Industria

chimica
Realizat de Barba Ana

Industria chimic este reprezentat de companii ce au ca profil de

activitate producia de substane chimice. Ocupnd un loc central
n economia global modern, industria chimic transform materiile
prime (petrol, gaze naturale, ap, metale i minerale) n peste 70.000
de produse diferite. Industria chimic este o ramur modern ce are
un rol deosebit de important n economia mondial. Secolul al XX-lea a
devenit secolul dezvoltrii furtunoase a industriei chimice. De rnd cu
industria constructoare de maini, ea a devenit cea mai dinamic
ramur a industriei contemporane.
La aceasta au contribuit urmtorii factori:
industria chimic valorific o gam foarte larg de materii prime,
inclusiv deeuri;
produsele realizate de industria chimic sunt solicitate de absolut
toate ramurile de activitate, de la domenii industriale pn la medicin
i cosmetic;
progresul tiinifico-tehnic permite scoaterea n permanen a noi
produse pe piaa mondial.

Tipuri de producie
Industria chimico-minier(extracia materiilor
prime chimice propriu-zise: sare gem, sruri de
potasiu, apatite, fosforite, sulf nativ etc.)
Industria chimiei de baz (acizi, sruri,
ngrminte minerale, sod caustic, sod calcinat
etc.)
Industria chimiei sintezei organice(rini sintetice,
mase plastice, cauciuc sintetic, fibre i fire sintetice,
detergeni etc.)
Industria chimiei fine (produse chimicofarmaceutice, de parfumerie i cosmetice)
Industria celulozei i hrtiei (celuloz, hrtie,
carton)

Industria petrochimica
Astazi reprezinta subramura cea mai importanta si mai dinamica a industriei
chimice. Utilizeaza produsele obtinute de la prelucrarea petrolului: etilena,
propilena, butadiena, hidrocarburi aromatice. Din acestea se obtin: cauciuc
sintetic, fire sintetice, mase plastice, solventi, detergenti, coloranti,
medicamente, ingrasaminte.
Mari excedente de produse petrochimice au: SUA, Germania, Olanda, Franta,
Canada, Italia si Japonia. Aceste produse se indreapta spre state
industrializate ca Marea Britanie si Belgia, sau spre unele state din America
Latina.

Industria firelor si fibrelor sintetice

Firele sintetice reprezinta 28% din fibrele folosite in industria textila. Productia
de fibre sintetice a inregistrat o crestere foarte rapida - de la peste 11 mil. t in
1988, la 14 mil. t in 1992 si 9,1 mil t in 1995.
Fibrele sintetice sunt:
fibre tip poliesteric (43% din total), cel mai rapid ritm de
crestere;
fibre de tip poliamidic (34%);
fibre poliacrilenitrilice sau 'lana artificiala' (19% din total).
Principalii producatori: SUA (1,31 mil. t), CSI, Marea Britanie si Italia (cate 0,6
mil. t), Franta, Olanda, Canada, Elvetia, China.
Mari exportatoare de fibre sintetice sunt: Germania, Japonia, Marea Britanie si
Italia.

Industria celulozei si hartiei

Productia mondiala de hartie si carton este in prezet de peste 30 mil. m3 (34,681 mil. m3
in 1995).
Principalii producatori de hartie sunt: SUA (6.352 mii m3, in 1995), Japonia (3.098 mii m3
in 1995), Canada (9.226 mii m3 in 1995), Federatia Rusa (1.458 mii m3), R.P. Chineza
(768 mii m3 ), Germania (1.752 mii m3 in 1995), Suedia, Finlanda, Italia, Franta, Marea
Britanie si Spania, Brazilia si Mexic. Canada detine cel mai mare excedent exportabil
(6,4 mil. t anual), urmata de Finlanda, Suedia,Chile.
Repartitia industriei hartiei nu corespunde cu repartitia pe glob a padurilor de rasinoase.
Multe state din Europa de Vest, Japonia, obtin o parte din hartie din celuloza importata.
Pe primul loc in productia de hartie si carton pe cap de locuitor se afla Finlanda(1970
kg); urmeaza Suedia (1010 kg), Canada (605 kg), Norvegia (464 kg), SUA (293 kg.). O
productie apreciabila de hartie a inregistrat Brazilia (4,806 mil. t), precum si Mexic.
Grupari specifice industriei celulozei si hartiei se disting in nord-estul SUA (Chattanooga,
Savanah) in Columbia Britanica (Vancouver), in nordul Japoniei (Kushiro).
n producerea hartiei se folosesc tot mai mult deseurile textile (Kenya), hartia veche,
stuful (Chiscani-Braila si regiunea lacului Balaton), tulpinile de abaca, bumbac, kenaf
(Mexic). n tarile Magrebului, Spania, California, Podisul Preriilor si Argentina se cultiva,
pentru hartie, gramineea esparto (alfa). Se mai folosesc paiele de cereale, papirus,
tulpini de trestie, de bambus (India, Thailanda, Bangladesh).

Industria cauciucului sintetic.

A aparut inca din 1930, impunandu-se insa abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, in SUA
si CSI. n 1948 cauciucul sintetic acoperea doar 10% din consum. De la 1,4 mil. t in 1955,
productia mondiala de cauciuc sintetic a crescut la 7,5 mil. t in 1973; apoi a scazut in anii
1974-1975, datorita crizei petroliere, pentru a creste din nou pana la 8,5 mil. t in 1977, 8,6 mil.
t in 1980, 9,5 mil. t in 1989, cunoscand intre timp unele variatii mai ales in perioada crizei
petrolului din ultimii ani (doar 6,6 mil. t. in 1991).
Circa jumatate din productia mondiala este asigurata de principalii producatori: SUA (2,56 mil.
t), Japonia (1,38 mil. t), Federatia Rusa (0,75 mil t), Franta (0,38 mil t), Germania, Marea
Britanie, Olanda, Italia, Canada, China, Brazilia etc. Dintre acestia, principalii exportatori sunt:
Japonia, Franta, Olanda si SUA.
ngrasamintele azotice
Aceste ingrasaminte au inceput sa fie utilizate in secolul XIX, initial, sub forma azotatilor
naturali. Rezervele mondiale de azotati naturali sunt reduse si nu se gasesc decat in Chile (in
nord) sub forma salpetrului (azotat de sodiu). Productia actuala de salpetru a ajuns la 0,8 mil.
t anual, dar nu satisface consumul mondial. Amplasarea uzinelor de produse azotice s-a facut
mai ales in apropierea zacamintelor de gaze naturale: in regiunea litoralului Golfului Mexic
(Donaldsonville - cea mai mare uzina din lume), cea de la Togliatti pe Volga, Salavat in
Baskiria, Nevinomissk in Kuban, Toulouse in Aquitania-Franta. Alte uzine folosesc derivatele
de la distilarea carbunilor din bazinele Donetkului (Kon-stantinovka), al Moscovei
(Novomoskovsk), franco-belgian etc
Mari importatoare de
ingrasaminte cu azot sunt: India, Indonezia, Turcia, Bangladesh, Pakistan, Mexic, Brazilia,
Egipt si R.P. Chineza
.