, urmata de regurgitatie si aspiratie.

Metode de reducere a riscului insuflatiei gastrice:
Pozitia optima a capului;
Insuflatia in ritm normal de 12 respiratii/minut
Manevra Sellick care consta in exercitarea unei presiuni
pe cartilajul cricoid in momentul insuflatiei
C-circulation
Se cerceteaza timp de 5-10 sec prezenta pulsului
(carotidian, femural) dupa primele 2 insuflatii.






Daca nu exista puls:
Se aplica un pumn in inferioara a sternului - se
evalueaza din nou pulsul;
Daca nu a aparut puls se incepe masajul cardiac extern

MCE
Locul MCE: inferioara a sternului, pe linia mediana, in
punctul de maxima presiune;

Ambele maini, degete intrepatrunse, coate in extensie,
fara a se ridica palmele ;

Mainile trebuie sa fie perpendiculare pe toracele
pacientului ;

Resuscitatorul sa fie pe acelasi plan cu victima si
pplanul sa fie dur.






Parametrii MCE la adult :

Profunzimea comprimarii sternale 4-6 cm ;
Frecventa comprimarilor 100 pe minut ;
Durata comprimarii, durata decomprimarii sa fie egale ;
Revenirea completa a sternului la pozitia initiala ;
Comprimari ritmice ;
Evitarea pe cat posibil a intreruperilor in efectuarea MCE .

Pompa toracica

- cresterea pres.intratoracice
det. un gradient intre aa.
intra-toracice (aorta,
a.pulmonara) si cele
extratoracice(aa.carotide)


Pompa cardiaca

- inima comprimata intre
stern si coloana det. un
gradient intre ventriculi
si arterele mari


Complicatiile compresiilor toracice

Fracturi de stern/coaste hemotorax sau embolii
grasoase
Contuzie miocardica, hemopericard
Aspiratia traheobronsica urmata de pneumonita
chimica, ARDS
Traumatism hepatic cu soc hemoragic
Leziuni gastroesofagiene cu dezvoltarea mediastinitei

MCE si respiratia artificiala cu un salvator respectiv doi salvatori
Defibrilarea electrica automata

folosirea imediata a defibrilatorului odata ce acesta este disponibil a
fost un element cheie in toate ghidurile de RCR de pana acum, fiind
considerata de importanta capitala in tratamentul fibrilatiei
ventriculare. Acest concept a fost combatut, deoarece dovezile au
sugerat ca efectuarea MCE inaintea defibrilarii ar putea creste
supravietuirea daca timpul scurs pana la sosirea ambulantei este mai
mare de 5 minute
Fazele fibrilatiei ventriculare:
1) Electrica (aproximativ 4 minute )
2) Circulatorie (4-10 minute)
- epuizare energetica miocardica
- defibrilarea directa este ineficienta
- MCE creste sansele unei defibrilari reusite
3) Metabolica- supravietuirea este improbabila
In Romania primul
defibrilator automat extern
a fost montat in ianuarie
2008 la Piatra Neamt.
Socurile trebuie sa aiba o
intensitate de 150- 360 J
pentru cele bifazice si 360 J
la cele monofazice.
Pozitia de siguranta

Este utilizata in managementul victimelor
inconstiente care respira si au semne de circulatie
sangvina si nu prezinta leziuni ale coloanei
vertebrale.

Daca este necesara mentinerea peste 30 de
minute, victima va fi intoarsa pe partea opusa din
cauza inconvenientului ca determina compresie pe
un brat
Particularitatile RCR la pacientul politraumatizat

stabilizarea manuala a coloanei cervicale este indicata in cursul descarcerarii, mobilizarii si
pozitionarii victimei precum si in cursul manevrelor de eliberare a caii aeriene

curatarea gurii de sange, secretii si varsatura este esentiala la victima inconstienta

subluxatia anterioara a mandibulei este manevra recomandata pentru eliberarea cailor
aeriene; se face combinat cu stabilizarea manuala a coloanei cervicale ; daca( si numai daca)
subluxatia anterioara a mandibulei nu deschide eficient calea aeriana , este indicata
hiperextensia capului si ridicarea mandibulei

daca exista hemoragii externe este indicata oprirea acestora prin compresiune externa sau
garou

defibrilarea externa automata poate fi indicata

indepartarea hainelor permite evaluarea leziunilor traumatice; ulterior evaluarii victima
trebuie invelita pentru combaterea hipotermiei


Particularitatile RCR la copil
evaluarea starii de constienta se face prin percutia usoara a victimei ( prezenta/absenta
raspunsului prin cuvinte, sunete, miscari)
se executa RCR pt. 2 minute(5 cicluri 30:2)
se apeleaza 112
ventilatia artificiala- prin tehnica gura la gura sau gura la nascu
VC cat sa produca ridicarea toracelui, cu durata de 1 sec
frecventa ventilatiei artificiale: 10-12/min combinat cu MCE in caz de oprire cardio-
respiratorie; 10-12/min fara MCE in caz de oprire resp. cu activitate cardio-circulatorie
prezenta
evaluarea pulsului-palparea aa.carotide sau femurale
In caz de bradicardie severa(<60/min)si in prezenta semnelor de hipoperfuzie
tisulara(cianoza, paloare) se incepe MCE
MCE se face cu podul palmei de la o mana sau de la ambele maini, pozitionate ca la adult si
plasate in jumatatea inferioara a sternului
frecventa comprimarilor sternului -100/min, profunzimea compresiunilor 1/3-1/2din
diametrul A-P torace
secventa RCR 30:2-un resuscitator,15:2 doi resuscitatori
in cazul stopului cardiac cu martor ocular ( cadere brusca fara semne patologice anterioare)
se indica folosirea de urgenta a defibrilatorului automat extern cu atenuare pediatrica



Particularitatile RCR la gravida

Are 2 caracteristici majore:
1.RCR la gravida inseamna incercarea de a salva doua vieti (cea a mamei si cea a fatului,
supravietuirea acestuia fiind posibila numai daca mama supravietuieste).
2.Dintre modificarile fiziologice din timpul sarcinii cea mai importanta pentru RCR este
compresiunea venei cave inferioare si a aortei prin uterul gravid; asigurarea unei intoarceri
venoase adecvate si implicit succesul RCR se face prin deplasarea manuala sau prin pozitie a
uterului spre stanga.
gravida este plasata in decubit lateral stang ,apoi este rotita spre spate cu 15-30 de grade; se
plaseaza o patura sul sub flancul si fesa dreapta pentru a mentine pozitia obtinuta
volumele de insuflatie si presiunile de insuflatie in cursul ventilatiei artificiale trebuie sa fie
mai mici (exista risc de regurgitare!), dar eficiente sa produca ridicarea toracelui
cand exista mai multi resuscitatori este indicata manevra Selik (aplicarea presiunii pe
cartilajul cricoid laringian marul lui Adam ) pentru a preveni regurgitarea si aspiratia
masajul cardiac extern se face in 1\3 mijlocie a sternului (in dreptul liniei intermamelonare)

Factori de care depinde succesul resuscitarii :

Factori care tin de victima cauza opririi CR , rezerva functionala a
diverselor organe si sisteme( afectiuni cronice sau acute preexistente)

Factorul timp este un factor decisiv. Din momentul opririi CR incepe
un proces rapid de deteriorare homeostatica, initial reversibil ulterior
devenind ireversibil conturandu-se notiunea de interval de
resuscitabilitate. Acest interval depinde de rezistenta la hipoxie a
unui tesut , cele mai sensibile fiind tesutul nervos, miocardul, apoi
rinichiul si ficatul.

Factori care tin de resuscitator capacitatea acestuia de de a efectua
precoce si corect RCR

PROBLEME ETICE

Nici paramedicii, nici personalul medical nu trebuie sa faca in cursul RCR judecati
privind succesul RCR sau calitatea vietii post RCR pe baza statusului neurologic actual
sau anticipat. Calitatea vietii nu trebuie considerata criteriu de neinitiere a RCR, pentru
ca lezarea cerebrala ireversibila sau moartea cerebrala nu pot fi evaluate sau prezise
momentan. De aceea, in conditiile opririi cardio-respiratorii in afara spitalului RCR
trebuie initiata prompt si continuata pana la sosirea echipei medicale de urgenta.

Intreruperea RCR in cursul SVB in afara spitalului este permisa doar in urmatoarele situatii:
reluarea circulatiei si respiratiei spontane eficiente
RCR este preluata de echipa medicala de urgenta
criterii clare de moarte ireversibila
RCR nu poate fi continuata din cauza epuizarii resuscitatorului
continuarea RCR pune in pericol viata resuscitatorului sau a altor persoane
prezentarea unui document valid NU RESUSCITA semnat fie de pacient fie de medic







VA MULTUMESC !