microorganisme care induc alterri sau riscuri pentru sigurana alimentar 2. Procese microbiologic utile sau care induc transformri nedorite n alimente n timpul procesrii sau conservrii 3. Implicaiile microorganismelor contaminante n sigurana alimentar 4.Controlul microbiologic indicatori recomandai n evaluarea calitii microbiologice; tehnici de evaluare; normative na ionale i internaionale
INTRODUCERE
Produsele zaharoase sunt dulciuri concentrate, compuse din
diverse zaharuri cu molecula mic (glucoz, fructoz, zaharoz), care le confer un gust dulce, plcut. Acestea se mpart n dulciuri din glucide pure (miere, zahr,bomboane, alvi, rahat), dulciuri preparate din zahr i fructe ( fructe glasate, dulcea, gem, jeleu, sirop), produse preparate din zahr i esene oleaginoase ( ciocolat, halva) i mixturi complexe (prjituri, fursecuri, torturi, nghe at) Produsele zaharoase se obin ntr-o gam variat de sortimente, iar microbiota acestora depinde de cea a materiilor prime i auxiliare utilizate i de factorii extrinseci de produc ie.
ZAHRUL MATERIIE PRIM
Zahrul brut are cristale de culoare glbuie , nconjurate de un
microfilm de melas cu puritate redus. n zahrul brut au un rol important drojdiile osmotolerante, invertazo-pozitive/negative din genul Zygosaccharomyces care se difereniaz ntre ele prin rezistena la plasmoliz, dar nu produc fermentaii. Alte drojdii sunt osmotolerante propriu-zise , care produc fermentaia alcoolic a mediilor i formeaz acid acetic ca produs principal pe lang alcoolul etilic i dioxidul de carbon. ( Zygosaccharomyces rouxi i Zygosaccharomyces mellis). n microbiota zahrului mi pot fi ntlnite bacterii din specia Leuconostoc mesenteroides, bacterii sporulate din genul Bacillus.
PROCESE MICOBIOLOGICE NEDORITE
Pentru a se conserva din punct de vedere
microbiologic siropurile trebuie s aib mai mult de 72Brix , dac nu, n funcie de microbiota zahrului se pot produce dou tipuri de alterri fermentai alcoolico-acid produs de drojdii osmotolerante sau dac n sirop exist un numr mai mare de celule i concentraia siropului este mai mic de 40% are loc fermentaia heterolactic dat de Leuconostoc mesenteroides cu formare de acid lactic , acid acetic, alcool etilic i dioxid de carbon.