Vac

c i na
r
ea p
ca b
erso
inet
ul s
na l u
tom
l
u
i in
atol
ogic
Coordonator: Dr. Pelea
Diana

Realizat de : Kulcsar
Bianka
Kovacs
Lilla
Oltean

Introducere
Munca in sectorul medical presupune intrarea in
contact cu un numar mare de persoane,in fiecare zi
si,implicit,expunerea la zeci de infectii foarte dificil de
identificat in conditiile unui flux constant de oameni.
Astfel ,persoanele care activeaza in sistemul medical
trebuie sa considere vaccinarile de rutina o prioritate
care nu poate fi amanata. Imunizarea e vitala atat
pentru sanatatea lor personala,cat si pentru cea
publica,pentru ca in caz de infectare,ei pot raspandi la
randul lor cu mare usurinta infectiile .

Vaccinari recomandate
Vaccinarea antihepatita B
Pentru ca natura meseriei predispune la intrarea in contact cu sangele
altor persoane,personalul medical risca sa fie infectat cu virusul hepatitei
B, o boala care se poate croniciza si cauza maladii grave ale ficatului care
se pot sfarsi chiar si cu moartea persoanei in cauza.
Organizatia Mondiala a Sanatatii informeaza,ca anual,aproximativ doua
milioane de persoane care lucreaza in domeniul medical intra in contact
cu virusul hepatitei B,dintre acestia 70.000 ajung sa contacteze infectia.

De aceea se impune efectuarea celor trei doze de vaccin,avand grija ca

intre prima doza si cea de a doua sa treaca o luna,iar intre cea de-a doua
si de-a treia ,cinci luni.Dupa aproximativ doua luni de la finalizarea seriei
de trei doze de vaccin,este recomandata testarea impotriva virusului
hepatitei B,pentru a exista certitudinea ca imunitatea a fost atinsa.

 Imunizare activ:
-

Engerix B (Smith Kline);

Recombivax B (Merk Sharp);

conin particule inactivate i nalt purificate de AgHBS obinute din plasma

purttorilor cronici de antigen;
-

se administreaz n 3 doze: iniial, 1 lun i 6 luni;

este recomandat tuturor persoanelor care prezint un risc ridicat de expunere;

din oct. 1995 se aplic tuturor nou-nscuilor (n Romnia)

Imunizare pasiv (post-expunere):

-

imunoglobulina antihepatitic B (HBIG);

se administreaz n 2 doze: n decurs de 24 h de la expunere, i apoi la 1 lun

dup expunerea la VHB;
IG standard (conine i anticorpi anti-HBS n titru sczut); este administrat n
primele 24 h de la expunerea la VHB atunci cnd HBIG nu este disponibil, sau cnd
infecia cu HBV nu este sigur (pn la confirmarea infeciei sursei de contaminare).

Lipsa raspunsului
la vaccin
Vaccinarea suplimentara a persoanelor care nu raspund la prima serie de vaccin
administrata in muschiul deltoid produce un raspuns adecvat la 15%-25% din
persoanele vaccinate dupa o doza aditionala si la 30%-50% dupa trei doze aditionale.
Persoanele care nu raspund la prima serie de vaccin impotriva hepatitei B trebuie sa
finalizeze cea de-a doua serie de trei doze de vaccin. A doua serie de vaccin trebuie
administrata dupa programul obisnuit de 0, 1, 6 luni. Se poate utiliza si programul
accelerat de 0, 1, 4 luni. Personalul medical revaccinat si alte persoane pentru care se
recomanda testarea serologica post-vaccinare trebuie retestate la 1-2 luni dupa
finalizarea celei de-a doua serii de vaccin.
Mai putin de 5% din persoanele care au primit sase doze de vaccin impotriva hepatitei
B administrate dupa programul obisnuit, in muschiul deltoid, nu dezvolta anticorpi antiHBs detectabili. Este posibil ca unele persoane care sunt anti-HBs negative dupa sase
doze sa prezinte un nivel scaut de anticorpi care nu este detectat prin testarea
serologica periodica (hyporesponder).
Cu toate acestea, un motiv pentru lipsa persistenta de raspuns la vaccinul impotriva
hepatitei B este acela ca persoana prezinta infectie HBV cronica. Persoanele care nu
dezvolta anti-HBs detectabil dupa sase doze trebuie testate pentru HBsAg. Persoanele
care sunt depistate ca fiind HBsAg pozitive trebuie consiliate in consecinta. Persoanele

 Cu toate acestea, un motiv pentru lipsa persistenta de raspuns la

vaccinul impotriva hepatitei B este acela ca persoana prezinta
infectie HBV cronica. Persoanele care nu dezvolta anti-HBs
detectabil dupa sase doze trebuie testate pentru HBsAg.
Persoanele care sunt depistate ca fiind HBsAg pozitive trebuie
consiliate in consecinta. Persoanele care nu raspund la doua serii
de trei doze administrate corespunzator si care sunt HBsAg
negative trebuie sa fie considerate suspecte de infectie HBV si
trebuie consiliate in privinta masurilor de precautie pe care
trebuie sa le ia pentru a preveni infectia HBV si a necesitatii de
obtinere a profilaxiei HBIG pentru orice expunere la sange HBsAgpozitiv cunoscuta sau probabil parenterala.
Este dificil de interpretat semnificatia unui raspuns serologic antiHBs negativ la o persoana care a fost vaccinata impotriva
hepatitei B in trecut si nu a fost testata dupa vaccinare. Fara
testarea post-vaccinare la 1-2 luni dupa finalizarea seriei de
vaccin, nu este posibil sa se determine daca persoanele cu

 Una din optiunile de management este asumarea esecului real la vaccinare si

administrarea unei a treia serii acestor persoane. Testarea serologica a
anticorpilor anti-HBs trebuie repetata la 1-2 luni dupa cea de-a sasea doza.
O a doua optiune, probabil mai putin costisitoare este aceea de a administra o
singura doza de vaccin impotriva hepatitei B si de a testa anticorpii de
suprafata ai hepatitei B la 4-6 saptamani.
Daca persoana este pozitiva pentru anticorpi anti-HBs, aceasta indica, cel mai
probabil, un raspuns de rapel la o vaccinare anterioara; nu mai este necesara
o alta vaccinare (sau testare serologica). Daca persoana este negativa pentru
anticorpi anti-HBs dupa aceasta doza de rapel, trebuie finalizata o a doua serie
de vaccin (i.e. inca doua doze). Daca persoana este tot seronegativa dupa un
total de sase doze, aceasta trebuie tratata ca non-responder (cu lipsa de
raspuns) (vezi sectiunea privind Managementul post-expunere).

Hepatita A
IMUNIZARE SPECIFIC
PASIV:
profilaxie cu gama-globuline normale (IG
standard administrat n primele zile de la expunere);
nu se realizeaz la nivel de comunitate;
se poate realiza n colectiviti n care riscul de
transmitere este ridicat (cree, grdinie; pentru
personal, copii i prini);
vaccinul este n curs de cercetare (imunizare
activ).

Vaccinarea DiTePer
Este pe lista celor de rutina in copilarie
E recomandata si la varsta maturitatii,intr-o singura
doza pentru a intari imunitatea
Dupa ce s-a efectuat vaccinarea,este recomandata cate
o doza de vaccin dT la fiecare zece ani ,pentru a proteja
organismul de antigeni.

Vaccinarea ROR
Personalul medical se incadreaza in grupul tinta al
vaccinului,pentru ca vorbim despre trei boli
contagioase,care se transmit pe cale aeriana
Pentru ca contactarea bolii la varsta adulta este mult
mai periculoasa decat in copilarie,in cazul in care nu
exista un istoric cert de imunitate contra acestor trei
boli,se recomanda efectuarea a doua doze de vaccin
ROR,pastrand un interval de o luna intre acestea

Vaccinarea antivaricela

Desi vaccinul antivaricela este pe lista celor optionale in

Romania,se recomanda ca personalul medical care nu
are un istoric concret al imunizarii impotriva varicelei
(fie prin vaccinare, fie prin contactarea bolii) sa
efectueze seria de doua vaccinuri,la o distanta de patru
saptamani intre doze

Vaccinarea antigripala sezoniera

Fluxul de pacienti care se prezinta la unitatile
medicale,pe durata sezonului de iarna,prezentand
simptomele unei viroze,care poate fi de fapt, o gripa, e
semnificativ si il expune permanent pe medic la riscul de
a contacta virusul gripal
De aceea se recomanda ca vaccinul antigripal sezonier
sa fie efectuat in fiecare an,fara exceptie,de preferat in
lunile octombrie-noiembrie

 In afara cazurilor enumerate mai sus,personalul medical

este expus si unor infectii pentru care nu au fost
dezvoltate pana in prezent vaccinuri:infectia cu virusul
HIV si cea cu a virusului hepatitei C
Anual aceste doua virusuri,afecteaza peste 15000
medici si alte persoane care intra in contact cu
bolnavii.Date fiind statisticile,dar si realitatea care nu
poate fi ignorata,in afara supravegherii
imunizarii,personalul medical trebuie sa adopte un
comportament precaut.Asta inseamna identificarea
situatiilor de risc,purtarea de echipament de protective
si o atitudine vigilenta,pentru a semnala din timp

Bibliografie
Maria Irina Brumboiu,Ioan Stelian Bocan,Vaccinuri i
vaccinri n practic medical,Editura Medical
Universitar Iuliu Haieganu, Cluj-Napoca-2005
Marin Gh.Voiculescu ,Boli infecioase,vol II,Editura
Medical.Bucureti,1990 http://medicinadentara.blogspot.ro/2013/03/conceptulprofilactic-in-stomatologie.html?m=1

MU
L
UM
IM

PE

NT

RU
AT
EN

IE