Tema : Fiziologia

ficatului

ndeplinit : Triboi Gheorghe

Verificat : Balan Diana

SITUATIE: in cavitatea abdominala, in

contact cu diafragmul
2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul
falciform

Bila:
- secretata de celulele
parenchimatoase (hepatocite)
in mod continuu;
- se formeaza in canaliculele
intercelulare hepatice;
- ajunge in ductele biliare si in
ductul hepatic;
- in perioadele interdigestive
bila este transportata prin
ductul hepatic si cistic in
vezica biliara, unde se
depoziteaza.
- de aici bila este apoi
eliminata intermitent in timpul
digestiei prin canalul coledoc
in intestin, datorita contractiei
veziculare si a relaxarii
sfincterului Oddi.

Circulatie dubla, nutritiva si functionala:

Functionala: 75% din fluxul sanguin

hepatic: sange venos, provenind din
circulatia portala

Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic:

sange arterial, provenind din artera
hepatica
Ramurile terminale ale arterei hepatice si
ale venei porte se unesc la nivelul
capilarelor sinusoide

Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in

nutrienti

Fara membrana bazala, cu spatii largi intre

celulele endoteliale
Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre
endoteliu si hepatocite) => limfa

Fluxul de sange din capilarele sinusoide

trece in venula centrala a fiecarui lobul;
acestea converg in vena hepatica ce se
varsa in vena cava.

= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza

bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la
nivel hepatic spre intestin

Hepatocitele asezate in siruri sau lame

Polul apical
spre capilarul sinusoid

Polul bazolateral
cu jonctiuni intercelulare stranse
Delimiteaza canaliculele biliare

Secretia biliara

In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de

sangele din capilarele sinusoide
Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de
epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar
+ arteriola hepatica + venula portala)

Capsula conjuctiva cu
septuri ce separa
parenchimul hepatic
LOBULUL HEPATIC
Unitate structurala
hepatica
Distributie radiala in
forma de hexagon a
hepatocitelor pornind de
la vena centrala a
lobulului
In varfurile hexagonului
TRIADA HEPATOPORTALA

Unitatea functionala = ACINUL

HEPATIC = aria de parenchim
tributara aceleiasi
vascularizatii si aceluiasi
canalicul biliar.
forma de romb, din doua
triunghiuri adiacente, unite
prin marginile lor

Axul lung - 2 vene centrolobulare

Axul scurt - 2 spatii portale.

se descriu trei zone

functionale cu dispozitie
concentrica:

Zona1- in apropiera axului scurt

Zona 2 - spre a. hepatica
Zona 3 - spre vena centrolobulara

3 zone functionale:

Zona 1 caracteristici hepatocite

primesc sangele cel mai oxigenat

cele mai active metabolic
primele care vor depune glicogen postprandial
primele care se vor activa in hipoglicemie si vor
produce glicogenoliza si gluconeogeneza
primele supuse actiunii toxinelor absorbite din
tubul digestiv
primele care sufera modificari in caz de staza
biliara
primele care vor semnala aparitia semnelor de
regenerare in caz de leziuni hepatice

Zona 2 hepatocitele au caracteristici

interme3diare intre zona 1 si 3

Zona 3 caracteristici hepatocite

primesc sangele cu cel mai putin oxigen

Primele care sufera in ischemie
supuse mai putin actiunii toxinelor
sufera mai tarziu in staza biliara

FUNCTIILE HEPATICE
1.
2.
3.

FUNCTIA HEMATOPOIETICA
FUNCTIA TERMOGENETICA
FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC

4.

Rezervor de sange
Formarea limfei
Mentinerea presiunii oncotice a plasmei

FUNCTIA DE DEPOZIT

5.
6.

Depozit de fier
Depozit de vitamine
Depozit sanguin

FUNCTIA BILIOEXCRETOARE
FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE

7.

Aparare antimicrobiana
Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .)
Clearance si detoxifiere substante exogene (..)

FUNCTIA METABOLICA

ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC

ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC
ROL IN METABOLISMUL PROTEIC

= procesul de formare al elementelor figurate

ale sngelui:

proliferarea
diferenierea
trecerea n circulaie

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina

devin organe hematopoietice
n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase,
prezent n toate oasele (n luna IX dispare
hematopoieza hepato-splenic).

Ficatul este sediul celor mai intense

procese metabolice din organism
Este organul visceral cu cea mai mare
contributie in productia de caldura a
organismului
Intensitatea proceselor metabolice
hepatice este controlata de:
-

Reacie simpatoadrenal (termen scurt)

Hormoni tiroidieni (termen lung)

REZERVOR SANGUIN
FORMAREA LIMFEI
MENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE
A PLASMEI

+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor

care controleaza EHE:
- ADH
- aldosteron
- cortizol
- etc

= 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin

hepatic
(capilare sinusoide + vene hepatice)
Acumulare
Produsi de digestie si absorbtie
Polipeptide
contracia sf. vene
postcap.
Amine biogene
Evacuare
- cauz: hipovolemie acut (hemoragii)
- mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap.
relaxare sf.v. postcap + v.hep.

din limfa totala

Datorita particularitatilor
capilarelor sinusoide
filtrarea limfei in spatiile
Disse
Limfa formata colecteaza
in mici capilare limfatice
asociate triadei hepatice
presiunii in capilarele
sinusoide =>
ratei de formare a limfei
In exces: lichid de ascita

Ficatul este sediul principal pentru sinteza

proteinelor endogene

Presiune oncotica (coloid-osmotic/ p)

presiunea dat de proteinele

albumine, care se opune filtrrii

plasmatice,

special

p = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)

Valori normale = 25-30 mmHg
In insuficienta hepatica => EDEME
Importan: n schimburile transcapilare

Pha = 35 mmHg
Ph> p
capt arteriolar
FILTRARE

Phv = 15 mmHg
p = 25 mmHg
Ph< p
capt venular
REABSORBIE

de

Depozit
Depozit
Depozit
Depozit

sanguin
de fier
de cupru
vitamine

Vitamina B12
Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)
Vit K:
Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X)
Regenerata ciclic in hepatocit

Vit A:
transforma provit A in vit A
normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)

Vit D:
Prima hidroxilare a formei inactive
normal rezerve pt. 1-4 luni

Bila este formata de catre hepatociteSECREIA BILIAR

Proprietati:
hepatocite

volum: 800 - 1000 ml/ 24h

Gust: amar
Culoare: galben-aurie, clara
pH 7,8 8

Canaliculi biliari

Compozitie:

97% Apa
3% Reziduu uscat

Epiteliu cuboid

Duct biliar

substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu

substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide,

Rol:

mucina, lecitina.

Cale de eliminare:

a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari)

A uni exces lipidic (colesterol)
A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti,

substante de contrast)

Digestiv:

Digestia si absorbtia L
Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

principalii componenti ai bilei

acidul colic, acidul chenodeoxicolic,
acidul deoxicolic, acidul litocolic
acizii biliari primari (acidul colic,
acidul chenodeoxicolic) se formeaza
in ficat unde se vor conjuga cu
glicocolul sau cu taurina
in intestin sub actiunea florei
microbiene sunt partial deconjugati
apoi dehidroxilati si se transforma in
acizi biliari secundari (din acidul
colic se formeaza acidul deoxicolic;
din acidul chenodeoxicolic se
formeaza acidul litocolic)
ROLURI:

in digestia si absorbtia lipidelor

participa la formarea de micelii
absorbtia vitaminelor liposolubile
absorbtia colesterolului
rol coleretic (de stimulare a
secretiei biliare)

Aparare antimicrobiana realizata de

sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer
Clearance si detoxifiere substante endogene
Clearance si detoxifiere substante exogene
=>

Realizate de celulele parenchimului hepatic

Poate fi clearance/epurare:

Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in

hepatocit)
Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)

Macrofagele hepatice = celula Kupffer

Localizate pe traiectul circulatiei porte
Inlatura:

Materiale particulate (particule coloidale)

Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici

de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale

epiteliului la acest nivel

Substante endogene
Amoniac (ureogeneza hepatica)
Hormoni
Mediatori chimici
Amine biogene

Substante exogene
Medicamente (siteme microsomale oxidative
si de conjugare)
Coloranti
Substante de contrast

Functia de epurare si detoxifiere

SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE
I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare
- nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor
- implica calea cit P450
- frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali

II. Conjugare
- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC
I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida
II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat

Metabolismul glucidelor
Metabolismul lipidelor
Metabolismul proteic

MENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei)

CAI METABOLICE:
Glicoliza
Ciclul Krebs
untul pentozelor
Glicogenoliza
Glicogenogeneza
Lipogeneza

Prin:

Glicogenogeneza
Glicogenoliza
Gluconeogeneza
Glicoliza anaeroba si aeroba
Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)

Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos:

Hipoglicemiant
Parasimpatic
Insulina

Hiperglicemiant

Cand glicemia este crescuta:

Simpatic
Hormonii hipofizari
Hormonii CSR
Hormoniii tiroidieni
Glucagon

Stocare sub forma de glicogen (la persoanele

cu afectare hepatica glicemia postprandiala
creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)

Cand glicemia este scazuta:

Gluconeogeneza din AA, glicerol

Intrarea glucozei in hepatocite:

Prin difuziune facilitata
NU depinde de insulina
Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)

Oxidarea glucozei (50%):

Depunerea glucozei ca rezerve
(50%):

Oxidarea glucozei (50%):

Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):

2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie)
Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA)
Acid piruvic ->acetilCoA

Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici):

36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie)
Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AA

Suntul pentozelor:
Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac.

Nucleici
NADPH reactii de reducere

Calea glucuronica:
UDP-glucoza -> ac. Glucuronic
Pentru conjugare substante endogene (AG, steroizi,

saruri biliare) si exogene (droguri)

Pentru sinteza MPZ

Glicoliza anaeroba Embden Mayerhof

Ciclul acizilor tricarboxilici

Suntul pentozelor

Calea glucuronica

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

Depunerea glucozei ca rezerve
(50%):
Glicogenogeneza
Cel mai important depozit de glicogen:
Depozite hepatice 5-6% din greutatea
corporala
Depozite musculare 1-3% din greutatea
corporala
Alte celule cantitati mici

Are loc cand glicemia este crescuta

Permite stocarea unor cantitati mari de
glucide, fara a modifica osmolaritatea
tesutului

Lipogeneza
Pornind de la actilCoA
Cand glicemia este mare
Cand este blocata/ limitata metabolizarea
glucozei

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

Glicogenoliza
Ficatul are enzima glucoso-6fosfataza =>
Genereaza glucoza pentru
intreg organismul, spre
deosebire de muschi

Gluconeogeneza
Cand glicemia este scazuta
Din precursori neglucidici: AA,
glicerol, TG
Ofera glucoza pentru intreg
organismul
Ciclul CORI alanina - glucoza
interrelatia ficat/muschi

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
Beta oxidare AG
Sinteza lipoproteinelor
Sinteza colesterol
Sinteza fosfolipide
Lipogeneza
Cetogeneza

METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI

1/3 din AG captati in ficat

AG cu lant scurt direct sange portal

AG cu lant lung transportati in limfa inglobati
in chilomicroni

In mitocondrii (transportor = carnitina)

Degradare oxidativa=> energie

Beta-oxidare => acetil-CoA

Acetil-CoA degradata in ciclul Krebs =>
CO2+H2O+ energie

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
TRIGLICERIDELE
Sintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a
energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de
glicogen)
Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului ->
glucoza se depoziteaza ca trigliceride
FOSFOLIPIDELE
Sintetizate predominant in ficat
Lecitine, encefaline, sfingomieline
Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine,
solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma,
furnizare radicali fosfati

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
COLESTEROLUL
Organ principal de sinteza (2/3 colesterol
plasmatic are origine endogena)

De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA)

Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori
Reactii de condensare => HMG-CoA
Partial esterificat: LCAT
ROL:
Constituent biliar
Constituent al LP plasmatice

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
CETOGENEZA HEPATICA
Cale de matabolizare a AG specifica
ficatului
Corpii cetonici -> eliberati in circulatie ->
metabolizati in diferite tesuturi =>
energie
Predominat in miocard si muschi scheletic
Chiar si in tesutul nervos trec BHE

Sinteza CC favorizata de:

Aport crescut de AG (inanitie, diabet)
Perturbari ale ciclului Krebs

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM LIPIDIC
LIPOPROTEINELE
- Formate aproape exclusiv in ficat
- Clasificare:
- Electroforetic
- Dupa densitate (Centrifugare)

Contin apolipoproteine:
Mediaz fixarea pe r. celulari
cofactori enzimatici:
LCAT apo AI
LPlipaza apo CII

ELFO

start

prebeta

beta

alfa

CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.

Bogai n TG
1) preiau TG de la
intestin (limf snge)
2) la nivelul endoteliului
vascular (mai ales n
muchi i adipocite):
hidroliza
TG
prin
activarea
LPlipazei
(necesit apoC)
3) Chilomicronii restani
sunt captai hepatic prin
endocitoz mediat de
receptor.

1
1

Muchii
preiau
AG pt.
energie

Adipocitele
preiau AG pt.
2 depozit

2
2
3

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate

hepatic
1) Eliberarea VLDL de la
ficat
2) Lipoliza endotelial LPlipaza
3) Rmn IDL.
Unele- preluate hepatic
4) Altele se transform n
LDL prin ncrcare cu
colesterol.

Stocare
n adipocit

2
1
3

Degradare
n muchi

LDL: cedeaz colesterol spre esuturi

1) eliberarea LDL de la ficat
2)

Captare
celular
(endocitoz mediat de 1
receptor)
n
esuturi
2
periferice
3) Controlul nivelului i.c. de
colesterol
(feedback Apo-B LDL-R
negativ: colesterol i.c. sinteza
LDL-receptor
+esterificare i stocare
colesterol)

HDL: Preia colesterolul din esuturi

periferice i l degradeaz n ficat
1) HDL incomplet
(hepatic, intestinal i
plasmatic)
2) Captarea excesului de
colesterol liber de la
nivelul celulelor
3) Esterificare colesterol
4) Transport la ficat
pentru sinteza de SB,
eliminare n bil,
sintez noi LP.

Intestine

1
1
2

LDL = PROATEROGEN - furnizor de

colesterol pt. esuturile extrahepatice
HDL = ANTIATEROGEN scavanger al
colesterolului din esuturile extrahepatice
+ inhib receptorii pt. LDL
LDL/HDL-stabilete riscul aterogen
- fumtori, consum de glucide, Pg
- Eg, efort fizic, alcool moderat

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
Sinteza proteine endogene albumine
Sinteza factorilor plasmatici ai coagulrii
Sinteza i degradarea acizilor nucleici
Dezaminare aa
Ureogeneza hepatica

SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE

Albumina 100%

Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor

Rol:
Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni)
Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei

Alfa globuline 75-90%

Beta globuline 50%
PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline si )
-In reactii inflamatorii
-Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDOCOAGULANT
Dependenti de vit K
II, VII, IX, X
In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test
Koller

Independenti de vit K
Fibrinogen (I) si V

Factori ai sistemului fibrinolitic

Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
SINTEZA ENZIME CELULARE
Transaminaze
GPT - citoplasma
GOT citoplasma + mitocondrii

Lactatdehidrogenaza - citoplasma
Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii
Creatinfosfokinaza
Pseudocolinesteraza serica
indicator al sintezei de proteine in ficat

Gama glutamiltransferaza
creste in colestaza, exces alcool, barbiturice

Cresterea concentratiei
lor in plasma orienteaza
asupra sediului leziunii

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
DEZAMINAREA AMINOACIZILOR
Dac se acumuleaz cantiti de AA mai mari
dect cele necesare pt. sintezele proteice,
acetia pot fi catabolizai prin dezaminare,
transaminare, decarboxilare.
dezaminarea - descompunerea n amoniac i
un alfa-cetoacid
transaminarea - reacia de cedare a gruprii
amino unui cetoacid, prin intermediul unor
compui intermediari. (ex. ALAT, ASAT)
decarboxilarea - procesul de pierdere a
gruprii carboxil cu formare de amine. (
HIS:histamina TRP:serotonina,
TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCIA METABOLIC
METABOLISM PROTIDIC
UREOGENEZA
Din amoniac:
Rezultat:
prin dezaminarea AA
Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal

Toxic (mai ales pt. SNC)

Mecanisme enzimatice cu participare ornitina,

citrulina, arginina, acid aspartic
Unele enzime sunt strict hepatice
Ornitilcarbamiltransferaza
arginaza

Rezulta uree eliminata:

25% - gastrointestinal
75% renal

REGLAREA GLICEMIEI
Componentele fiziologice:

apariia senzaiei de foame n hipoglicemie;

eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml).

Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice:

- utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi
- utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez i lipogenez
- eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz i gluconeogenez hepatic i
renal)
- conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz i
gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos

n procesul de meninere a glicemiei, rolul primordial l

ocup ficatul, care funcioneaz ca un fel de glucostat.
Aceast funcie este controlat prin aciunea a numeroi
hormoni.

REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemiani

INSULINA
1. Aciune net hipoglicemiant:

creterea permeabilitii majoritii celulelor la glucoz (cu

excepia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase,
celulelor insulelor Langerhans)

creterea concentraiei i activitii unor enzime ca

glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza
(glicoliza), glicogensintetaza.

2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza,

gluconeogeneza)

reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa,

glucozo-6-fosfataza

scznd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei.

REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemiani

GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZI

Glucagonul
stimularea glicogenolizei (crete activitatea fosforilazei active din ficat prin
stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel creterea glicemiei)
stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din
esutul adipos. (Acizii grai prin -oxidare dau natere la o mare cantitate de acetilCoA, care dirijeaz piruvatul spre gluconeogenez.)

inhib glicogenosinteza
crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.

Adrenalina
stimularea glicogenolizei datorate creterii activitii fosforilazei active
(mecanisme?)
crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.

GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE ACIUNE

Hormon

Receptor

Glucagon

glucagon

Adrenalina

adrenergic

subtip

Mesager secund
cAMP
PKA

Gs

cAMP

PKA

Gi

cAMP

PKA
inactiv

Gq

IP3
DAG

Ca2+
PKC

Rspuns metabolic
Reglarea activitii
enzimatice

+glicogenoliza/
-glicogenosinteza

Glucocorticoizii
stimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale
acestui proces.

Ali hormoni hiperglicemiani: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Hipoglicemia = scdere a glucozei sanguine sub 40

mg/100ml.
Cauzele hipoglicemiei:

hipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele orale

hipoglicemia reactiv (secreie excesiv i trectoare de
insulina).
hipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de
mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficien a
proceselor de gluconeogenez.
hipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve
hepatice de glicogen epuizate i cu gluconeogeneza
blocat de alcool.
insulinomul (adenomul celulelor ) este o tumor insulinosecretant, cu caracter benign.

Tulburrile metabolismului glucidic hiperglicemia

Hiperglicemia = creteri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de

peste 120 mg/100ml
Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulin

Relativ - n urma descrcrilor de catecolamine i glucocorticoizi

(stri emoionale, stress chirurgical, stri de oc)

Absolut diabetul zaharat

scderea ptrunderii glucozei n celule;

scderea utilizrii glucozei de ctre diferitele esuturi;

creterea produciei de glucoz (gluconeogeneza) de ctre

ficat i n mai mic msur de ctre rinichi;

depleia de proteine n esuturi.

mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

= 21%G
esut adipos brun (1%G)
Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl.

abdominali
Bogat la nn, cu vrsta
Bine vascularizat
Bine inervat (adrenergic i colinergic)
ROL: Metabolism , termogenez
simpatic, catecolamine +

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS

esutul adipos alb
-Subcutanat i perivisceral
-Slab vascularizat
-Inervaie adrenergic i colinergic
-ROL:
-Homeostazia energetic
-Homeostazia glucidic
-Termoreglare
-Reglarea aportului alimentar LIPOSTAT
-Protector mecanic

ADIPOCITUL

Depoziteaz TG 80-95% din volum

Nucleul la periferie
preadipocit
+TG

-TG

adipocit
nucleu
Celula plin
cu picturi
lipidice

Glicerol-fosfat:
Metabolizarea Glucozei n adipocit
Hidroliza TG din LP captate

AG:
Hidroliza TG din LP captate (VLDL,
chilomicroni)
Din precursori glucidici
Lipoliza adipocitar
AG plasmatici (legai de albumine)

Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice

+
insulin
glucoz

AG + glicerol
AMPc

LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG
AG

ficat, rinichi, muchi scheletic, miocard

oxidare

Bazal
Hormono-sensibil: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza
Receptori + (AMPc)
adrenergici 1
prostaglandinici 2
de glucagon
pt. STH, ACTH, T3, T4
Receptori ( AMPc)
adrenergici 2
prostaglandinici 1
insulinici

Rolul hormonilor n reglarea

metabolismului proteic
STH ANABOLIC
transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos,
muscular i hepatic)
sinteza de proteine la nivel ribozomal
catabolismul proteinelor

PROLACTINA ANABOLIC (similar STH)

INSULINA ANABOLIC
transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular)
proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic)
utilizarea AA pentru gluconeogenez
catabolismul proteic

ANDROGENI ANABOLIC

H.TIROIDIENI

ANABOLIC - proteinosinteza
CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ)

GLUCAGON CATABOLIC

stimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogeneza

catabolizarea AA la nivel hepatic

CORTIZOL CATABOLIC

sinteza de proteine
catabolismul proteic (excepie: la nivel hepatic
intensific neoglucogeneza din AA)

1.www.e-referate.ro
2.www.complexvirtual.ro
3.www.referat.ro
4.www.boli-medicina.com