CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
NITRATII
Indicatii: cardiopatia ischemica, insuficienta
cardiaca
Mecanisme de actiune:
Coronarodilatatoare directe pe vasele
sanatoase si aterosclerotice
Reduc spasmul coronarian
Venodilatatoare periferice, cu efect de
scdere a intoarcerii venoase, deci a
presarcinii, urmata de scderea muncii
miocardice, deci utile in insuficienta cardiaca
Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale
miocardice

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
NITRATII
Preparate folosite:
Nitroglicerina administrata sublingual sub
forma de spray sau comprimate de 0,5 mg in
atacul anginos; efectul apare in 2-3 minute, cu
disparitia brusca a durerii (test diagnostic); poate
da hipotensiune arteriala si trebuie administrat
dupa ce pacientul este asezat
Preparatul transdermic (patch) cu actiune de 12
ore, se aplica pe pielea lipsita de pilozitate

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
NITRATII
Preparate folosite:
Nitratii cu actiune lunga (retard) ca izosorbid
dinitratul (Isodinit, Maycor) (20, 40, 60, 120 mg)
izosorbid 5-mononitratul (Mono Mack)
Nitroglicerina injectabila (flacoane de 5-10 mg)
se foloseste sub forma de perfuzie venoasa
continua in angina instabila in doze de 10-40
mcg/min

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
NITRATII
Dezavantaje si efecte secundare:
Dezvoltarea rapida a tolerantei, prin tahifilaxie,
care poate fi evitata prin administrarea
asimetrica, la intervale neregulate (pentru a avea
o distanta mai mare intre 2 prize consecutive, in
care toleranta se poate atenua)
Risc de hipotensiune, mai ales in doze mari
Cel mai redutabil efect secundar, cefaleea

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Indicatii: toate formele de cardiopatie ischemica,
in preventia primara si secundara a
aterosclerozei, indiferent de localizare
(coronarian, cerebrala si carotidiana, periferica)
Mecanisme de actiune:
Opresc formarea trombului plachetar
Previn complicarea placii instabile cu tromboza

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Reprezentanti si efecte secundare:
Aspirina:
Se utilizeaza in doze de 75-325 mg/zi, doze la
care riscul hemoragiei digestive este mai mic
Acetileaza ireversibil ciclooxigenaza, inhiband
agregarea plachetara
Cel mai important efect secundar este cresterea
agresiunii mucoasei gastrice
Creste riscul de sangerare

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Reprezentanti si efecte secundare:
Ticlopidina (Ticlid):
Derivat tienopiridinic, care alungeste timpul
de sangerare
Se administreaza in doza de 250 mg x 2/zi
Poate fi asociata cu aspirina
Riscul de hemoragie digestiva este mai mic
dar uneori poate produce neutropenie,
agranulocitoza, purpura trombocitopenica,
aplazie medulara

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
ANTIAGREGANTE PLACHETARE
Reprezentanti si efecte secundare:
Clopidogrel (Plavix):
Tot un derivat tienopiridinic, asemanator cu
ticlopidina ca mecanism de actiune
Doza de 75 mg/zi (1 cp)
Are efecte secundare mai putine decat
ticlopidina sau aspirina

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
ANTICOAGULANTE
Indicatii: desi altadata frecvent utilizati in tratamentul
cardiopatiei ischemice, singuri sau in asociere cu
antiagregantele, in prezent isi mentin utilitatea la
pacientii cu fibrilatie atriala, cu trombi intracardiaci
sau risc trombotic crescut (stenoza mitrala,
cardiomiopatia dilatativa, tulburari de contractilitate,
mai ales postinfarct)
Inhiba sinteza protrombinei in ficat, prin competitie cu
vitamina K
Se utilizeaza Trombostop (2 mg) sau Sintrom (4 mg)
Eficienta se urmareste prin mentinerea unui INR intre
2-3 sau I Quick 35% - 45%

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
HIPOLIPEMIANTE
Principalele clase:
Inhibitori ai HMG-CoA reductazei (statine)
Lovastatina (10 80 mg/zi)
Pravastatina (10 40 mg/zi)
Fluvastatina (20 40 mg/zi)
Simvastatina (5 80 mg/zi)
Atorvastatina (10 80 mg/zi)
Rosuvastatina (5-10 mg/zi)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
HIPOLIPEMIANTE
Principalele clase:
Activatorii lipoproteinlipazei (fibrati):
Clofibrat (500-2000 mg/zi)
Bezafibrat (200-600 mg/zi)
Fenofibrat (200-300 mg/zi)
Gemfibrozil (200-1350 mg/zi)
Rasini sechestrante de acizi biliari:
Colestiramina (4-32 g/zi)
Colestipol (3-50 g/zi)
Derivati ai niacinei

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
HIPOLIPEMIANTE
Indicatii: statinele pentru tratamentul
hipercolesterolemiilor, fibratii pentru
hipertrigliceridemii, niacina si fibratii pentru cresterea
HDL
Cresterea HDL este produsa si de efortul fizic si de
consumul moderat de acool
Alte efecte ale terapiei cu statine:
Promoveaza regresia aterosclerozei si stabilizeaza
placa de aterom
Diminueaza riscul de aparitie a IM si AVC
Corecteaza disfuncia endoteliala
Corecteaza unele femomene protrombotice

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
HIPOLIPEMIANTE
Efecte secundare:
Statine:
Citoliza hepatica
Rabdomioliza
Fibrati: agraveaza rabdomioliza in asocierea cu
statinele
Acidul nicotinic: vasodilatatie excesiva

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
GLICOZIZII DIGITALICI
Isi pastreaza utilitatea in tratamentul insuficientei
cardiace (digoxina este tonicul cardiac cel mai utilizat,
cp de 0,25 mg, fiole de 0,5 mg/2 ml) si al fibrilatiei
atriale
Mecanisme de actiune:
Creste contractilitatea miocardica
Efecte bradicardizante prin rarirea frecventei
ritmului sinusal, deprimarea conducerii
atrioventriculare si a raspunsului ventricular in
fibrilatia atriala
Stimuleaza activitatea electrica ventriculara
Efect vasoconstrictor de scurta durata in
administrare iv

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
GLICOZIZII DIGITALICI
Indicatiile tratamentului cu digoxin:
Scaderea frecventei ventriculare in fibrilatia
atriala
Insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie scazuta
Contraindicatiile tratamentului cu digoxin:
Infarctul miocardic acut
Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
Sindromul de nod sinusal bolnav
Bradicardiile, mai ales blocurile atrioventriculare
de grad II-III
Pericardita constrictiva

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN

TRATAMENTUL BOLILOR
CARDIOVASCULARE
GLICOZIZII DIGITALICI
Efecte secundare:
Digestive: anorexie, greturi, varsaturi
Neurologice: oboseala, confuzie, cefalee, vedere in
galben
Manifestari cardiovasculare: tulburarile de ritm si
de conducere
In tratamentul toxicitatii digitalice, dupa
intreruperea administrarii, se adm. K 3-6 g/zi si
anticorpi specifici

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat este un sindrom metabolic
plurietiologic, cu expresie clinic variat,
al crui element definitoriu este
hiperglicemia, determinat de carena
relativ sau absolut de insulin. Criteriile
actuale de diagnostic iau n considerare
glicemia jeun de peste 7 mmol/L (126 mg
%) sau glicemia la 2 ore de la nceperea
testului de toleran oral la glucoz, sau
n orice moment, peste 11,1 mmol/L (200
mg%).

DIABETUL ZAHARAT
Clasificarea diabetului zaharat i a
altor categorii de intoleran la
glucoz (OMS, 1995)

Clase clinice:

diabetul zaharat:
diabetul zaharat insulinodependent;
diabetul zaharat noninsulinodependent
obez i nonobez;
diabetul zaharat asociat malnutriiei;
diabetul zaharat asociat cu diferite
stri i sindroame;

DIABETUL ZAHARAT
scderea toleranei la glucoz:
cu obezitate;
fr obezitate;
asociat cu unele stri i
sindroame;
diabetul zaharat gestaional.

DIABETUL ZAHARAT
Clase cu risc statistic crescut:
anomalie prealabil a toleranei la
glucoz;
anomalie potenial a toleranei la
glucoz: testele de toleran oral
i intravenoas la glucoz sunt
normale, dar este prezent
ereditatea diabetic, obezitatea,
femei cu fei macrosomi.

DIABETUL ZAHARAT
Etiopatogenie
Diabetul zaharat
insulinodependent (tip 1):

predispoziia genetic:
asocierea cu boli generale:
pancreatita recidivant ereditar;
mucoviscidoza;
hemocromatoza;
ataxia Friedreich;

DIABETUL ZAHARAT

agregarea familial (risc 0,4% n

populaia general i 5% la cei cu rude
diabetice);
studiul gemenilor: 30-50% concordan la
monozigoi;
asocierea ntre diabetul zaharat
insulinodependent i genele HLA ce
confer susceptibilitate:
DR3 i DR4 cresc riscul de 40 de ori;
DR3, DR4 i DQ cresc riscul de 72 de ori;

DIABETUL ZAHARAT
autoimunitatea:

asocierea cu boli autoimune: tiroidita Hashimoto,

boala Basedow, mixedem;

modele animale: diabetul zaharat al obolanului alb

BB (60%);

histopatologic, insulita este leziunea specific

diabetului insulinodependent, n producerea ei fiind
implicate celule ca limfocite B, T, T citotoxice, T
supresor, T killer;

autoanticorpi anticitoplasma celulelor insulare (ICA):

la debut 90%, dup care scad; au rol predictiv n
diabetul zaharat insulinodependent;

anticorpi anti celule insulare fixatori de complement

(CF-ICA);

DIABETUL ZAHARAT

anticorpi anti GAD (anti decarboxilaza acidului

glutamic): au rol predictiv pentru apariia
diabetului zaharat insulinodependent, mai mare
dect al ICA i IAA;
anticorpi antiinsulinici (IAA): sunt asociai cu
vrsta tnr i debutul diabetului zaharat
insulinodependent;
imunitatea celular este probat de inhibarea
migrrii macrofagelor n prezena antigenelor
pancreatice;
factorii de mediu: virusuri (rubeolic, Coxsackie
B).

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat
noninsulinodependent (tip 2):
insuficiena secreiei de insulin: manifestat
att n faza I (1-2 minute de la injecia
intravenoas de glucoz) ct i n faza II
(dup 60-120 minute);
insulinorezistena:

defectul celulelor int;

creterea antagonitilor circulani;
secreie insulinic anormal sau
hiperproinsulinemie;

DIABETUL ZAHARAT
exagerarea produciei hepatice de
glucoz:

prin scderea aciunii insulinei la

nivel hepatic, nu mai este
inhibat glicogenoliza;
hiperglucagonemia;
stimularea gluconeogenezei.

DIABETUL ZAHARAT
Tablou clinic:
polidipsie: sete imperioas, cu
senzaia de uscciune a gurii;
polifagie: mai ales n diabetul
zaharat insulinodependent,
urmat de scdere ponderal;
poliurie: diureza > 2000 ml;

DIABETUL ZAHARAT

scdere ponderal;
astenie fizic, intelectual i
sexual;
semne ale complicaiilor
infecioase i degenerative:
gangren, retinopatie, neuropatie,
parodontopatii.

DIABETUL ZAHARAT
Examene de laborator:
glicemia jeun 126 mg% (7 mmol/L);
glicemia n orice moment 200 mg%
(11,1 mmol/L);
glicozuria: prezent numai n diabetul
zaharat dezechilibrat;
cetonurie: n diabetul zaharat
decompensat, cnd poate scdea i
bicarbonatul plasmatic < 22 mEq/L.

DIABETUL ZAHARAT
Complicaii
Acute:
metabolice:
cetoacidoza diabetic (hiperglicemie, cetoz, acidoz):

incipient: poliurie, polidipsie, astenie, halen de aceton

(glicemie > 250 mg%, pH > 7,35, cetonurie);
moderat: hiperglicemie, pH ntre 7,35-7,31;
avansat: semne de deshidratare, hipotensiune arterial,
respiraie Kssmaul (pH<7,2), grea, vrsturi,
pseudoabdomen acut (glicemie > 500 mg%, pH ntre
7,30-7,20 sau mai mic, rezerva alcalin 15-19 mEq/L);
sever: adinamie, pH 7,20, rezerva alcalin 10 mEq/L,
com, deshidratare, glicozurie, cetonurie;

DIABETUL ZAHARAT

acidoza lactic: lactat > 4 mmol/L (valori

normale 0,7-1,2), pH arterial < 7,35, gaura
anionic crescut 20 mEq/L [normal (Na
+ K) (Cl + HCO3) = 8-16 mEq/L];
coma hiperosmolar: glicemie 600 mg%,
osmolaritate > 350 mOsm/L, HCO3 > 20
mEq/L, pH > 7,3, absena cetonuriei, com;
infecioase: cutanate, mucoase, urinare,
respiratorii, osoase.

DIABETUL ZAHARAT
Cronice:
infecioase: orice sediu;
degenerative:
angiopatie (micro i macroangiopatie);
neuropatie (somatic i vegetativ)
periferic i central;
piciorul diabetic Charcot;
cataract, glaucom;

DIABETUL ZAHARAT

Retinopatie
Nefropatie si evolutie catre
insuficienta renala
Parodontopatie;
Cardiomiopatia diabetic;
Necrobioza lipoidic;
Lipodistrofia insulinic localizat;

DIABETUL ZAHARAT

sindromul Mauriac: observat n trecut la

copii cu diabet sever, instabil, ce asociaz
hepatomegalie, nanism i obezitate
localizat n partea superioar a corpului;
sindromul Nobcourt: caracteristic
diabetului grav, instabil, al copilului tratat
cu insulin, asociind nanism hipofizar cu
infantilism genital i hepatomegalie prin
suprancrcare glicogenic, dar fr
obezitate.

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE
Indicatii: tratamentul DZ tip 2 la normoponderali si, in situatii
exceptionale, DZ tip 2 cu obezitate (la cei cu obezitate in asociere cu
biguanidele, sau cand acestea din urma sunt contraindicate sau
ineficiente)
Se administreaza cu aproximativ 15-30 minute inaintea meselor
principale
Mecanisme de actiune: stimuleaza secretia de insulina (amelioreaza in
special prima faza secretorie) si datorita acestui mecanism principal
stimuleaza cresterea ponderala si pot determina reactii hipoglicemice

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia I
Tolbutamib (Rastinon) 500 mg/cp, durata de actiune 6-12 ore, se
administreaza de 3 ori pe zi, se administreaza 2-6 cp/zi, metabolizare si
excretie predominant hepatica
Clorpropamid (Diabinese) 250 mg/cp, eficienta hipoglicemica sporita,
cu o durata de actiune de 60 ore, se administreaza o data pe zi, doza
maxima 2 cp, poate induce hipoglicemii severe, se evita consumul
alcoolului pe durata tratamentului datorita unor efecte secundare
(cefalee, congestie faciala, greata, voma), poate avea si efecte secundare
hematologice sau hepatice

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia II
Glibenclamid (Maninil, Daonil), cp de 1,25; 3,5; 5 mg, is injumatateste
activitatea la 4-5 ore, se administreaza 2-3 prize/zi, doza maxima nu va
depasi 20 mg/zi, este metabolizat de ctre ficat si rinichi, se adm cu
prudenta la varstnici si in insuficienta renala
Glicazid (Diamicron, Diaprel) cp de 80 mg si cp de Diaprel MR
(RETARD) de 30 mg, cel retard se adm o data pe zi, restul in 2 prize
Glipizid (Minidiab) cp de 5 mg si Glipizid retard (Glucotrol XL) cp de
5, 10, 20 mg se adm imediat inaintea meselor datorita efectului rapid
Gliquidon (Glurenorm) cp de 30 mg, durata de aciune intre 8 20 ore,
se adm 1-3 prize/zi, doza maxima 120 mg/zi, eliminare exclusiv hepatobiliara, se poate utiliza si la pacientii cu nefropatie diabetica

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia III
Glimepirida (Amaryl) cp 1, 2 mg, actiune hipoglicemianta mai mare
decat a glibenclamidei, desi cu o actiune mai slaba asupra secretiei
de insulina (efect predominant extrapancreatic); necesita doze mai
mici, la care efectul se instaleaza mai repede
Medicamente antagoniste actiunii sulfonilureicelor: diuretice, betablocante, corticosteroizii, indometacina, acidul nicotinic
Medicamente care potenteaza actiunea sulfonilureicelor, putand
cauza hipoglicemii: salicilatii, alcoolul, fenilbutazona, anticoagulante
Reactii toxice: anemia hemolitica, agranulocitoza, eritem cutanat si
alte tipuri de alergii cutanate (sindrom Stevens Johnson), purpura,
reactie vasomotorie (tahicardie, cefalee, congestie faciala), mai ales
in asociere cu clorpropamid si alcool, icter si hepatita colestatica; cea
mai severa este hipoglicemia, potentata de clorpropamid si alcool

ANTIDIABETIC E ORALE
REPAGLINIDA (NOVONORM)
Actioneaza prin cresterea secretiei de insulina
Prezinta o actiune de scurta durata care se instaleaza rapid, care se
adreseaza predilect primei faze secretorii insulinice
Eficienta pe scderea glicemiei postprandiale
Cp de 0,5, 1 si 2 mg
Se adm la mesele principale si se pot asocia cu o priza de insulina
lenta seara sau cu biguanide
Se adm cu prudenta in insuficienta hepatica si renala
Efecte secundare digestive, pseudogripale, artralgii

ANTIDIABETIC E ORALE
BIGUANIDE
Mecanisme de actiune:
Nu actioneaza la nivel pancreatic
Scad neoglucogeneza hepatica si absorbtia intestinala a glucidelor
Amelioreaza sensibilitatea periferica la insulina
Ameliorarea functiei endoteliale si a profilului lipidic
Efect antitrombotic
Efect de protectie cardiovasculara
Nu determina crestere ponderala si nici hipoglicemie (au indicatie
mai ales in DZ tip 2 cu obezitate
Se administreaza in 2-3 prize/zi, dupa masa

ANTIDIABETIC E ORALE
BIGUANIDE
Preparate:
Metformin (Meguan, Glucophage, Siofor) cp 500, 850, 1000 mg,
timp de injumatatire de 6-8 ore
Buformin (Silubin ret 100 mg, diabiten retard 170 mg, durata de
actiune 8-12 ore, 1-2 prize/zi
Efecte adverse:
Tulburari gastrointestinale (dureri abdominale, greturi, varsaturi,
diaree)
Malabsorbtia vitaminei B12 si acid folic
Contraindicatii in insuficienta hepatica si renala severa, retinopatia
diabetica

ANTIDIABETIC E ORALE
INHIBITORII DE ALFA GLUCOZIDAZA
Acarboza (Glucobay): inhiba absorbtia intestinala a glucidelor, dar
utilizarea este limitata de efectele secundare gastrointestinale
TIAZOLIDINDIONE
Au ca efect principal ameliorarea insulinorezistentei, secundar
ameliorand si profilul lipidic, reduc productia hepatica de glucoza
Pioglitazona (ACTOS, 15, 30, 45 mg - cp) si Rosiglitazona
(AVANDIA, 4 mg - cp)