Componentele

PC

IBM-PC
Un sistem de calcul poate contine sute sau mii de componente individuale
(circuite integrate, diode, rezistoare, condensa-toare, etc). In prezent, sistemele
de calcul contin module avand functii bine definite:
- placa de baza
- adaptor video
- tastatura
- monitor
- interfata cu HDD
- interfata cu FDD
- interfata cu imprimanta
- etc.
Configuratia unui sistem de calcul compatibil IBM-PC:
Configuratia sistemului consta in descrierea componentelor fundamentale ale
unui sistem de calcul.
Principalele componente ale unui microclaculator tip IBM-PC sunt:
- unitate cantrala
- monitorul
- tastatura
- imprimanta
- unitatile de Floppy-disk
- unitatile de Hard-disk

Placa de baz

Placa de baz
Placa de baza
Este componenta hardware care asigur interconectarea
funcional (mpreun cu sistemul de operare) i fizic
dintre toate componentele a unui sistem. de calcul.
Structura
a. Conectori (asigur interfaa ntre 2 medii) sloturi, socketuri, mufe, porturi
- slot sloturi expansionale (PCI, PCI Express, ISA, VL (VESA Local-Bus), AGP,
CNR, AMR); slot pentru procesoare (Slot A (AMD), Slot 1 (intel))
- socket
b. Magistrale colecie de fire prin care sunt trimise date de la o componenta la
alta; magistrala este de doua tipuri : magistrala de adresa si magistrala de date
(magistrala de date transfera datele concrete, pe cnd magistrala de adrese
specifica locul unde se duc datele)
- conectarea procesorului cu placa de baz;
- magistrala de adrese din memoria interna si externa;
- magistrala de date;
- magistrala de conectare altor componente;
- limea bus-ului poate fi de 8 bii, 16 bii, 32 bii si 64 bii; limea bus-ului
determin cantitatea de date transmis.
c. Ceas - componenta hard care genereaz un numr de impulsuri ntr-o perioad de
timp. Un impuls generat de ceas se numete tact. La un tact se efectueaz o
operaie elementar.
d. zon tampon de memorie (cache) (L1, L2, L3) este un mecanism special de
stocare cu viteza mare.
e. Chipset - este componenta de comand i de control a plcii de baz.
Prin el se instituie un sistem de ntreruperi. IRQ 0 este rezervat pentru. crash.

Placa de baz
- Southbridge chip-ul ce controleaz toate funciile de intrare/ieire ale
computerului (USB, audio, port serial, BIOS-ul, ISA, canalele IDE) mai puin
memoria, sloturile PCI si AGP-ul.
- Northbridge chip sau chip-uri ce controleaz funciile plcii de baza; ea
conecteaz procesorul cu memoria; northbridge-ul comunica prin FSB cu
procesorul.
f. BIOS (Basic Input Output System) - este o component hard de memorie, n care
se gsete un modul program ce asigur o conexiune minimal cu supori de
memorie extern. Acest program caut pe supori de memorie extern sistemului.
de operare i dac-l gsete l lanseaz n execuie. La pornirea calc. se preia
coninutul din BIOS i din CMOS n memoria extern ca un program care se
pregtete a fi executat i se lanseaz n execuie. Acum este de tip Flash, adic
poate fi rescris de ctre utilizator (upgrade in cazul unor noi versiuni de BIOS,
corectarea greelilor precedente, suport pentru componente noi).
g. CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor) - este o component hard
de memorie ntreinut de o baterie. n aceast memorie se pstreaz date
personale despre caracterul de folosire a calculatorului: parola de intrare,
configuraia de baz; semiconductoarele CMOS folosesc circuitele : NMOS
(polaritate negativa) si PMOS (polaritate pozitiva)

ul

ul
(CPU central processing unit sau Unitatea centrala de procesare)
Este componenta hardware ce poate
decodifica, interpreta i n cazul n care le
recunoate, executa instruciuni cuprinse n
fluxul de date ce i este destinat. Este singura
component care poate recunoate i executa
instruciunile din programe.
Structura
a. ALU (Arithmetic Logic Unit) este componenta hardware a computerului (mai
nou inclusa in procesor) ce realizeaz toate operaiile aritmetice si logice.
b. Register (registre) este zona speciala de stocare la viteze mari din procesor;
toate datele trebuiesc reprezentate in registre nainte de a fi procesate.
c. FSB (front side bus) magistrala ce conecteaz procesorul de memoria fizica.
d. Ceas viteza cu care procesorul executa instruciuni; vitezele sunt exprimate in
megahertzi (MHz) sau mai nou gigahertzi (GHz)

ul
Caracteristici
1. Microprocesoarele au anumite caracteristici care le confer performanta:
- viteza de lucru, data de viteza ceasului;
- capacitatea de memorie pe care o poate aloca la un moment dat;
- setul de instruciuni pe care le poate executa;
- capacitatea regitrilor de lucru;
- tipul construciei.
2. Mrimea cuvntului (capacitatea de memorie direct adresabil:16 bii, 32 bii, 64 bii).
3. Setul de instruciuni predefinite.
Microprocesoarele au doua tipuri logice funcionale
1. CISC (implementeaz peste 400 de instruciuni care se descompun n
microinstruciuni).
2. RISC (ct mai puine instruciuni dar n acest fel se optimizeaz funcia pentru.
cea mai rapid execuie) este 50% - 75% mai rapid dect CISC. n sistemele RISC
sunt posibile i prelucrarea paralel a mai multor operaii.

Hard Disk-ul

Hard Disk-ul
Hard disk-ul este singura parte mecanica,
eseniale pentru funcionare care, la ora actuala,
mai face parte dintr-un calculator modern. Din aceasta cauza, ea este si cea mai nceata
in comparaie cu restul componentelor PC-ului (desigur, excludem floppy-ul si unitatea
CD-ROM,
care nu se folosesc continuu). In interiorul cutiei unui hard disk se gsesc unul sau mai
multe discuri (platane) de aluminiu, un motor si un sistem de magnei si electromagnei,
toate controlate de un mic procesor, si nchise aproape ermetic intr-un mediu cu o
puritate foarte mare.

Hard disk-urile IDE moderne au evoluat din discurile care dotau primele IBM PC
XT. Interfaa IDE (Integrated Drive Electronics) a nceput sa fie folosita pe scara larga in
sistemele personale pe la nceputul anilor 90. Aceasta oferea o interfaa intre disc, BIOS
si sistemul de operare prin intermediul a trei parametri CHS Cylinders (cilindri),
Heads (capete), Sectors (sectoare). evoluat in EIDE (Extended IDE), care avea o noua
metoda de a adresa discul, numita LBA (Logical Block Addressing), adic fiecrui sector
distribuindu-se cate un numr intre 0 si 224, lsnd controlerul sa converteasc aceasta
adresa in formatul Heads, Sectors si Cylinders. Pe lng alte imbuntiri aceasta
interfaa
suporta si alte uniti (CD-ROM, DVD etc.) si interfaa a fost redenumit ATAPI.

Hard Disk-ul
Ajungndu-se la momentul in care aceasta interfaa a devenit prea nceat pentru ratele
de transfer de care era nevoie, i s-a adus noi modificri. Astfel au aprut UDMA 33,
UDMA
66, UDMA 100, UDMA 133 (se folosete si UltraATA in loc de UDMA sau UltraDMA),
cu ratele de transfer de maxim 33, 66, 100 si 133MB/s.
Standardul RAID (Redundant Array of Inexpensive Disks) a aprut in anul 1988,
ca si consecin a nevoii de rate de transfer mai mari si a nevoii de sigurana.
Dezvoltarea
acestuia a fost strns legata de interfaa SCSI, datorita modului sau de funcionare si
numrului mare de device-uri care se pot ataa in acelai timp. Standardul prezint cinci
nivele RAID, in care doua sau mai multe hard disk-uri sunt unite logic de controler
pentru a crea un singur disc, cu performante si securitate crescute.
Standardul SCSI (Small Computer System Interface) este o interfaa paralel
folosit de computerele Apple Macintosh, PC-uri si multe sisteme UNIX pentru ataarea
de periferice. Interfaa SCSI este folosita cel mai des de computerele Macintosh ce vin cu
un port pentru conectarea de hard disk-uri sau imprimante. Aceste interfee ofer o
viteza
de transfer a datelor mai mare (pana la 80 MB/s). Pe un port SCSI se pot ataa mai multe
componente.

SSD

SSD
Un solid-state drive (expresie englez cu traducerea liber unitate cu cipuri;
prescurtat SSD) este un dispozitiv de stocare a datelor care folosete memorii cu
semiconductori, construite pe baza studiilor de fizica strii solide. SSD-urile se deosebesc
de unitile cu discuri dure clasice (HDD) care sunt dispozitive electromecanice cu discuri
de stocare aflate n micare, prin aceea c SSD-urile folosesc numai microcipuri care
rein datele n memorii nevolatile, fr s aib pri mobile. SSD-urile sunt mai rezistente
la ocurile mecanice, avnd timp de acces mai sczut dar pre pe megabait mai mare.
Pentru a fi eventual interschimbabile cu HDD-urile, ele folosesc aceleai interfee
(semnale electrice, conectoare) ca i cele ale discurilor dure, de ex. de tip SATA. Totui,
interschimbabilitatea cu unitile HDD nu este o condiie standard de fabricaie a SSDurilor.
SSD-uri bazate pe tehnologie flash
n 1995 compania M-Systems a introdus primele SSD-uri bazate pe tehnologia flash. De
atunci SSD-urile au fost folosite cu succes ca nlocuitor pentru HDD-uri de ctre armata
american i industria aerospaial. Aceste aplicaii asigur un interval de timp foarte
mare ntre 2 erori consecutive (o frecven foarte sczut a erorilor), lucru realizat de
SSD-uri datorit abilitii lor de a rezista la ocuri mecanice, vibraii i variaii mari de
temperatur.
n 1999 compania BiTMICRO a anunat un SSD de 18 GB de 8,89 cm (3,5 oli). La trgul
de specialitate internaional CeBIT 2009 compania OCZ a prezentat un SSD de 1 TB cu o
interfa PCI Express 8x. Acesta avea o vitez maxim de scriere de 654 MB/secund i o
vitez maxim de citire de 712 MB/secund. n decembrie 2009 Micron Tehnology a
anunat primul SSD care avea o rat de transfer de 6 GB pe secund pe interfa SATA.

SSD
Enterprise flash drive[modificare]
SSD-urile de tip Enterprise flash drive (EFD) se folosesc acolo unde sunt necesare viteze
de I/O (Input/Output, intrare/ieire) foarte mari precum i o fiabilitate foarte mare. Un
EFD este, de obicei, un SSD cu un set de specificaii mult mai pretenioase dect SSDurile folosite n notebook-uri. Termenul a fost folosit prima dat de compania EMC n
ianuarie 2008 pentru a identifica productorii de SSD-uri conform standardelor lor
ridicate. Nu exist niciun standard internaional pentru EFD-uri, de aceea muli
productori pretind c fabric EFD-uri, chiar dac produsele lor au caracteristici diferite.
Arhitectur i funcionare[modificare]
Componenta iniial n SSD-uri a fost memoria volatil de tip DRAM, dar din 2008 a fost
nlocuit cu memorie nevolatil de tip NAND.

HDD vs SSD
Atribute sau caracteristici

Solid-State Drive

Hard Disk Drive

Timp de ncepere a rotaiei

Instantaneu

Poate dura cteva secunde

Timpi de acces aleator

Latena la citire

Aproximativ 0,1 ms, mult mai rapid

dect HDD-urile deoarece datele
sunt accesate direct din memoria
flash
n general foarte redus deoarece
datele pot fi citite din orice locaie a
memoriei

Performan constant la citire

Performana la citire nu se schimba

n funcie de locaia datelor

Impactul fragmentrii datelor

Performanele SSD-ului nu se
schimba deoarece nu are capete
mictoare

Nivelul acustic (zgomotul)

SSD-urile nu au pri mictoare i

nu creeaz zgomot

Consumul total de energie

Fiabilitate mecanic
Sensibilitate la oc, vibraii i
temperatur

Difer ntre 5-10 ms datorit

nevoii de micare a capetelor de
citire
n general ridicat deoarece
componentele mecanice necesit
mai mult timp pentru a se alinia
Dac datele sunt scrise
fragmentat, timpul de citire poate
s varieze foarte mult
Performanele HDD-ului sunt
impactate deoarece capetele
trebuie micate
HDD-urile au pri mictoare i
nivelul acustic variaz n funcie
de model

SSD-urile consum mai puin curent

dect HDD-urile din aceeai clas;
HDD-urile de mare performan
disip mai puin cldur i nu
pot depi 15 wai
necesit rcire cu miniventilatoare,
i ele zgomotoase
Deoarece nu au pari mobile acestea HDD-urile au pri mictoare i
nu prezint defecte mecanice
se pot defecta mecanic
Nu exist capete sau platane mobile Capetele sau platanele mobile
care s se defecteze de la oc sau
sunt predispuse la defecte din
vibraii
cauza ocului sau vibraiilor

HDD vs SSD
Atribute sau caracteristici

Solid-State Drive

Hard Disk Drive

Sensibilitate la magnetism

Nu are nici un impact asupra

memoriei flash

Magneii pot altera datele de pe

HDD-uri i s le fac ilizibile

Greutate i volum

Sunt foarte uoare in comparaie

cu HDD-uri

HDD-urile de nalt performane

au componente foarte grele

Operaia n paralel

Unele SSD-uri conin mai multe

HDD-urile conin mai multe capete
module de memorie flash care pot
de citire, dar acestea sunt mereu
partaja datele care trebuie scrise
aliniate pe acelai cilindru
sau citite

Pre cu amnuntul (dec. 2010)

Circa 170 euro pentru 100

gigabait

Circa 40 euro pentru 320 gigabait

Memorie
Memoriile utilizate in PC se clasifica in doua categorii:
ROM (Read Only Memory) acest tip memorie nu poate fi rescrisa ori
stearsa. Este o memorie din care se poate citi, dar n care nu se
poate scrie. Avantajul principal pe care aceasta memorie l aduce
este insensibilitatea fata de curentul electric. Este o memorie
remanenta (adica la scoaterea de sub tensiune a calculatorului
informatiile scrise n aceasta memorie se pastreaza). Memoria ROM
este in general utilizata pentru a stoca BIOS-ul (Basic Input Output
System) unui PC. BIOS-ul este un program de marime mica (< 2MB)
fara de care computerul nu poate functiona, acesta reprezinta
interfata intre componentele din sistem si sistemul de operare
instalat (SO).

Memorie
RAM (Random Access Memory), este memoria care poate fi citita ori
scrisa in mod aleator, in acest mod se poate accesa o singura celula
a memoriei fara ca acest lucru sa implice utilizarea altor celule. In
practica este memoria de lucru a PC-ului, aceasta este utila pentru
prelucrarea temporara a datelor, dupa care este necesar ca acestea
sa fie stocate (salvate) pe un suport ce nu depinde direct de
alimentarea cu energie pentru a mentine informatia. Este o memorie
neremanenta (adica la scoaterea de sub tensiune a calculatorului
informatiile scrise n aceasta memorie se pierd). Memoria RAM se
clasifica n SRAM (Static) si DRAM (Dynamic).

Memorie
Intern
RAM
SRAM
DRAM

Cache

Memorie
Extern

ROM
ROM - Read-Only Memory
PROM - Programmable ROM
EPROM - Eraseable Programmable ROM
EEPROM - Electrically Eraseable
Programmable ROM
FLASH - EEPROM

SDR-SDRAM Single Data Rate SDRAM

DDR SDRAM Double Data Rate SDRAM sau DDR1
DDR2 SDRAM
DDR3 SDRAM
DRDRAM Direct Rambus DRAM

Memorie
SDR-SDRAM Single Data Rate SDRAM acest tip de memorie a
facut cariera ncepnd cu mijlocul anilor 90 i pn n anii 2002 cnd
nc se mai puteau achiziiona calculatoare personale noi echipate cu
sloturi de memorie SD-RAM. Chiar daca calculatoarele personale au
abandonat acest standard , chipurile de memorie de tip SDRAM inc
se fabric pentru a echipa diferite dispozitive electronice unde viteza
de lucru a memoriei interne nu prezint importan. De exemplu
multimedia player portabil sau un CD-Player este echipat cu un chip
de memorie SDRAM
DDR SDRAM Double Data Rate SDRAM sau DDR1 primele memorii
DDR au fcut echip cu generaia calculatoarelor de peste 1Ghz,
acest prag fiind atins pentru calculatoarele destinate publicului larg
n anul 1999. Prima placa de baz cu suport DDR a fost disponibil n
toamna anului 2000. Pe piaa calculatoarelor personale memoriile
DDR au coexistat cu cele SDR, tranziia ctre acest standard fiind
ncheiat abia cnd pe piaa calculatoarelor personale nu sau mai
gsit plci de baz compatibile cu memoriile SD-RAM.

Memorie
DDR2 SDRAM- Acest standard a devenit disponibil pentru utilizatori
la jumtatea anului 2003. Momentan sunt cele mai comune tipuri de
memorie n rndul calculatoarelor personale.
DDR3 SDRAM- dei anunate nc din 2005 primele plci de baz cu
suport pentru acest tip de memorie au aprut n vara anului 2007. n
prezent reprezint cea mai performant soluie iar costurile de
achizitie sunt apropiate de cele pentru generatia anterioara -DDR2.
DRDRAM sau Direct Rambus DRAM sau este un tip de memorie
RAM mai putin popular in randul calculatoarelor personale. Acest tip
de memorie a intrat pe piata PC-urilor personale in 1999 avand ca
sustinator principal producatorul de microprocesoare american Intel.
Datorita costurilor mai mari de productie acest tip de memorie nu s-a
impus pe piata. Tehnologia dezvoltata de firma RAMBUS si-a gasit
totusi utilitatea in special in randul consolelor cum ar fi Nintendo 64
sau Sony Playstation 2 si 3.

Memorie
Trebuie stiut ca fiecare generaie de memorie RAM se deosebeste
electric i fizic fa de generaia anterioar. n practic aceasta
nseamn c nu putem folosi simultan doua tipuri de memorii RAM
din generatii diferite, de exemplu SD-RAM mpreuna cu DDR-RAM sau
DDR2 mpreuna cu DDR3. De asemenea, nu vom putea ntroduce un
modul de memorie DDR2 ntr-un slot de memorie DDR datorit
existenei unui element de protecie cunoscut i sub denumirea de
cheie.
Cheia reprezint o cavitate la baza modului de memorie poziionat
diferit de la o generaie la alta care permite introducerea unui modul
de memorie doar n poziia corect i doar ntr-un slot de memorie
compatibil.

Memorie
ECC vs NON-ECC
Tot la capitolul incompatibilitati trebuie sa amintim si de memoriile
ECC. Aceastea se deosebesc de memoriile obisnuite prin accea ca
suporta un mecanism de corectie a erorilor -error-correcting code.
Acest tip de memorii echipeaza in mod special serverele iar pretul
per megabait este sensibil mai mare. Pentru utilizatorii obisnuiti
achizitia de memorii ECC mai scumpe nu prezinta foarte mult interes
motiv pentru care placile de baza obisnuite (destinate in special
calculatoarelor ieftine) nu suporta acest tip de memorii.
Mai trebuie mentionat si faptul ca acest tip de memorii nu pot
functiona alaturi de o memorie obisnuita non-ECC.

Memorie
DIMM vs SO-DIMM
Memoria RAM destinata calculatoarelor personale de tip desktop este
in acest moment in format DIMM (dual in-line memory module).
Acest format a inceput sa inlocuiasca cu succes formatul SIMM
(single in line memory module) odata cu aparitia calculatoarelor
echipate cu procesoare Pentium. Memoriile in format DIMM indiferent
ca sunt de tip SDR, DDR, DDR 2 sau DDR 3 au aceeasi lungime de
13.35 CM.
Memoriile in format SO-DIMM ( Small Outline DIMM) sunt destinate
calculatoarelor portabile si au dimensiunile reduse cu aproape 50%.
Pentru a reduce consumul de energie, factor critic n economia unui
sistem portabil, memoriile SO-DIMM ruleaza in general la frecvente
mai scazute fata memoriile folosite pentru desktop-uri.

Memorie
n informatic, memoria cache (sau simplu un cache) este o colecie de
date ce sunt o "copie la indigo" a valorilor originale stocate altundeva sau
calculate mai devreme, unde operaia de aducere din memorie a datelor
originale este costisitoare (datorit timpilor mari de acces la memorie) sau
costul recalculrii acestora este mare, n comparaie cu costul citirii acestora
din cache. Cu alte cuvinte, un cache este o arie temporar de stocare unde
datele utilizate n mod frecvent pot fi depozitate pentru un acces rapid la
acestea. Odat ce datele sunt stocate n cache, n viitor vor fi luate de aici i
utilizate dect s se ncerce readucerea datelor originale sau recalcularea
acestora, astfel nct timpul mediu de acces este mai mic.
Memoria cache, sau RAM cache-ul este memorie de tip static RAM. Ca orice
SRAM, are o viteza si un cost mult mai ridicate decat RAM-ul dinamic (DRAM).
Avand in vedere ca programele acceseaza memoriile de date sau instructiuni
in repetate randuri, s-a observat ca prin pastrarea a cat mai multe dintre
aceste informatii pe SRAM, intregul sistem functioneaza mai rapid.
Memoriile de tip cache s-au dovedit a fi extrem de folositoare n multe domenii
ale informaticii pentru c modelele accesului la memorie n
programele aplicaie obinuite sunt de tip localitate a referinei. Exist cteva
feluri de localitate, dar acest articol prezint cazul n care datele accesate sunt
foarte apropiate n domeniul timp (fenomenul de localitate temporal). Datele
ar putea fi sau nu localizate fizic aproape una de cealalt (localitate spaial).

Un cache este un bloc de memorie folosit pentru stocarea

temporar a datelor ce foarte probabil vor fi utilizate din nou. UCP-ul
i hardiscul utilizeaz n mod frecvent un cache, precum i
navigatoarele i serverele de internet.
Un cache e constituit dintr-o multitudine de intrri. Fiecrei intrri i
corespunde o prticic de date copie a uneia de pe un suport de
stocare de rezerv. Fiecrei intrri i corespunde de asemenea o
etichet, ce indic spre identitatea bucii de dat de pe suportul de
rezerv a crei copie este cea din dreptul respectivei intrri.
Cnd clientul cacheului (o UCP, un navigator, un sistem de operare)
dorete s acceseze o parte din date despre care se crede c s-ar
gsi printre datele din rezerv, controleaz mai nti n cache. Dac
poate fi gsit o intrare cu eticheta bucii cutate, este utilizat
aceast bucat de dat. Aceast situaie este cunoscut drept o
lovitur de cache.

Deci, de exemplu, un program de navigare pe internet ar putea cuta

prin cacheul su local pe disc s vad dac are o copie local a
coninutului paginii web de la o anumit adres URL. n acest
exemplu, URL-ul este eticheta, iar coninutul paginii web este bucata
de dat. Procentul de accesri a acestor date n cache (a loviturilor n
cache) este cunoscut drept rat de succes a cacheului.
Situaia alternativ este cunoscut drept rateu de cache, cnd
cacheul este consultat dar gsit a nu conine acea bucat de dat cu
eticheta cutat. Frntura de dat adus din rezerva local n timpul
gestionrii rateului este n mod obinuit inserat n cache, pregtit
pentru urmtoarea accesare.
Dac spaiul de stocare din cache este limitat, va trebui probabil s
expulzeze o alt intrare pentru a face loc. Euristica folosit pentru a
selecta intrarea ce va trebui expulzat este cunoscut drept
politica de nlocuire. Una din politicile populare de nlocuire, ultima
recent utilizat (URU), nlocuiete intrarea de pe ultima poziie din
lista sortat n ordine descresctoare a celor mai recent utilizate (vezi
algoritmii cache). cacheuri mai eficiente calculeaz frecvena de
utilizare n raport cu dimensiunea elementelor stocate, ca i timpii de
ateptare i debitele pentru cache i depozitul de rezerv.

n timp ce aceast metod funcioneaz bine pentru cantiti mai

mari de date, timpi de ateptare mari, i debite mici, cum este cazul
folosirii unui hardisc pe post de cache la navigarea pe internet, nu
este n schimb eficient pentru a pune n cache memoria principal
(RAM).
Cnd o nregistrare este scris n cache, va trebui de asemenea s fie
scris la un moment dat i n depozitul de rezerv. Schema de
programare a momentului cnd va trebui operat modificarea este
denumit politica de scriere.
ntr-un cache scrie-prin, fiecare scriere n cache determin o scriere
sincron n depozitul de rezerv.
Pe de alt parte, ntr-un cache scrie-napoi, operaiile de scriere nu
sunt reflectate n mod automat n depozit. n schimb, cacheul ine
cont care dintre locaiile sale au fost rescrise (aceste locaii sunt
marcate ca fiind murdare). Datele din aceste locaii sunt scrise
napoi n depozitul de rezerv cnd acele date sunt date afar din
cache. Din acest motiv, un rateu n cacheul scrie-napoi de cele mai
multe ori va avea nevoie de dou accese la memorie pentru a
deservi: una pentru a aduce data necesar, i una pentru a scrie data
schimbat din cache n depozit.

Scrierea napoi a datelor poate fi declanat de-asemenea de

ctre alte politici. Clientul poate face modificri unei date n cache,
ca mai apoi s trimit cacheului o notificare n mod explicit s scrie
data napoi.
O alocare fr scriere este o politic de cache n care doar citirile
de procesor sunt trecute prin cache, ocolind astfel nevoia de a scrienapoi sau de a scrie-prin cnd vechea valoare a datei a lipsit din
cache nainte de scriere.
Datele din depozitul de rezerv poate fi modificat de entiti altele
dect cacheul, n care caz copia din cache poate s devin irelevant
sau nvechit. Pe de alt parte, cnd clientul nnoiete datele din
cache, copiile acestor date din alte cacheuri vor deveni nvechite.
Protocoalele de comunicaie dintre gestionarii de cache care menin
consistena datelor sunt cunoscute ca protocoale de coeren.

O plac video, adaptor video sau plac grafic este un card de

expansiune a crui funcie este de a genera imagini cte un monitor.
Multe plci video au funcii adugate, precum redarea accelerat de
scene 3D i grafic 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG-2/MPEG-4
sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare (multi-monitor).
Alte plci video moderne sunt utilizate pentru scopuri mai exigente,
precum jocurile PC.
Plcile video pot fi integrate in placa de baz la PC-urile mai vechi.
Acest cip grafic are de obicei o cantitate mic de memorie i preia o
parte din memoria RAM a sistemului principal, reducnd astfel
memoria RAM total disponibil. Aceasta se mai numete grafic
integrat care are un nivel sczut de performan i este nedorit de
cei ce i doresc s ruleze aplicaii 3D. Aproape toate plcile de baz
permit dezactivarea graficii integrate prin intemediul BIOS-ului.
Pentru acest lucru este necesar ca placa de baz s fie prevzut cu
suport AGP, pentru ataarea unei plci video.