Curs nr.

I- Probleme globale ale mediului n contextul problematicii lumii

contemporane
Titular curs - Prof.dr. Rotar Ioan

Omul este dator s nvee mereu a tri n armonie cu el, dar i cu natura,
s vegheze prin capacitile i mijloacele sale la ocrotirea spectacolului vieii i al
armoniei ce coexist de atta timp ntre celelate vieti din preajm-i, n acest
laborator viu al realitii terestre i astrale.
Natura este darul cel mai suprem pe care fiina uman l-a primit vreodat.
Protecia mediului nconjurtor a aprut ca problem a omenirii
numai n zilele noastre, respectiv atunci cnd omul a cucerit
ntregul spaiu al Terrei, prielnic vieii. Acum, bogiile i resursele
de energie au fost afectate n aa msur nct se ntrevede
epuizarea rapid a unora dintre ele.

Identificarea problemelor globale ale mediului inconjurator si
inlaturarea factorilor care duc la aparitia acestora sunt chestiuni
care stau n puterea noastr.
Problemele de protecie a mediului sunt deosebit de
complexe i vizeaz toate sectoarele de activitate: economice, sociale
i politice.
Rezolvarea acestor probleme reclam participarea tuturor celor
implicai n poluarea factorilor de mediu: ageni economici,
departamente, ministere, dar i a acelora care sunt interesai n
ocrotirea mediului: n primul rnd populaia i reprezentanii ei alei
n diverse organisme, organizaii neguvernamentale, ntreaga structur
statal


Fr ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabil.
Protecia mediului condiioneaz dezvoltarea durabil la nivelul Uniunii Europene.

Probleme globale ale mediului
inconjurator
INCALZIREA
GLOBALA
DESERTIFICAREA
PLOILE
ACIDE
DISTRUGEREA
STRATULUI DE OZON
EROZIUNEA
SOLULUI
PIERDEREA
BIODIVERSITATII
DISTRUGEREA
PADURILOR
CAUZA
APARITIEI
FENOMENULUI
INCALZIREA GLOBALA
DOVEZI ALE
INCALZIRII GLOBALE
ACTIVITATI UMANE
CARE AU PROVOCAT
APARITIA FENOMENULUI
Efectul de ser este un fenomen
natural prin care o parte a radiaiei
terestre n infrarou este reinut
de atmosfera terestr. Acest fenomen
se datoreaz gazelor cu efect de ser
care reflect napoi aceast radiaie.
Efectul actual al existenei gazelor
cu efect de ser este c temperatura
medie a Pmntului este cu cca.
33 C mai mare dect ar fi n lipsa lor,
adic este de cca. +15 C n loc s fie
de -18 C. n acest sens, efectul de
ser este benefic, el asigurnd
nclzirea suficient a Pmntului
pentru a permite dezvoltarea plantelor
aa cum le cunoatem noi azi.

INCALZIREA ATMOSFEREI TERESTRE

prin modificarea permeabilitii
atmosferei la radiaiile solare
reflectate de suprafaa terestr.
Principalele elemente respon-
sabile de producerea efectului de
ser sunt:
- Vaporii de apa > 36- 70 %
- Dioxidul de carbon - > 9 - 26 %
- Metanul -> 4 - 9 %
- Ozonul -> 3 - 7%
Alte gaze care produc efect de
ser, ns cu ponderi mici, sunt
protoxidul de azot hidrofluorocarburile,
perfluorocarburile i fluorura de sulf
+conc.
gazelor
cu efect
de sera
CAUZA APARITIEI FENOMENULUI
DOVEZI ALE INCALZIRII GLOBALE
Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu
0,3-0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX.

Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa
1990.

Cresterea nivelului marii cu 10-25 cm

Micsorarea ghetarilor din munti

Reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in
prezent)

Cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata

Datele obtinute prin analiza inelelor anuale ale copacilor, miezului ghetii
superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei,
sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sunt in prezent mai
mari decat din oricare etapa a ultimilor 600 de ani.
Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse practici
agricole si industriale

Utilizarea combustibilului fosil in prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 in
atmosfera.

Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145%
in exces la volumul care ar fi existat in mod normal. Metanul se emite in timpul
extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz.

Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activitatile umane
au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% in exces la
volumul, care ar fi existat in mod normal.

Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionare a aerului
si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic.

Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod natural
si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care provin din
activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice.
Care sunt principalele activitati umane care
contribuie la schimbarea climei?

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata din
ecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice din
care fac parte.

Transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in
timp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea si
saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura:
- distrugerea multor paduri,
- reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor,
- cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult
rata procesului natural de formare a noi specii.

In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor,
fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat
modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.
PIERDEREA BIODIVERSITATII
Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca
modificarile climaterice modificarile climaterice si
pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa
legatura.

In acest sens sunt urgent necesare eforturi
coordonate si intense pentru oprirea acestei
tendinte
PIERDEREA BIODIVERSITATII
Abordarea la nivel global este insa subminata de
decalajele si inechitatile economice si sociale existente
in lume, care impiedica implementarea Conventiei
asupra biodiversitatii.

Conventia pentru conservarea biodiversitatii de la Rio de
Janeiro (1992) a promovat o serie de principii bazate pe
valenta economica, sociala, ecologica, genetica,
stiintifica, culturala, estetica si recreativa a biodiversitatii
si a recunoscut dreptul suveran al fiecarei natiuni de a
ocroti si conserva speciile existente in propria tara si de
a-si stabili reteaua de arii protejate.
PIERDEREA BIODIVERSITATII
Biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de
existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor
Pierderea biodiversitatii Pamantului a atins cote
alarmante, anunta Achim Steiner, director
executiv al UNEP, cel care subliniaza faptul ca nu
mai putin de 16.000 de specii folosite in medicina
sunt pe cale de disparitie.

Societatea umana este dependenta de natura in
ceea ce priveste prevenirea si tratarea bolilor.
De-a lungul istoriei, medicina si-a construit fundatiile
pe plantele si animalele pe care le-a folosit ca
tratamente. De aceea, trebuie sa luam masuri
urgente pentru a salva biodiversitatea,
a declarat acesta in cadrul unei conferinte de presa.
Eroziunea solului datorata actiunii vantului - este mult mai evidenta in
biomii de tip stepa, deoarece solurile acestor zone geografice au o textura
mai fragila, nisipoasa sau determinata de particule mai fine de origine
aluvionara. In cazul unor perioade de seceta indelungate, datorita scaderii
umiditatii solului, textura acestuia devine mai fragila, fapt cefavorizeaza
indepartarea solului sub forma de praf in perioade cu activitate eoliana crescuta.
Astfel, suprafete importante, uneori de ordinul a sute de mii de km2 sunt afectate
profund, pana la adancimi de 25cm, fapt ce presupune uneori indepartarea totala
a solului si dezvelirea rocii de baza a scoartei terestre.

Eroziunea solului datorata actiunii apei - este un fenomen cu o frecventa destul
de ridicata ce se produce intr-o mare diversitate de ecosisteme.
Acest tip de eroziune se poate produce in modnatural, ca urmare a modificarii locale
a regimului precipitatiilor, dar in mod frecvent, aceasta degradare a solului este atribuita
actiunii conjugate a activitatii umane si a factorilor naturali.
EROZIUNEA SOLULUI
Degradarea solului sau a rocilor, caracterizat prin desprinderea
particulelor neconsolidate i ndeprtarea lor prin aciunea ploii sau a
vntului.
Se considera ca una din cauzele de baza
care determina eroziunea hidrica a solului, mai
ales in zonele cu relief relativ accidentat, este
defrisarea padurilor din zonele respective, fapt
ce determina anularea efectului de atenuare a
actiunii precipitatiilor pe care il asigura
ecosistemele forestiere, padurea in general.

Fenomenul de eroziune hidrica nu se
manifesta in zonele impadurite sau cele
acoperite cu un strat suficient de stabil de
vegetatie ierboasa. Explicatia consta in faptul ca
vegetatia atenueaza efectul cinetic al
precipitatiilor care ajung la nivelul solului si astfel
actiunea mecanica a picaturilor de ploaie este
mult diminuata.
CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI
In zonele impadurite, vegetatia moarta aflata
in descompunere (frunze etc.) dar si vegetatia
specifica solului padurilor (ai ales stratul de
muschi si alte vegetale specifice) sunt capabile
sa absoarba importante cantitati de apa pentru o
perioada de timp suficient de indelungata, ceea
ce nu permite formarea rapida a torentelor
caracteristice acestor zone, in cazul precipitatiilor
abundente.

Determinarile au evidentiat acest efect de
atenuare prin valori cantitative. Astfel s-a estimat
ca 1 kg de muschi de padure uscat poate retine
aproximativ 5 l apa, iar pe scara larga 1 ha de
padure poate "inmagazina" 400 m3 apa de
ploaie in chiar in cazul in care volumuL
precipitatiilor este foarte mare, iar ploile sunt
violente. Apa retinuta de stratul vegetal reintra
treptat in circuitul natural.
CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI
DESERTIFICAREA
Deertificarea este un hazard economic complex definit de
Convenia ONU pentru Combaterea Deertificrii drept

degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride i subumid-uscate
ca rezultat al aciunii diferiilor factori, inclusiv ai schimbrilor climatice,
precum i datorit activitilor umane.

Degradarea solului n zonele uscate este definit ca o reducere sau
diminuare a productivitii biologice sau economice.
Deertificarea este n primul rnd o problem de dezvoltare sustenabil.
Cauzele apariiei ei sunt:
- supra-recoltarea
- practici nepotrivite de irigaii
- despduririle.
Managementul srccios al pmnturilor sunt rezultatul problemelor
socio-economice pe care fermierii le au i pot fi prevenite.
Schimbrile climatice pot precipita procesul de deertificare, ns
activitaile
umane sunt cauza principal cea mai frecvent.
- Supracultivarea epuizeaz solul.
- Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamant.
- Suprapunarea paunilor dezgolete pmntul de iarb.

Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pmnt - inclusiv 70% din
uscat - e afectat de secet. In fiecare zi, aproape 33 000 de oameni mor de
foame.
DESERTIFICAREA
Deertificarea este un fenomen complex fiind legat de mbinarea unor
cauze naturale si a unei presiuni antropice accentuate asupra unor
ecosisteme vulnerabile din inuturile aride, semiaride i subumed
uscate.
Dintre factorii naturali se detaeaz cauzele climatice , care cuprind
reducerea cantitilor de precipitaii, modificarea regimului acestora,
ncalzirea climei si intensificarea vnturilor, acestea din urm mrind
evaporaia si uscarea plantelor.
DESERTIFICAREA
Consecinele deertificrii
- diminuarea produciei de hran,
- reducerea productivitii solului i o scdere a capacitii de
regenerare a terenului;
- creterea inundaiilor n zonele din avalul rurilor, reducerea
calitii apei, sedimentarea n ruri i lacuri i colmatarea lacurilor de
acumulare i a canalelor navigabile;
- agravarea problemelor de sntate datorate furtunilor de nisip i
praf, n special a infeciilor oculare, a dificultilor respiratorii, a alergiilor
i a stress-ului;
- reducerea mijloacelor de trai, fornd populaia afectat s
migreze.