Sunteți pe pagina 1din 19

APLICAII i METODE DE

EVALUARE UTILIZATE N
PSIHANALIZA CLASIC

Luchian Rodica
1.TESTUL ARBORELUI
Prima utilizare a desenului arborelui ca test
psihologic i-o datoram unui consilier de orientare
profesionala din cantonul Ziirich, Emile Jucker.
Mai departe, autorul primei carti n ntregime
consacrate acestei teme va fi psihologul elvetian
Charles Koch. Lucrarea, publicata initial n 1949,
a fost tradusa n franceza zece ani mai trziu, n
1959.
1.1.DE CE AVEM NEVOIE
PENTRU A FACE TESTUL
ARBORELUI?

Luati o foaie de hrtie alba, neliniata, format A5.


1. Desenati un arbore pe foaia de hrtie asezata vertical. Pentru a desena folositi, de preferinta, un
stilou sau un pix (liner). Alegerea speciei arborelui care urmeaza a fi desenat va apartine n totalitate.
Nu executati desenul n graba, pentru ca proiectia risca sa devina falsa.
Si totusi, nu trebuie sa fiti nici nelinistiti: nu e vorba despre un examen! Numerotati pagina cu 1,
semnati pe verso si datati desenul.
2 Luati o alta foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, nca un arbore: acelasi sau un altul, dupa cum
doriti. Numerotati pagina cu 2, semnati pe verso si datati.
3. Luati o a treia foaie de hrtie si desenati, tot pe verticala, un arbore asa cum l visati, "arborele de
vis", adica acel arbore pe care l considerati cel mai frumos, cel pe care ati dori sa-I plantati n gradina
dumneavoastra, sau arborele care va trezeste cele mai multe amintiri ori pur si simplu unul imaginat n
ntregime dupa bunul dumneavoastra plac. Numerotati pagina cu 3, semnati pe verso si datati.
1.2.INTERPRETAREA TESTULUI
Koch recomanda ca, nainte de examinarea detaliilor, sa fie notata
impresia globala (aprecierea imaginii de ansamblu a desenului). Apoi
ar trebui urmate etapele de mai JOS:
1. Compararea celor trei arbori desenati:
- n mod obisnuit, primul arbore desenat este interpretat ca reprezentare a
atitudinii sociale si profesionale a subiectului;
- al doilea arbore este considerat o reprezentare a sinelui intim;
- cel de-al treilea arbore desenat va reprezenta, n principiu, aspiratiile
subiectului, dorintele si nevoile acestuia.
1.2.1Lista diferitelor parti din
arbore

importante n analiza desenului


1. Asezarea arborelui n pagina; arborele si cadrul lui; dimensiunile
arborelui; aranjarea, punerea n pagina
2. Diferite tipuri de arbori ntlniti
3. Radacini
4. Linia solului
5. Trunchiul; articulatia trunchi/radacina
6. Coroana
7. Ramuri
8. Muguri
9. Flori
10. Frunze
11. Fructe
12. Peisaj - Accesorii
13. Antropomorfisme - Schimbari tematice
14. Expresia liniilor trasate - Umbra si colorit nchis
15. Indicele lui Wittgenstein
16. Proiectie a preocuparilor inconstiente
17. Importanta respectiva si valorizarea trunchiului, radacinilor si frunzisului
18. Studiu comparat al arborilor l, 2 si 3
1.2.2.Se trece apoi la analiza amanuntita a
tuturor elementelor constitutive
Pasul nr. 1:
- se analizeaza asezarea in pagina:
- asezarea normala este in centru (distanta de 15% de margini)
- privim axele + - se indoaie foaia
- partea stg. a paginii: - proiectia unor aspecte care tin de trecut, pasivitate, introversie,dependenta de
afectivitatea materna (depresie)
- partea dreapta a paginii: - proiectii care sunt legate de viitor, activism, extroversie, relatia cu autoritatea
patenala (optimism)
- partea superioara: - suporta reprezentari care tin de constient, relatia cu aspiratiile, cerul,proiectia
spirituala.
- partea de jos: - inconstientul, relatia cu originea, cu pamantul, fiecare copac este inradacinat in
pamant. (conceptul lui Young - inconstientul colectiv pentru ca toti copacii sunt inradacinati in pamant)

- semnificatia fiecarui cadran;


- partea stanga sus: zona de proiectie a pasivitatii (zona spectatorului vietii)
- partea dreapta sus: zona confruntarii active cu viata
- partea stanga jos : zona conflictelor legate de debut, regresie, fixatii la stadii primitive ale existentei
- partea dreapta jos: zona pulsiunilor, zona nostalgiei pamantului
-fiecare colt este dominat de un semn:
- coltul din stanga sus: este simbolizat de aer, emergenta spre afara
- coltul din dreapta sus: este simbolizat de foc, aspiratie, ceva care se consuma
- coltul din stanga jos: apa - simbolul inconstientului
- coltul din dreapta jos: pamantul - reprezentari legate de materie, de cadere, de infem.
Pasul nr. 2:
- se analizeaza calitatea desenului, adica marimea desenului.
- un copac mic - o persoana care se vede neansemnata, un eu slab, sentimente de
depresie
- un copac mare - un entuziasm compensatoriu (compenseaza un anumit deficit)
Pasul nr. 3:
- se analizeaza perspectiva.
-copac schitat - pentru ca subiectul nu se implica, fie pt. ca este plictisi fie ca este nesigur pe el
-copac bine conturat + iarba + floricele + etc => nevoie de support
Pasul nr. 4:
- se analizeaza calitatea liniilor:
1. se da subiectului creion si guma si ne legam de simbolistica zonei pe care subiectul o sterge
- Iinii putemice : - agresivitate (indivizi agresivi)
- linii subtiri: - fragilitate insecuritate
2. Subiectii care deseneaza la modul impulsiv: - tendinta de exteriorizare si impulsivism
3. Liniile mgrijite : - autocontrol ridicat
4. Linii prea ingrijite : - rigiditate
Pasul nr. 5:
- se urmareste simetria:
- simetric: predomma logicul, rationalul, controlul
- perfect simetric: rigiditate, compulsivitate (compulsivitate = oamenii nesiguri de un gest pe care 1-au facut -
ex.: controleaza daca au inchis usa de 7 ori), trecerea la act.
- nesimetric: prezinta tendinta de exteriorizare necontrolata
Omiterea unei anumite parti a desenului, nu este accidentala - subiectul refuza sa se gandeasca la problema
respectiva.
Ex.: - nu deseneaza coroana: - conflict in relatiile sociale
- nu deseneaza trunchiul: - nu deseneaza eul
INTERPRETARE
I. Dimensiunea desenului n raport cu pagina- imaginea de sine a subiectului n
raport cu lumea.
a) arbore ce ocup ntreag pagin vivacitate , vitalitate , expansiune , orgoliu ,
dorina de a iei in eviden
b) dimensiuni foarte mici a arborelui in raport cu pagina timiditate , inhibiie , dorina
de a trece neobservat.
II. Presiunea creionului pe foaie energia subiectului n activitate.
a) trsturi uoare lips de vivacitate , teama de afirmare , interiorizare.
b) Trsturi energice vivacitate , energie , exteriorizare.
III. Forma arborelui.
a) arbore realizat in linii ascuite- iritabilitate si agresivitate
b) arbore cu linii curbe blndee , buntate , bunvoin
c) arbore realizat cu linii ntretiate lupta cu tendinele contrare, inconstan .
IV. Direcia arborelui.
a) arbore orientat pe vertical raionalitate, obiectivitate, stpnire de sine.
b) Arbore inclinat spre dreapta impulsivitate agresivitate.
c) Arbore inclinat spre stnga reinere , team.
V. Ritm de execuie.
a) Linii realizate lent cu returi scrupulozitate , minuiozitate.
b) Linii rapide si micri energice temperament coleric.
VI. Simbolismul spaial.
Pentru o evaluare ct mai corecta se ncadreaz arborele ntr-un dreptunghi si
apoi se caut centrul arborelui( acolo unde se unete coroana cu trunchiul). Se
traseaz o linie orizontal si una vertical ce traverseaz centrul arborelui.
Obs. Numai la coroan putem vorbi de accentuare de dreapta sau de stnga.
a) Accentuare de stnga introversiune , inhibiie ,depresie , dorina de
ndeprtare de societete , via intern ancorat n trecut , rezerv , pruden.
b) Accentuare de dreapta contiin de sine exagerat , arogan , nevoia de a fi
important , vanitate , concentrare slab , superficialitate , nevoia de via intens.
VII. Neregularitate , protuberane , umbre , excese , tendina de a iei din plan
a) Cnd acestea sunt situate la dreapta raport turburat cu ambiana, discordan
cu lumea exterioar.
b) Cnd sunt la stnga conflict intern si apartenen la trecut.
c) Arbore echilibrat fr accenturi laterale cristalizare ideo-afectiv, armonie
intre diferitele valori exterioare.
d) Cnd o ramura tinde sa ias din pagin curaj , indiscreie , ndrzneal
Obs. Orice dizarmonie in desenul arborelui semnifica o dizarmonie in
personalitate.
VIII. Dislocarea arborelui n unghi .
a) desen fcut pe partea de jos a foii sau intr-un unghi dificultate de
adaptare la mediu , fric existenial , rezerv timiditate .
b) desen ce se extinde pe marginile de sus a foii exuberan
necontrolat , hiperautoevaluri, nevoia de a compensa unele lagune
intime.
IX. Raporturile dintre diferitele elemente ale desenului.
a) Accentuarea prii superioare vivacitate intelectual , interese spirituale
si ideale .
b) Accentuarea prii inferioare afectivitate dezvoltat , eficien instinctiv
, imaturitate , ntrziere intelectual.
X. Impresia global a desenului.
In general armonia echilibrul, denot o persoan relativ echilibrat fr mari
tulburri nevrotice sau caracteriale. Armonia este dat de proporia
rdcinii, trunchiului, coroanei .
Dac subiectul deseneaz nc un arbore lnga cel pe care l-am rugat s l
deseneze , este un semn clar a unui conflict nevrotic acut.
Arbore desenat ntr-un peisaj vorbim de fug de realitate , egocentrism,
nesiguran.
Arbore uscat care moare- pesimism , nevoia de a se simi protejat.
XI. RDCINILE
a) Rdcinile cu trasturi duble baze solide ,statornicism , ataament la tradiie ,
conformism.
b) Cu trsturi simple inteligen sczut.

XII. TRUNCHIUL
1.Baza trunchiului
a) trsturi simple nfipte n baza coroanei imaturitate, infantilism.
b) Lrgire ctre stnga inhibiie, ataament la trecut i la mam.
c) Lrgire spre dreapta pruden , timiditate.
d) Baz larg inhibiie in gndire i dezvoltare.
e) Cuneiform persoana practic , concret , expeditiv.
2.Conturul tulpinei.
a) realizat n linii punctate excitabilitate , nervozitate , nerabdare , caracter exploziv.
b) Cu linii nerregulate - abstinent , conflict cu sinele ,traume psihice , caracter dificil.
c) Cu pretuberan indici de traum.
d) Trsturi ondulate vivacitate , vitalitate , capacitate de adaptare.
3.Suprafaa trunchiului.
a) realizat cu trsturi punctate, unghiulare , dinate sau n trepte caracter critic , o
bun capacitate de observaie .
b) cu trsturi curbe rotunjite adaptabilitate , nevoia de contact social.
c) Haurat sentiment de vinovie , traum psihic
d) Umbre pe stnga depresie , tendin spre introversiune.
e) Umbre la dreapta uurin n stabilirea contactelor sociale.
f) Scorbura minuiozitate , narcisism.
4. nclinaia trunchiului
a) ctre dreapta infuienabilitate , altruism ,spirit de sacrificiu.
b) ctre stnga pruden , traum existenial, ataament la trecut , comformism ,
ariditate afectiv.
5.Lrgiri, forme deschise.
a) in trunchi timiditate ,blocaje afective.
b) In ramuri ctre extremiti, impulsivitate ,violen primitiv ,arogan , randament
calitativ n munc.
6.Trunchi drept cu linii paralele rigiditate , iritabilitate.
7.Trsturi ntrerupte ale trunchiului i ale ramurilor nesiguran ,superficialitate,
incontien , tulburri n gndire, nervozitate , eshibiionism .
8.Forme deschise n trunchi i ramurile trunchiului cu extremiti deschise
indecizie , infuienabilitate ,fatalism ,voin slab , impulsuri spre ncercri timide .
XIII. COROANA
1. Coroana sferic
a) ondulat sociabilitate , vivacitate .
b) tremurat nesiguran , team .
c) in form de fund de sac voin slab , incapacitate productiv ,lipsa agresivitii.
d) arcuit sociabilitate , gentilee .
e) concentric narcisism ,indiferen.
f) turtit inhibiie , nesiguran ,inferioritate ,agresivitate.
2.Coroan cu buchete.
a) la extremitatea ramurilor fric de realitate , autocontrol .
b) rspndite dinamism , entuziasm , nervozitate , bun gust , sim
slab al realiti , nerbdare , superficialitate.
3.Centrarea coroanei.
a) desen centriped (ramuri dispuse n jurul unui centru ca foile de
ceap) caracter deschis, tenace , independent ,neinfluienabil.
b) Desen centrifug (ramuri ce merg din centru spre exterior)
agresivitate, extroversiune , initiativ , adaptabilitate , operativitate ,
zel.

4.Coroan centrifug in form de evantai agesivitate , arogan ,


capriciozitate, superficialitate, incontien, slab capacitate de
control.
5.Coroan cu linii inclcite impulsivitate , exuberan ,
independen ,neconformism ,iresponsabilitate, confuzie.

6.Direcia coroanei.
a) ctre dreapta altruism, adaptabilitate , buntate , impuls de
aciune , spirit de aventur.
b) Ctre stnga introversiune ,narcisism , nesiguran la
experiene negative ,slab acomodare n realitate.
c) Arbore btut de vnt agitaie , slbiciune interioar.
7. Semicoroana.
a) coninnd fragmente tubulare deschise la ambele capete-
inconstien indecizie , absena unor obiective precise.
b) cu forme biconvexe tensiune emotiv, influienabilitate,
narcisism, ambiguitate, ambivalen.
c) fructe regresiune.
8. Coroan ramificat (bogat in ramuri subiri)
a) Cu ramificaie simetric i armonioas- sensibilitate , tendina de
reacii exagerate.
b) Ramificaii subiri minuiozitate , incapacitatea de a suferi
mustrri, inconcluden.
c) Extremiti cu ramuri agresivitate ,suscebilitate, sarcasm.
9. Ramuri contorsionate disciplin autocontrol ,timiditate ,
adaptabilitate.
- dac sunt mai pronunate, semnific dezinvoltur, diplomaie.
10. Arbore in scri dotare tehnic creativ,sistematic,
disciplin, manierism, superficialitate
docilitate dus pn la pierderea propriei independene.
11. Accesorii decorative.
a) Flori narcisism, imaturitate afectiv, modificarea mai mult
a aparenei dect a realitii.
b) Frunze spirit de observaie, vanitate, euforie infantil,
narcisism, fantezie.
c) Fructe voina de a reui , capacitate mare de observaie
nevoia de a fi util, oportunism, perspicacitate, imaturitate.
d) Cuiburi ,psrele sau alte obiecte euforie, umor,
temperament cntrit, artist, siguran n faa unor situaii de
examen.
12.Fructe sau frunze czute, sau care cad depresie,inerie, pesimism, senzaia de
nereuit n via.
13.Linia solului.
a)Desenat deasupra bazei trunchiului - ndeprtare de realitate.
b) Fezionat cu baza rezerv pruden.
c) nclinat incertitudine, incontien.
d) Form de colina sau rigol nevoia de afeciune, fric de via, vanitate,
agresivitate, supraestimare, tulburri ale raportului social.
14. Repetarea unor forme uzuale.- stereotipie mecanic, patrimoniu intelectual srac,
lips de sim practic, lipsa capacitii de adaptare, tendina de a acumula noiuni fr
rost.
15. regularitate exagerat deficit intelectual si atudinal, automatism , nesiguran,
infantilism, incapacitate de expresie.
16. Haurri.
a) la trunchi - depresie, team, pasivitate, indiferen
b) la coroan - depresie team, pasivitate, indiferen, labilitate emoional,
influienabilitate, lips de energie.
c) la frunze sau fructe eschibiionism, nevoia de a fi ghidat si susinut.
17. Ingrdirea arborelui nesiguran, dependen.
18. Frorme improprii (arbori stilizai) nesiguran, timiditate, dificulti de adaptare,
agresivitate, nonconformism, refuz de a se supune la efort.
STUDIU DE CAZ
Teste proiective de completare
Una dintre diversele modaliti utilizate de
psihologii pentru a facilita mecanismul proieciei
const n a prezenta subiectului o situaie
dezvoltat doar parial, acestuia revenindu-i
sarcina de a completa cum crede c este mai
bine, fr a se gndi prea mult timp.
Un test de completare este cel creat de Louisa
Duss. El const n a-i pune pe copiii mai mari de
3-4 ani s completeze o povestire deja nceput.
Metoda povestirilor Louisei Duss, conceput
nc din 1940, const ntr-o serie de mici
povestiri (zece n total) pe care subiectul trebuie
s le completeze. Fiecare povestire se refer la
o situaie care corespunde unui stadiu de
dezvoltare psihic n conformitate cu teoria
psihanalitic i trebuie s pun n eviden
eventuala problematic (sau complexele) care ar
corespunde fiecrui stadiu de dezvoltare.
Iat cele zece povestiri ce sunt prezentate
subiectului: