Validitatea in

masurarea
psihologica
(2b/10)

Dragos Iliescu, PhD

Vom vorbi despre...
Definitie
Tipuri de validitate
Validitatea de construct
Validitatea de criteriu
Validitatea metodelor (in general)
Validitatea: Definitie
Concepia actual despre validitate spune c aceasta reprezint
un corpus complex i integrat de demonstraii i cunotine
tiinifice care examineaz variabilele psihologice msurate de
test (AERA, APA, NCME, 1999).
Aceste demonstraii ne parvin ntr-o varietate de forme, iar
nelegerea validitii unui test necesit examinarea lor atent.

Validitatea este conceptul central pe care se bazeaz

psihodiagnosticul, att n cazul aptitudinilor ct i al personalitii.
Ea ne permite formularea de aseriuni privind gradul de dezvoltare al
unei caracteristici care ne intereseaz sau emiterea de predicii n
ceea ce privete comportamentul viitor al persoanei evaluate.

Validitatea se definete prin intermediul metodelor utilizate n

verificarea ei: validarea de criteriu i validarea de construct.
Validitatea: Tipuri de
validitate
Validitate de continut (content validity):
construct validity (verificare a operationalizarii)
face validity
translation validity

validitate de criteriu (criterion-related validity)

validitate predictiva (predictive validity): prezice ce ar trebuie
sa prezica
validitate concurenta (concurrent validity): distinge intre
grupuri intre care ar trebui sa distinga
validitate convergenta (convergent validity): coreleaza cu alte
operationalizari ale conceptului (sau masuri ale acestuia)
validitate discriminanta/divergenta (discriminant/divergent
validity): operationalizarea diferentiaza fata de alte concepte
similare
Validitatea: clarificari /
exemple
n linii generale, validitatea exprim gradul n care un test msoar ceea ce i
propune s msoare.
La aceast calitate se mai poate aduga i o alta, dac testul poate fi utilizat n
luarea unor decizii corecte.

Cu alte cuvinte (exemplu), dac noi cunoatem performanele unei persoane la un

test (predictor), ct de precis vom putea estima ce performane profesionale va
obine?

Validitatea poate fi definit n termeni operaionali ca i corelaia dintre predictor

i criteriu (de ex. performanele profesionale ale unui eantion de indivizi).

Rezultatul este cunoscut ca i coeficient de validitate.

Un test poate avea mai muli coeficieni de validitate, n funcie de numrul de
dimensiuni profesionale (calitatea muncii, disciplina, categoria profesional etc.)
care coreleaz cu el.
Validitatea de continut /
construct
pune probleme legate de gradul n care dimensiunile msurate sunt cu
adevrat relevante pentru conceptul pe care se concentreaz testul
daca sunt prezente toate dimensiunile relevante (daca nu s-au pierdut
unele care trebuiau sa fie)
daca nu sunt prezente dimensiuni nerelevante (care contribuie la
eroare, dpdv al constructului evaluat)

Exemple:
Personalitate:
masuram sociabilitate si responsabilitate; este testul valid (de construct)?
masuram extraversie si stabilitate emotionala; este testul valid (de
construct)?
Sociabilitate:
masuram fluenta verbala, numarul de glume pe care il poate face; este
valid? (include toti indicatorii relevanti)
Usurinta aritmetica:
masuram capacitatea de a transpune o problema matematica in ecuatie, de
a face calculele si de a explica verbal semnificatia rezultatului la care s-a
ajuns; este valid? (surprinde constructul corect?)
Validitatea de construct
(contd.)
Care este perioada asociata cu filosoful Epicur?
a. 341-270 BC
b. 331-232 BC
c. 280-207 BC
d. Nici una din aceste optiuni

Cand s-a nascut fondatorul Microsoft, William Gates?

a. 1949
b. 1953
c. 1957
d. Nici una din aceste optiuni

Care din urmatoarele enunturi sunt corecte cu referire la ANOVA?

a. A fost inventata de Fisher in 1914
b. A fost inventata de Fisher in 1920
c. A fost inventata de Pearson in 1920
d. Nici una din aceste optiuni
 Validitatea de construct
(contd.)
... pe ce ne bazam?
cand putem hotari ca dimensiunile incluse sunt cele corecte, cele care trebuie sa fie acolo?

Exemplu: ce dimensiuni de personalitate, din urmatoarele, ati include intr-un test care sa fie cat mai scurt (3-8 dimensiuni)
Dominana
Flexibilitatea
Independena
Orientarea spre competiie
Amiabilitatea
Orientarea spre status
Autocontrolul
Perseverena
Internalitatea
Dorina de nvare
Extraversia
Sociabilitatea
Stabilitatea emotionala
Deschiderea spre noutate
Constiinciozitatea
Responsabilitatea
Tonusul psihic
Psihotismul

intotdeauna se pune si problema

potrivirii cu obiectivele, a adecvarii la situatie (de ex. pentru personalitate clinic vs. nonclinic)
 Validitatea de construct
(contd.)
concluzie preliminara:
pune problema constructiei (=de construct) corecte a predictorului nostru (testul):
ai acoperit complet si corect aria empirica a conceptului?
1. ai dimensiuni straine de concept?
2. iti lipsesc dimensiuni importante care tin de fapt de concept?
3. felul in care dimensiunile se agrega corespunde felului in care teoria prescire
agregarea lor?

metoda:
(1) & (2) se trateaza prin recurs la teorie si se probeaza validitatea de construct
demonstrand ca in testul-tinta conceptul respectiv este tratat asa cum o teorie
sau model anume prescrie
(3) se trateaza empiric & statistic:
analiza factoriala exploratorie (EFA), care reproduce coerent ce zice teoria (de ex.
extrage numarul corect de factori, itemii au tiparul corect de saturatii)
analiza factoriala exploratorie (EFA), cu rotatie Procrustes
analiza factoriala confirmatorie (CFA): the data fits the model? / goodness of fit
measures

se raporteaza:
text, blabla, nu exista un coeficient de validitate de construct
Completitudinea
dimensiunilor, Ex.: High
Impact Leadership
Cum construim un test care sa masoare
capacitatea unui individ de a fi un lider de
mare impact?

Ce face un leader de succes?

actiuni:
deleaga
monitorizeaza
controleaza
etc
intr-un cuvant: face tranzactii eficiente
High Impact Leadership
(contd.)
DAR (!):
un leader de succes nu este neaparat un
leader de mare impact

Teoria care descrie ce face un leader de

mare impact este aceea a leadershipului
transformational: Full Range Leadership
High Impact Leadership:
Full Range Leadership
High Impact Leadership:
Full Range Leadership
(contd.)
Corectitudinea
dimensiunilor, Ex.: TABP
Type A Behavior Pattern
Tiparul comportamental de tip A (=
personalitate de tip A)
un conglomerat de comportamente care
tind sa apara impreuna si care, atunci
cand sunt prezente, maximizeaza riscul
de somatizare a stresului ocupational si
de dezvoltare a unor afectiuni
coronariene
Corectitudinea
dimensiunilor, Ex.: TABP
Nerbdarea (IMP)
Intolerana fa de piedici i amnri, fa de orice poate ntrzia progresul planificat al unor
aciuni.
Furia (ANG)
Tendina de a se manifesta antagonic, avnd ca rezultat direct o stare de nelinite
emoional, caracterizat prin exprimarea fiziologic evident a emoiilor (nroirea obrajilor,
puls accelerat) i dorina psihologic de a pedepsi sau de a cuta rzbunare.
Sentimentul Lipsei de timp (TU)
Preocuparea excesiv pentru termenele limit de la serviciu i alte tipuri similare de
presiune, avnd ca rezultat o atitudine nerbdtoare, caracterizat deseori prin manierisme
motorii.
Implicarea n munc (WI)
Preocuparea excesiv pentru munc, care ajunge pn la renunarea la activiti sociale i
recreaionale.
Insatisfacia legat de serviciu (JD)
Absena unei stri emoionale pozitive referitoare la slujb; lips de satisfacie n evaluarea
urmtoarelor dimensiuni ale muncii: caracterul prietenos al colegilor, competena acestora,
stilurile de supervizare, condiiile de munc, recunoaterea eforturilor proprii, oportunitile
de promovare, dificultatea muncii i controlul asupra activitilor arondate slujbei.
Competitivitatea (COM)
Tendina de a-i depi pe ceilali, cu scopul de a fi recunoscut sau pentru a obine un
premiu, manifestat chiar i n situaii necompetitive.
TABP: Exemplu de grafic
Corectitudinea
dimensiunilor, Ex.: TABP
(contd.)
Daca am introduce si alte dimensiuni, am putea extinde plaja diagnostica a
testului
De exemplu:
Perseverena
Dominana
Angajamentul in sarcina
Flexibilitatea (-)
Absorbirea in munca (intr-o activitate)
Internalitatea (LOC)
Efortul compensator
Mndria pentru propria perfomana
Preferina pentru dificultate
Autocontrolul i autodisciplina
Orientarea spre status
Orientarea spre competiie
Fixarea de scopuri ambitioase

Dar: este asta valid?

Validitatea de construct:
wrap it up
trebuie pastrata balanta intre:
validitatea pentru o sarcina specifica
validitatea principiala legata de constructul
focal

validitatea de construct se judeca

intotdeauna teoretic, prin apel la teoriile
care marcheaza teritoriul stiintific
respectiv
Validitatea de criteriu:
explicatie
un indicator al faptului ca testul poate fi utilizat ca
predictor pentru un anumit comportament (criteriu)
ca urmare a existentei acestui tip de validitate putem
spune, daca testul are un scor mare, ca X e probabil si
cand testul are scor mic, ca X este improbabil (sau X e
probabil)

validitatea de criteriu spune ce predictii sunt valide

deci cum se interpreteaza scorurile testului

de principiu este corelaional la nivel comportamental,

ns se admit i alte indicii, de exemplu experimentale
sau de comparaie inter-grupuri
Validitatea de criteriu:
Principii si metoda
Principiu:
cat mai voluminos corpus de cunostinte despre felul in care se comporta o
anumita scala sau test:
in relatie cu anumite criterii
in anumite situatii (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica oferita)
de ex. experimentul Sy vs. Do in CPI, explicatia e coerenta, deci e probabil generalizabila
pe anumite esantioane (ar putea fi generalizabil, in functie de explicatia teoretica
oferita)
de ex. legatura dintre Re si ceasornicari, explicatia e coerenta, deci generalizabila
de ex. scorurile la STAI-Y pentru adulti in SUA vs. Romania (desi coerent si aparent
generalizabil, s-a infirmat)

Metoda:
date continue: corelatie intre criteriu si predictor (validitate predictiva)
se raporteaza drept coeficient de validitate r
grupuri contrastante sau puternic contrastante (validitate concurenta)
high vs low scorers pe predictor coincid cu high vs. low scorers pe criteriu
se raporteaza testul T, al semnificatiei diferentei intre doua medii (p<.01, p<.05,
p<.001 etc.)
alte metode, inovative, cum ar fi de ex. metode de grupare (analiza de cluster,
analiza factoriala de tip Q)
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(1)
Obiectivele scalei

Scala Dominan (Do, Dominance) a fost

dezvoltat iniial n cadrul unui proiect de
studiu al participrii politice (Gough,
McClosky & Meehl, 1951) cu scopul explicit
de a identifica indivizii puternici, dominani,
influeni, cu ascendent asupra celorlali i
care preiau conducerea i i exercit
autoritatea (Megargee, 1972).
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(2)
Constructia scalei

Scala Do a fost construit prin compararea empiric a conceptului de

dominan cu scorurile obinute de ctre un numr de subieci pe baza
unui set de itemi, construit special n acest scop.

Gough, McClosky & Meehl (1951) au construit un set de itemi care putea
descrie o persoan dominant i au selectat din acesta, pe baza unui
procedeu experimental-comparativ itemii cu puterea cea mai mare de
discriminare.

Procedeul este numit peer nomination i const, n forma sa clasic, din

aceea c, ntr-un eantion de subieci care sunt familiarizai unul cu altul
(de exemplu o clas de elevi, un grup de munc), persoanele care
compun eantionul sunt rugate s-i numeasc pe aceia dintre ei care se
potrivesc cel mai bine cu un anumit criteriu.

Ulterior, acestor persoane selectate li se aplic un set de itemi sau un

chestionar i pe baza analizei statistice sunt reinui itemii care au putere
de discriminare.
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(3)
Cateva studii importante sunt:
Gough (1969b): comparatie de peer-nominated cu
normele nationale
Gough (1969b): comparatie de high si low nominated
intre ei
Hase & Goldberg (1967): comparatie auto-evaluare
globala si auto-evaluare cu CPI
Megargee, Bogart & Anderson (1966): validare predictiva
Gough (2003): studiu longitudinal peste 40 de ani, cadeti
din West Point
Dicken (1960): studiu cu Gi vs. Do (arata semnificatia
prosociala a Do)
Gough (1954); studiu cu Sy si Do (militari marsaluind)
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(4)
4 factori in interpretare

Primul factor este compus n principal din itemi care descriu persoana evaluat drept un
leader, cruia i place s conduc, s vorbeasc n faa altor oameni i care are talent
pentru organizarea i controlarea celorlali. Exemple de astfel de itemi sunt Am un talent
nnscut de a influena oamenii (adevrat), Cred c mi-ar plcea s am putere asupra
altora (adevrat).

Al doilea factor este descriptiv pentru un puternic sentiment al auto-controlului,

fiind compus din itemi precum mi este greu s m concentrez pe activitatea pe care
trebuie s o fac (fals), Renun cu uurin atunci cnd lucrurile devin dificile (fals) i
Am greuti mai mari dect ceilali oameni cu concentrarea (fals).

Al treilea factor ine de controlul i dirijarea celorlali, coninnd itemi precum mi

place s dau ordine i s pun lucrurile la punct, Mi-ar plcea s am autoritate asupra
altor oameni i mi place s planific lucrurile i s stabilesc ce are fiecare persoan de
fcut.

Al patrulea factor poate fi descris drept factorul normei sociale; conine doar doi
itemi, ns ambii afirm obligativitatea fiecrei persoane de a participa la activitile
grupului sau naiunii sale i de a se supune consensului comun.
Exemplu
Adjective asociate
validare de criteriu:
Scala Do din CPI (5)
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(6)
Comportamente asociate

i-a asumat controlul grupului (.33);

A vorbit mult la ntlnire (.33);
A avut mai multe de spus dect oricine altcineva (.32);
A acordat sprijin celui care a avut o idee bun (.32);
A nvat numele tuturor celorlali din grup (.29);

A vorbit doar dac i s-a adresat altcineva nti (-29);

Nu a intrat n conversaie pn nu i s-a pus o ntrebare (-.19);
A dat doar rspunsuri monosilabice la ntrebri personale (-.19);
A ateaptat ca cealalt persoan s aleag tema conversaiei
(-.18);
A devenit tcut atunci cnd au intrat oameni noi n ncpere
(-.17);
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(7)
Descrieri din anamneza

Neobinuit de sigur pe sine, se simte n stare s fac fa

aproape oricrei situaii. (.27, .24);
Las o impresie bun, are tehnici interpersonale eficiente. (.24, .
20);
Folosete un vocabular vast i variat. (.14, .23);
Plin de haz i de via, face o conversaie interesant. (.16, .26);

Este nesigur pe sine, are ndoieli privind propriile abiliti. (-.22,

-.24);
Are multe griji i probleme. (-.18, -.20);
Este reticent i taciturn. (-.19, -.14);
Are dificulti n a-i exprima ideile. (-.16, -.20);
Exemplu validare de
criteriu: Scala Do din CPI
(8)
Concluzii

Pentru a concluziona asupra scalei de dominan din CPI, putem spune c

indivizii cu scoruri mari la Do sunt ncreztori n propriile fore, ambiioi, asertivi,
vorbrei, centrai pe sarcin, ntreprinztori i persuasivi. Dominana lor este n
primul i primul rnd prosocial, prin faptul c i exercit influena asupra
celorlali, urmrind scopuri demne de a fi urmate, consensuale i acceptate
social, i nu doar de dragul mplinirii propriilor ambiii. Ceilali le recunosc
abilitile de leadership i sunt dispui s accepte sfaturile i chiar controlul lor.

Spre deosebire de persoanele care au scoruri mari la Do, persoanele cu scoruri

mici sunt reticente, lipsite de ncredere n propriile fore, submisive,
neambiioase, lipsite de aptitudini sociale, defetiste, se ruineaz uor, sunt
retrase n cadre sociale, ngrijorate i cu probleme.

Pentru persoanele cu scoruri foarte mari la Do, este posibil adoptarea unor
comportamente excesiv de dominante i axate spre controlul extrem al celorlali,
ceea ce echivaleaz cu un abuz al capacitilor lor de persuadare a celor din jur.
Aceast posibilitate de uz antisocial a caracteristicii de dominan crete
progresiv n condiiile n care persoana respectiv cupleaz scorul foarte mare la
Do, cu scoruri mici la scale precum Re sau To. Studii de caz ilustrative din acest
punct de vedere pot fi gsite n Meyer & Davis (1992) i McAllister (1996).
Validitatea de criteriu:
Exemple (1)
Responsabilitatea (CPI)
Este o persoan responsabil i serioas (.23, .30);
Este productiv, i atinge obiectivele, rezolv lucrurile (.16, .30);
Valorizeaz aspectele intelectuale i cognitive (.26, .33);
Are un nivel nalt de aspiraie pentru sine (.27, .18);
...
Este neprevizibil i schimbtor n comportamente i atitudini (-.15, -.27);
Diverse nevoi ale sale tind s fie exprimate ntr-o manier relativ direct i
necontrolat, nu poate amna gratificaiile (-.20, -.31);
mpinge i testeaz limitele, ncearc sp stabileasc n continuu ce anume i poate
permite i ce nu (-.31, -.22);
Este indulgent cu sine (-.25, -.30);

Perseverenta (AMI)
caracterizat drept luptator (.62), tenace (.51), competitiv (.44), fricos (-.23), timid
(-.50), cedeaza usor (-.59)
Lucreaza energic la sarcinile pe care le are (.36)
Nu se lasa intimidat de obstacole (.32)
Trece de obstacole prin depunerea unui efort mai mare (.29)
Nu renunta la sarcini, nici chiar cand sunt indemnati (.27)
Validitatea de criteriu:
Exemple (2)
dovezi experimentale:
experiment pentru Sy (militari marsaluind)

comparatii intergrupuri:
AMI; motivatie pentru performanta pe esantioane de
sportivi, artisti, someri
CPI, To; toleranta comparata pe esantioane de hipioti,
neonazisti, calugari
SWS, TABP comparat pe esantioane de bolnavi
uneori aceasta abordare iti documenteaza scala (adica
aduce la lumina noi utilizari sau semnificatii):
CPI, Re: ceasornicari, slefuitori de diamante, controlori de
zbor etc.
Validitatea de criteriu:
Exercitiu
avem de ales intre doua scale de dominanta, fiecare cu urmatoarele corelatii, care e mai valida?

1
Propensiunea spre comportamente expresive spontane (.38);
Manifesta aceste comportamente chiar n situaiile n care acestea nu se impun (.33);
Manifesta furie si comportamente agresive fizic, fa de persoane sau obiecte (.26);
Tendina de a rzbuna nedreptile suferite de sine sau de prieteni (.30);
Ruminare privind pedepsele cuvenite inamicilor (.29);
Tendina de a avea comportamente agresive din punct de vedere verbal, atunci cnd se crede ndreptit (.42);
Competitiv n a demonstra c propriul punct de vedere este cel corect (.36).

2
i-a asumat controlul grupului (.33);
A vorbit mult la ntlnire (.33);
A avut mai multe de spus dect oricine altcineva (.32);
A acordat sprijin celui care a avut o idee bun (.32);
A nvat numele tuturor celorlali din grup (.29);
Se comport ntr-o manier asertiv. (.42);
Are prezen social, este n largul su n situaii sociale. (.36);
Este un individ vorbre. (.32);
Tinde s i ofere sfatul. (.34);
Validitatea predictiva
cea mai puternica, dar si cea mai rara
se bazeaza pe studii longitudinale, care prezic evolutii sau
comportamente pentru populatii largi, pe perioade de timp
relativ lungi

Exemple:
CPI, modelul cuboid, ca predictor al succesului militar: absolventi
de West Point, promotiile anilor 60 si 70
EPQ: studiu longitudinal pe probabilitatea de recidiva a detinutilor
STAXI: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un accident
auto, studiu pe accidente de munca
SWS: studiu longitudinal pe probabilitatea de a avea un infarct
miocardic
Raven: prezice succesul scolar
Validitatea divergenta
Este importanta mai ales in acele conditii in care
conceptul-tinta este foarte aporpiat de alte
concepte

Exemplu:
test de depresie
exista comorbiditate intre depresie si anxietate
ar trebui sa demonstram
nu doar ca testul nostru diferentiaza depresivi de
nondepresivi
ci si ca nu coreleaza cu teste de anxietate
si ca diferentiaza mai bine intre high si low scorers de depresie
decat intre high si low scorers de anxietate
Validitatea de aspect
o modalitate (gresita) de a infera validitatea de criteriu (sau validitate in general) este bazata pe itemii scalei sau pe natura problemei

personalitate:
27. Cnd m contrazic cu cineva am tendina s vorbesc mai tare dect de obicei.
86. Clocotete sngele n mine cnd sunt luat de prost.
105. Deseori nu mi pot stpni suprarea i furia.
113. Am deseori tendina s fiu grbit i repezit, chiar i atunci cnd nu e cazul.
115. Se ntmpl des s m enervez prea repede pe cineva.
135. Pot fi uor scos din srite dac sunt agresat.
-30. Dac ceva mi merge ru, nu m enervez pentru mult timp.
-52. Chiar i atunci cnd sunt prea multe lucruri de fcut, prefer s le fac n ritmul meu.
-60. Chiar dac ceva m scoate din srite, de cele mai multe ori m calmez repede.
-93. Nu sunt multe lucrurile care reuesc s m irite sau s m enerveze.
-102. n general sunt o persoan linitit i greu de enervat.
-108. Exist o mulime de mici neplceri ale vieii pe care nu le las s m tulbure.

aptitudini mentale:
mai usor de hotarat, caci sarcina descrie constructul
exemplu:
cerem subiectilor sa si aminteasca spontan sau sa recunoasca informatie verbala, vizuala sau numerica; subiectilor li se prezinta, de exemplu, informatie grupata n
anumite categorii si li se cere apoi sa reproduca respectivele categorii.
ce test e?

uneori insa e complicat:

test cu final deschis, care cere subiectilor sa genereze un numar ct mai mare de cuvinte sau de idei asupra unei teme date, ntr-o perioada specificata de timp; se masoara
numarul ideilor
este acest test valid ca test de originalitate?
Validitatea trebuie
judecata atat general cat
si situational
general:
un test care nu a fost validat nu ar trebui utilizat
poate nu au fost culese date de validare exact in situatia care ma
intereseaza, dar faptul ca ele exista, ma face sa am mai multa
incredere
exemplu:
un test de persuasiune a fost validat in contextul unui studiu
experimental (elevi care trebuiau sa convinga clasa sa actioneze intr-
un anumit fel) poate fi utilizat pentru a evalua agenti de vanzari?

situational
daca a fost validat pe situatii similare cu cea la care e folosit
daca e UTIL (uneori e evident)
trebuie sa selectez dintr-o clasa de copii pe cei care sunt susceptibili
sa faca sport de performanta, am la dispozitie un test care masoara
Extraversie, Nevrotismul si Psihotismul e valid?
Validitatea metodelor
Evident, validitatea se refera mai degraba la masuratori specifice (de ex. teste specifice)
mai specific chiar, vorbim de validitatea scorurilor (adica a informatiilor obtinute)

Totusi se vorbeste despre faptul ca unele metode sunt mai valide decat sunt altele
Cum se poate evalua validitatea unei metode?
evident, prin prisma potentialului sau de a genera informatie valida

De principiu, metodele sunt diferite din acest punct de vedere:

Assessment Center (multiple measures) .65

Interviu comportamental .40-.60
Teste de performanta directa (work sample) .54
Teste de abilitate .53
Teste de integritate .51
Chestionare de personalitate .39
Date biografice .38
Referinte .23
Interviu traditional (nestructurat / semistructurat) .05-.19
Validitatea metodelor ca
functie a intinderii
numarul de itemi (de instante comportamentale care sunt esantionate)
determina validitatea, nu doar fidelitatea testului; de aceea un test mai lung (sau
interviu mai lung) este mai valid (presupunand ca este bine construit)
tinand orice alta variabila constanta, testele mai lungi sunt mai valide

pentru GAMA (test de abilitati cognitive), validitatea creste daca este administrat
pentru perioada intreaga (N=270, criteriul performanta academica la scolari din
an terminal al liceului):

1 minut .21
2 minute .30
3 minute .36
5 minute .39
10 minute .41
15 minute .45
20 minute .48
25 minute .51