Sunteți pe pagina 1din 37

ASAMBLARI PRIN

SUDARE

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

SUDAREA

Sudarea reprezint procedeul tehnologic prin care se


realizeaz mbinarea nedemontabil a dou sau mai multe
piese metalice sau nemetalice, cu sau far utilizarea unui
material de adaos, prin aplicarea unei surse de energie de
natur termic, electric, mecanic sau chimico-fizic.
Pentru a obine o mbinare sudat ideala trebuie s se
asigure o continuitate perfect din punct de vedere al
proprietilor de material (rezisten de rupere, omogenitate
fizic i metalurgic cel puin egale cu ale materialului de
baz).
n practic, aceste condiii sunt greu de atins. Exist, totui,
numeroase posibiliti de obinere a sudurilor, proprieti destul
de apropiate de condiiile ideale.

Condiii necesare
Existenta unei surse de energie (nclzire, topire,

presiune, vibrare, vaporizare)


Asigurarea proteciei materialului nclzit mpotriva
aciunii negative a gazelor din atmosfer (gaze, fluxuri
solide)
Pregatirea suprafeelor de contact ntre componente
(polizare, sablare, decapare, degresare)
Asigurarea unor materiale de adaos pentru formarea
cusaturii (electrozi, baghete, sarme pline sau tubulare,
pulberi).

Modele fizice ale sudrii


SUDAREA PRIN PRESIUNE N FAZ SOLID
A1. Sudarea prin presiune la rece se aplic
metalelor cu ductilitate foarte mare i se bazeaz pe
obinerea unei deformri locale comune a
componentelor. Datorit deformrii, straturile de
oxizi, impuriti i gaze adsorbite sunt expulzate,
obinndu-se contactul metalic n zona deformat.
A2. Sudarea prin frecare se aplic materialelor
termoplastice, oelurilor, neferoaselor i combinaiilor
acestora. Asigurarea coeziunii se face prin
transformarea energiei mecanice de frecare n
cldur cumulat cu presarea ulterioar a capetelor
componentelor aflate n stare vscoplastic.

Modele fizice ale sudrii


SUDAREA N FAZ LICHID
Capetele componentelor de sudat sunt umectate de o
faz lichid rezultat prin topirea simultan a acestora i,
uneori, a unui alt material numit material de adaos.

Clasificarea principalelor procedee


de sudare
Dup sursa de energie
Arc electric

Sudarea cu electrozi inveliti


Sudarea sub strat de flux
Sudarea MAG MIG
Sudarea WIG
Sudarea Electrogaz
Sudarea cu plasma

Rezisten
electric

Sudarea in baie de zgur


Sudarea in puncte/ linie
Sudarea in relief
Sudarea cap la cap prin topire intermediar
Sudarea CIF

Clasificarea principalelor procedee


de sudare
Dup sursa de energie
Lumina concentrata

Sudarea cu laser

Fascicul de particule

Sudarea cu fascicul de electroni

Energie mecanic

Sudarea cu ultrasunete
Sudarea prin frecare
Sudarea FSW
Sudarea prin difuzie
Sudarea prin presiune la rece
Sudarea prin explozie
Sudarea prin forjare
Sudarea prin co-laminare

Clasificarea principalelor procedee


de sudare
Dup sursa de energie
Termo-chimic

Sudarea alumino-termica
Sudarea oxi-acetilenica
Sudarea oxi-hidrica
Sudarea oxi-propanica

Cldur

Sudarea cu aer cald

Sudarea cu electrod nvelit

Principiu:
Arcul electric produs ntre un electrod metalic fuzibil i pies determin formarea
unei bi metalice comune.
Atmosfera gazoas a arcului este puternic ionizat (T = 5000-8000oC).
Domeniu de aplicabilitate:
Reprezint 60% din masa de metal depus anual, custuri scurte, complexe;
se utilizeaz cu precdere pentru sudarea oelurilor de construcie, slab, mediu
i nalt aliate (oeluri inox i refractare), aliaje speciale (fonte, aliaje de cupru,
aluminiu).
Avantaje:
Se pot suda practic toate tipurile de mbinri, n orice poziie, pe antier, orice
grosime la un cost sczut, echipamente de sudare simple.
Dezavantaje:
Productivitate mic, vitez de sudare mic, timpi auxiliari mari (alimentare cu
electrozi), pierderi de material (stropi, capete de electrozi);
Calitatea mbinrii depinde de calificarea sudorului.
In cazul oelurilor refractare clibile este nevoie de prenclzire - apar probleme
pentru protecia sudorului.

Sudarea cu electrod nvelit

Schema de principiu a procesului de sudare.

Sudarea automat sub flux


Principiu:
Arcul electric arde ntre pies i un electrod fuzibil de lungime foarte mare acoperit de un strat de
flux solid, care asigur protecia metalului topit. Att alimentarea cu srm electrod ct i
deplasarea intregului sistem de sudare se poate face automat.
Domeniu de aplicabilitate:
Custuri lungi; grosimi mari; oeluri de construcii, oteluri inoxidabile, aluminiu.
Avantaje:
Energie liniar mare, ptrundere mare (se pot suda grosimi mari chiar fr pregtirea rostului)
20mm; vitez de sudare mare (2m/min); calitatea depunerii bun nu necesit prelucrri
ulterioare; caracteristici mecanice bune ale materialului depus; nu necesit protecia operatorului;
preul pe metrul de custur este destul de sczut.
Dezavantaje:
Risc de fisurare la cald dac raportul Latime/Patrundere < 1,5 sau P/L > 0,7; poziia de sudare
orizontal, altfel dispozitive speciale; costul echipamentului mare; se preteaza pentru producie
de serie in vederea amortizarii materialelor, utilajelor.
Surse:
Generatoare (curent alternativ de sudare 450-1200 A la tensiuni mici 25-40 V); redresoare (c.c.
pn la 1200 A cu caracteristica static rigid. Acestea sunt dotate fie cu un sistem de avans a
srmei controlat prin tensiunea arcului, fie un transformator-redresor cu caracteristica static
orizontal i un sistem de avans a srmei cu vitez de avans constant (reglabil n trepte).
Peste 1200 A c.a., acest din urm sistem este preferat datorit efectelor electromagnetice generate
n arcul electric. Sub 500 A c.a., sistemul ofer un arc instabil, necesitnd prenclzire i tensiuni
mai mari.

Sudarea automat sub flux

Schema de principu a procesului de sudare.

Sudarea n mediu de gaze protectoare


Sudarea M.I.G. - M.A.G.
Principiu:
Cldura necesar topirii pieselor de sudat este furnizat de arcul electric liber care arde ntre
srma electrod i piese. Pentru protecie se sufl un jet de gaz inert (M.I.G.) sau activ
(M.A.G.).
Alimentarea cu srm se face automat, iar deplasarea capului de sudare manual sau
automat.
Domeniu de aplicabilitate:
Aliaje feroase, neferoase n orice poziie; grosimi > 0,5mm (short-arc); grosimi 5mm (sprayarc).
Avantaje:
Productivitate superioar fa de S.E.;poate fi automatizat; sudura nu necesit prelucrari
ulterioare pentru eliminarea zgurii; orice material sudabil, orice poziie.
Dezavantaje:
Calificarea sudorului este mai ridicat; sunt necesare sisteme de protecie pentru a nu perturba
atmosfera de protecie (probleme pe antier); costul utilajului este mai mare; distana fa de
surs este limitat de lungimea cablului de alimentare.
Surse:
Generator de c.c. sau transformator-redresor, caracteristica exterioar rigid uor cobortoare,
cu rezisten 1-5 V la 100 A reglabil, invertor de sudare.
Polaritatea: totdeauna + pe electrod (topire rapid a electrodului), transfer bun al metalului prin
arc, adncime de ptrundere bun.

Sudarea n mediu de gaze protectoare

Schema de principiu a instalaiei de sudare MIG-MAG:


1 pistoletul pentru ncrcare; 2 dispozitivul de avans al srmei;
3 rola de srma; 4 butelia pentru gazul de protecie; 5 piesa;
6 sursa de curent; 7 contactor; 8 dispozitivul de control pentru avansul
srmei, curentul de sudare, gazul de protecie si lichidul de rcire al pistoletului.

Sudarea W.I.G. (T.I.G.)

Principiu:
Cldura necesar sudrii este produs de un arc electric ce arde ntre
un electrod nefuzibil i piese, arcul fiind protejat prin suflarea unui gaz
inert (argon). Materialul de adaos se prezint sub form de baghete
sau srm, fiind introdus continuu sisteme de avans sau de operator n
arcul electric.
Domeniu de aplicabilitate:
aliaje feroase i neferoase (Al, Cu, Ni, Ti) n orice poziie; table subiri
(10mm), straturi de radacina.
Avantaje:
Calitate foarte bun a depunerii; sudare cu sau fr material de adaos;
excelent pentru table subiri (0,2-0,8mm); aspect foarte bun, baie de
sudur foarte curat.
Dezavantaje:
Pregtirea capetelor componentelor necesita mare precizie; necesita
decaparea pieselor; pre ridicat (gaze scumpe); randament energetic
mic (40%).

Sudarea W.I.G.

Schema de principiu a ncrcrii prin procedeul de sudare W.I.G:


1- electrod de wolfram; 2 - duz insuflare argon; 3 - vergea material de
adaos; 4 - arc electric; 5 - depunere

Sudarea cu plasm

Principiu:
Sursa termic este constituit de un arc electric puternic constrns, alungit, denumit plasm, care arde protejat de o perdea de gaz inert.
Aplicaii:
Permite sudarea cap la cap dintr-o singur trecere la grosimi pn la 10 mm, Is = (40-400)A, Qg = (4-20)l/min; pentru 1,5-0,1mm microplasma jet netransferabil (I = 1040A); sudarea oelurilor inox, a metalelor nobile (Ti, inconel, Zr, cupru-nichel) (0,4-45m/min).
Avantaje:
Viteze de sudare 50-100cm/min , asigura o buna productivitate;
Permite o dozare precis a energiei introduse.
Dezavantaje:
Costuri mari de productie si echipamente sofisticate, consumuri mari de gaze protectoare.
Variante:
sudarea cu plasm si cap MIG, cu srm rece sau cu srm cald.
tierea cu plasm

Sudarea cu plasm

Sudarea n baie de zgur


Principiul procedeului de sudare n baie de zgur consta in
dezvoltarea unei cantitati de cldura suficienta pentru topirea
materialului de adaos si a marginilor componentelor de sudat, datorit
efectului Joule Lenz al trecerii curentului electric prin zgura topit.
Rolul bii de zgur este de transformare a energiei electrice n
energie termic i de protecie a metalului topit mpotriva aciunii
daunatoare a mediului ambiant.
Zgura provine din topirea fluxului granular (asemntor celui utilizat la
sudarea sub flux) care acoper zona de sudare sau ncrcare. La
inceput se formeaz un arc ntre srma electrod i piese care
determin formarea unei bi metalice i a unui strat de flux topit la
partea superioar a acesteia.
Cnd zgura lichid atinge 2000oC, arcul se stinge, iar topirea srmei
electrod se face datorit bii de flux topit, cu densitate mai mica, situata
intotdeauna la partea superioara a bii metalice.
Srma de adaos utilizat poate avea diametre similare celor de la
sudarea sub strat de flux si particip la alierea custurii.
Pentru grosimi mari, peste 60mm, se pot utiliza simultan mai multe
srme.

Sudarea n baie de zgur

Schema de principiu a ncrcrii n baia de zgur:


1 - piesa de ncrcat; 2 - patine de rcire; 3 - material de adaos;
4 - suprafaa ncrcat; 5 - metal de adaos topit; 6 - zgur
conductiv topit; 7 flux netopit; 8 - plac de susinere.

Sudarea cu fascicul laser

Sudarea cu fascicul laser este un procedeu energie concentrata si putere specifica ridicata.
Principiul procedeului se bazeaza pe iluminarea intensa a atomilor unui amestec gazos,
astfel incat sa se produca deplasarea acestora pe nivele energetice superioare. Revenirea in
starea initiala se face prin emiterea unor cuante de lumina care sunt amplificate, focalizate si
directionate pe piesele de sudat, provocand topirea locala a acestora.
Aplicabilitate
Sudarea cu laser repezinta solutia cel mai des aplicata pentru domeniul sudarii de precizie,
pentru componente cu dimensiuni reduse si la care dozarea cantitatii de energie este foarte
importanta. Sudarea imbinarilor greu accesibile, pentru grosimi intre 0,06-20mm, se obtin
suduri de o calitate excelenta pentru oteluri carbon si inoxidabile, Al, Ti, Mo, Cr, Zr, Te, W,
microsuduri pe componente cu grosimi de 0,1-1mm, la un pret acceptabil. De exemplu, otelul
carbon poate fi sudat cu succes pentru concentratii scazute ale carbonului (sub 0.25 %), in
timp ce pentru concentratii mai mari de carbon, sudura poate deveni casanta putand aparea
fisuri. Pentru a remedia aceasta situatie este necesara aplicarea unui tratament termic de presi post-sudare. Viteze de sudare atinse, Vs=0,3-2,5m/min pentru puteri cuprinse in domeniul
P=1-20kW (laser cu CO2). Se aplica pentru sudarea componentelor complexe, precum:
rachete, reactoare, rezervoare, palete de turbine pentru aeronave, scule.
Avantaje
- fascicolul laser este coerent, emite unde de frecventa constanta cu acelasi defazaj, se
propaga pe un unghi solid foarte redus, este monocromatic, are o singura culoare spectrala, se
caracterizeaza prin intensitate ridicata, densitatea de putere este foarte mare, in jur de 10 9
W/cm2.
Dezavantaje
Procedeu scump; necesit o bun focalizare a fascicolului pe pies (suprafetele lucioase
deviaza fascicolul).

Sudarea cu fascicul laser

Schema de principiu a procedeului de sudare cu laser.


1- oglinda total reflectanta; 2 -oglinda partial reflectanta (75% reflexie); 3
oglinda de directionare a fasciculului laser; 4- bobina de focalizare; 5 incinta
de descarcare, 6- electrozi de declansare a descarcarilor luminoase.

Sudarea cu fascicul de electroni

Principiu
Caldura necesara se obtine prin transformarea in energie calorica a energiei cinetice a
electronilor ce bombardeaza materialul de sudat.
Aplicabilitate
Se aplica pentru sudarea materialelor si aliajelor ce contin elemente volatile (Zn, Mg);
sudarea materialelor sensibile la oxidarea atmosferica (aliaje usoare, inoxuri, Mo, Ti, Zr, Cu,
Ni).
Avantaje
-densitatea mare de putere este de 5x10 8 W/cm 2
- utilizarea vidului asigura o buna protectie a suprafetelor de lucru impotriva oxiodarii,
elimina pericolul dizolvarii gazelor in baia de metel topit,
- concentrarea puternica a energiei la sudare, ceea ce asigura patrunderi mari, cusaturi
foarte inguste, zone influentate termic de dimensiuni reduse,
-sudarea se face fara adaos de material,
-se pot suda dintr-o trecere piese cu grosimi de 0,03...300 mm,
-vitezele mari de topire si solidificare favorizeaza formarea unei structuri cu granulatie fina.
Dezavantaje
-marginile pieselor trebuie corect pregatite pentru a putea fi utilizata toata puterea
fasciculului,
-concomitent cu emiterea fasciculului de electroni apar radiatii secundare sub forma de raze
X, ceea ce implica masuri de protectie a personalului,
-coeficientul de suplete are valori de pana la 50:1,
-echipamentele au un grad mare de complexitate si costuri ridicate.

Sudarea cu fascicul de electroni

Schema de principiu a procedeului de sudare cu fascicul de electroni.

Sudarea cu arc electric rotitor


Principiu
Procedeu de sudare prin presiune la cald la care nclzirea componentelor se
realizeaz cu un arc electric care se rotete pe suprafeele transversale sub influenta
unui cmp magnetic rotitor exterior. Dup atingerea unei stri de plastifiere a capetelor
componentelor, acestea se preseaz cu o for P rezultnd, n zona de sudare, o bavur
care ulterior se poate ndeprta.
Aplicabilitate
Sudarea evilor din oel carbon, slab, mediu aliate; imbinari de tip cap la cap din eav
sau teava pe plac, bare.
Aliaje neferoase (se pot sufla gaze de protecie: CO2, Ar);
Avantaje
Timpi de sudare foarte scuri;
Consum energetic foarte mic;
Doza precis a energiei introduse produse de serie.
Dezavantaje
Necesit poziionarea precis a pieselor;
Necesit pregtirea suprafeelor de sudat rugozitate Rz =0,5mm.
Surse de sudare
- surs de c.c. pentru circuitul de magnetizare;
- surs de c.a. pentru generarea arcului electric.

Sudarea cu arc electric rotitor

Schema de principiu a procedeului de sudare cu arc electric rotitor.

Sudarea prin rezisten electric n puncte

Principiu
Datorita rezistenei de contact mare intre componentele de sudat, in urma
trecerii curentului electric, se produce topirea local a zonei de contact.
Aplicarea unei presiuni asupra punctului de sudura determina solidificarea zonei
topite si formarea unui punct de sudura cu caracteristici corespunzatoare.
Fora de apasare are rolul de a apropia componentele i de a deforma plastic
punctul topit, ndeprtnd totodat i peliculele de oxizi lichizi formai.
Aplicabilitate
Table de oel carbon i inoxidabil, cupru, aluminiu, cu grosimi pn la 20mm;
d>2s+4: distana ntre 2 puncte alturate.
Avantaje
Vitez de sudare mare; dozare precis a energiei introduse; posibilitatea
automatizrii, calitatea sudurii nu depinde de indemanarea sudorului.
Dezavantaje
Necesit instalaii de putere, sisteme de rcire cu ap i reea de aer comprimat;
La sudare electrozii se uzeaza si necesita periodic refacerea geometriei.
Surse: transformatoare cobortoare de tensiune: 3 - 5 V, 1000 - 12000 A.

Sudarea prin rezisten electric n puncte

Schema de principiu a procedeului de sudare prin rezistenta


electrica n puncte:
1 componente de sudat; 2 electrozi de contact; 3 sursa de sudare; 4
punct de sudura; 5 zona de influenta termica (ZIT).

Sudarea prin rezisten electric n puncte

Schema de principiu a sudrii n puncte indirecte:


1 - piesele de sudat; 2, 2- electrozi de contact; 3 sursa de sudare; 4 - punct de
sudur; 5 - mas suport din Cu pentru nchiderea circuitului electric; 6 - ZIT .

Sudarea prin rezisten electric n puncte

Fazele operaiilor la sudarea n puncte .

Sudarea cap la cap prin topire


intermediara

Principiu
Piesele sunt strnse n dispozitivele de strngere 3, apoi sunt puse n contact pn
la obinerea unei pelicule metalice lichide. Dup nclzire, prin efect Joule-Lenz
(sau prin crearea de mici arce electrice) suprafetele de sudat sunt puternic presate
una ctre cealalt cu fora P, pana la expulzarea zonei topite cu formarea unei
bavuri. Bavura in care sunt eliminate impuritatile dintre cele doua suprafete este
ulterior indepartata.
Aplicabilitate
Bare de oel cu diferite seciuni (pentru seciunile mari se folosete procedeul cu
scnteiere);
Oel inoxidabil, coninut mare i mic de carbon, cupru, titan, molibden, nichel i
aliaje, metale diferite.
Avantaje
Viteze de sudare mari;
Dozare precis a energiei;
Sudarea pieselor din materiale diferite.
Dezavantaje
Consum energetic mare;
Pierderi mari de material i bavur;
Necesitatea unei alinieri bune a componentelor.

Sudarea cap la cap prin topire


intermediara

Sudarea cap la cap prin topire intermediara:


1 batiu, 2 bac mobil, 3 cilindri hidraulici de strangere,
4- bac fix, 5 cutit debavurare

Sudarea prin difuzie

Principiul procedeului:
mbinarea se realizeaz prin difuzia reciproc a atomilor pieselor aflate n contact n condiii
de vid, atmosfer de protecie sau lichid, procesul fiind accelerat prin introducerea
localizatde cldur i prin exercitarea unei presiuni exterioare.
Variante
difuzia n stare solid; difuzia eutectic (la temperatura eutectic apare un film lichid ce
accelereaz difuzia); difuzia activat (cu strat intermediar).
Parametrii regimului de sudare
temperatura de nclzire: T=0,7Tt;
fora de apsare: 0,1- 4 [daN/mm2];
timpul de sudare: 0,5-10 [min] sau ore.
Aplicabilitate
materiale greu sudabile, termorezistente: oel inox, Cu, Al, Ti i
combinaii: ceramic-oel, ceramic-metale uoare, sticl-metal, Ti-grafit, Cu-W, bronz-oel,
Ti-Ni, Cu-Ta, Zr-font, Al-oel, W-oel, Zr-oel, Pt-Ti, Rp-OL.
Avantaje
Sudarea componentelor subiri cu componente groase; n mbinare nu exist structur tipic
de turnare; sunt excluse fenomenele de segregare, fisurare, porozitate;
Sudura nu conine oxizi, nu apar pierderi de material; Z.I.T. cu caracteristici bune;
procedeu economic, nepoluant;calitatea mbinrii nu depinde de calitatea sudorului.
Dezavantaje
Costuri ridicate, necesita instalatii de vidare si pregatirea minutioasa a suprafetelor.

Sudarea prin difuzie

Sudarea prin difuzie este un procedeu de imbinare prin presiune n stare solid la care monolitismul se realizeaz prin
interactiunea la nivel atomic dintre cele dou interfete ale componentelor de sudat si difuzia reciproc prin suprafata de separare.
Prin aplicarea unei presiuni din exterior, prin care se realizeaz deformarea plastic la nivel microscopic, sunt aduse n
contact cele dou suprafete pentru a asigura interactiunea la nivel atomic.
Procesul de difuzie poate fi accelerat prin nclzirea componentelor la o temperatur inferioar temperaturii de topire.
Sudarea se face cu sau fr material de adaos n stare solid, n vid sau n atmosfer de gaz protector.
In timpul procesului de sudare, nu se produce o deformare plastic la nivel macroscopic a componentelor.
Avantajele principale ale procedeului sunt:
-procesul de sudare se desfsoar n stare solid si nu exist posibilitatea aparitiei unei structuri tipice de turnare;
-se pot suda componente subtiri cu componente groase ;
-sunt excluse fenomenele de fisurare, segregare, porozitti;
-sudura nu contine oxizi si zgur;
-se sudeaz fr bavur, deci fr pierderi de material, adesea scump;
-nu sunt necesare prelucrri mecanice ulterioare;
-componentele nu se deformeaz la parametrii optimi de sudare;
-zona influentat termic este mai favorabil dect la sudarea prin topire;
-se pot face mari economii de energie electric;
-conditii igienice de lucru (fr fum, praf, radiatii);
-calitatea sudurii nu depinde de ndemnarea sudorului;
-procesul poate fi automatizat, existnd posibilitatea efecturii simultane a mai multor suduri la una sau mai multe
piese.
Ca dezavantaje pot fi enumerate:
-dimensiunile componentelor de sudat sunt limitate de dimensiunile camerei vidate;
-costul foarte ridicat al instalatiei datorit sistemelor de vidare, prindere si apsare a componentelor;
-timpii de sudare sunt mari, productivitatea este redus;
-deservirea greoaie a instalatiei;
-pregtirea suprafetei componentelor de sudat este mai pretentioas si mai scump.

Sudarea prin difuzie

Interfata de difuzie la sudarea


Si3N4 cu strat intermediar de
Ni, x100.

Schema de principiu a sudarii prin difuzie.

Sudarea prin frecare

Fazele procesului de sudare sunt:


Asigurarea contactului ntre cele dou componente si antrenarea lor n miscare relativ sub actiunea unei forte axiale de presare.
nclzirea capetelor componentelor sub actiunea momentului de frecare, determinat de apsarea axial sau constant n timp; Componentele sunt mentinute
n miscare relativ sub actiunea apsrii axiale pn la atingerea deformrii plastice a componentelor aflate n contact.
Refularea componentelor n vederea sudrii se execut dup oprirea miscrii relative a componentelor si se realizeaz prin mentinerea valorii fortei axiale de la
nclzire sau prin majorarea acesteia la valoarea necesara obtinerii deformarii localizate optime.
Parametrii regimului de sudare sunt: viteza relativ de alunecare pe suprafetele de contact, presiunea de frecare ntre componente, timpul de
frecare, presiunea de refulare, timpul de refulare, scurtarea axial.
Avantajele procedeului rezida din urmatoarele considerente:
- dimensiunile componentelor de sudat nu sunt limitate de procedeu;
- se pot suda materiale diferite din punct de vedere al compozitiei chimice ct si cu puncte de topire diferite: Ta(3000 0C) cu otel (1500 0C);
- exista posibilitatea mbinrii unor piese avnd sectiuni si forme diferite (bar pe plci de orice grosime, flanse pe teav);
- se poate realiza ncrcarea simetric a retelei electrice pentru c se foloseste un motor trifazat;
- se obtine realizarea unui consum de energie mai mic fata de alte procedee de sudare;
- procesul se poate mecaniza si automatiza;
- se poate aplica si la sudarea maselor plastice;
- pot fi asigurate conditii igienice de lucru;
- n cazul materialelor de sudat identice nu este necesar ndeprtarea peliculei de oxizi pentru c ea se distruge rapid prin frecara si se elimin n
bavur;
- n cazul utilizrii parametrilor optimi rezistenta mbinrii este egal cu a materialului de baz;
- rezistenta la oboseal creste cu viteza de rotatie;
- nu apar structuri de turnare, grunti grosolani, nu se manifest contaminare prin dizolvarea gazelor din atmosfer, pentru c este un procedeu de
sudare n stare solid;
- datorit deformatiilor plastice uniforme si a disiprii uniforme a cldurii, structura mbinrii este superioar ca omogenitate fat de mbinrile
realizate prin procedeele electrice sau cu fascicul de electroni;
- componente ce urmeaz a fi sudate se debiteaz pe strung, fierstru mecanic, disc abraziv, nefiind necesar finisarea pentru c rugozitatea
suprafetelor prezint o important mai mic asupra procesului de sudare prin frecare.
Ca dezavantaje pot fi mentionate urmatoarele:
- n cazul componentelor care au fost tratate termic sau prelucrate la cald, trebuie ndeprtat stratul de zgur de pe suprafetele frontale pentru c
acesta mpiedic nceperea procesului de sudare;
- dispozitivele utilizate sunt complicate si necesit actionare si comand foarte precis;
- n urma sudrii se formeaz bavur care se ndeprteaz prin aschiere, rezultnd consum de material;
- n general, componentele de sudat au form circular, dar pot fi sudate si componente cu sectiune ptrat sau hexagonal dac masinile de
sudat sunt dotate cu sistem de comand si control prin calculator electronic care asigur frnarea n pozitia dorit.
- procedeul de sudare se limiteaz la mbinri cap la cap, plane si unghiulare, concentrice cu axa de rotatie.

Sudarea prin frecare


Sudarea prin frecare este un procedeu de sudare prin presiune la care
energia necesara realizarii monolitismului este obtinut prin transformarea
energiei mecanice de frecare, dintre componentele de sudat, n cldur.

Etapele sudarii prin frecare