Sunteți pe pagina 1din 14

m   

  m 
    

 


 !"   m

#$$%
SCOPUL LUCRARII
§    


    
 
 

  


 
 
    


 
 

  



 
 


  
  
 
 
   
     

   



 
 

 

 
   
   


    
 
  

       
      

   

 
   



   

   


   
  



 
        
  


  



     
  
    
 
m   ş m
m 
  
 
   
 

 






 




  







    
  
 

    !"



 




 

#$$#


#$$#

#$$%
#$$%
c 
  Gru  d Vârsta
 þ 
þ

þ 

þ 

á á      



   
c arti
ia  gru  d af
iuni








þ þþ
þ





6i ul L iunii Anatomo Patologi 

þ þ
þ
þ 
 


 






 


þ

 








    

 
"&

 

 i 

   
ë 
6umoril malign al glandi tiroid sunt rar ra ortat la totalul
ro slor no la i  din organism. El r r intă doar 0,5% din totalul
tumorilor malign.
În ofida a sti fr n
 rdus, în ultimul tim morbiditata rin
an r tiroidian a rs ut îngrijorator d mult.
Numărul mar d an r tiroidin ds o rit la n ro si, r um
şi fr n
a mar a d slor rin an r tiroidian, în s  ial la ârst
tinr,  li ă intrsul a ordat ntru studiul a sti atologii.
6i uril istologi  l mai fr nt întilnit în a uisti a noastra au
a arut la ârst tinr gru a d ârsta 30-39 d ani), fr n
ă similara
înrgistrata şi în statisti a lui Woolnr.
6umoril malign tiroidin sunt difi il d diagnosti at d. . . anatomo-
atologi , a  im un un riguros diagnosti difrn
ial u alt af
iuni
tiroidin
. 6iroiditl roni ,
2. Formatiuni isti  u rolifrari a ilar,
3. Mtasta  tiroidin al altor lo ali ări malign,
4. Limfoam malign u intrsar tiroidiană.
Problm d diagnosti difrn
ial într tiroidita roni ă autoimună şi
difrit ti uri istologi  d tumori tiroidin s-au smnalat în 7 a uri,
rstul tumorilor a arând  fondul uni guşi nodular sau difu .
Guşa nodulară st onsidrată o af
iun în gnral bnignă a
glandi tiroidin. Din a st studiu ris im ortan
a amnului
isto atologi într-o astfl d af
iun, r um şi a urat
a u ar
a sta trbui f tuat. Eamnul isto atologi tm oranu
intrao rator oat r i a diagnosti ul în âna la 95% din a uri,
orinta ă atitudina tra uti ă şi d i şi  olu
ia ultrioară a af tiunii.
În a  ri şt on ordan
a dintr diagnosti ul lini d an r
tiroidian şi l anatomo atologi , din l 38 d a uri lini sus i ionat
d af
iun malignă, a asta s-a onfirmat isto- atologi la 36 d a uri,
d i în 94% din a uril studiat.
Du ă um am arătat în a itolul ƠMtod ara lini  d diagnosti în
an rl tiroidin,  lorara radioi oto i ă st o mtodă foart
aloroasă, nin a i ă, d u urnt. Valori s ă ut al indi ilor d
iodo a tar ar indi ă o i ofun
i tiroidiană în a tara iodului
radioa ti s orla ă d obi i u r n
a unui ro s no la i ,
sus i iun întarită şi d as  tul s intigrafi , adi ă r n
a unui nodul sau
a mai multor on Ơr i, n a tant sau slab a tatoar.
Similar datlor din litratura studiata, a ari
ia la s intigrafi a unor
on Ơr i s-a orlat în l mai mult a uri u r n
a unui an r
tiroidian la a uril studiat.
Valori normal sau iar rs ut al indi ilor d iodo a tar, r um
şi r n
a unui nodul i r a tant Ơ ald s intigrafi nu  lud
sus i iuna unui an r tiroidian, ntru ă atât în lotul studiat, ât şi în
litratură s ds riu a uri d an r aso iat u Boala Basdow.
O alta  lorar d mar fiabilitat, nin a i ă, ra ti ată în a roa 
toat a uril a fost  lorara ultrasonografi ă.
wn lotul nostru ,tiroina sri a totala s-a dtrminat in 30 d
a uri, majoritata a ind alori normal iar la 6 a uri , aloril au
fost s a ut si foart s a ut sub 0,5m g%), rl ind astfl o
i ofun ti tiroidiana.
Nistind in a un tst biologi ar sa ofr un diagnosti d
rtitudin tumorilor malign tiroidin, singurl ritrii r is
ramin in ultima instanta l anatomo- atologi .
D. . .morfologi im ortanta r inta
lo ali ara formatiunii tumoral istm,lob sting,lob dr t sau
glanda in totalitat),
diamtrul formatiunii,
- gradul d in a sular,
- tnsia lo ala,
- arti ularitati d onsistnta si uloar a formatiunii.
Marima tumorii oat a a o im ortanta rognosti a, ntru
a, u ât tumora st mai mar u atât om rsiuna asu ra
lmntlor anatomi  in  inat st mai im ortanta, iar a aritia
smnlor lini  r o  d sus i iun a unui an r tiroidian
dis n, om rsiun  tra,
disfagi, om rsiun  sofag,
disfoni, om rsiuna nr ului r urnt,
r nta smnului Claud-Brnard-Hornr.
Din a uril studiat, sim toml d om rsiun au fost r nt
doar in it a a uri, rin om rsiuna lumnului sau d lasara latrala
a sofagului sau a trai,  idntiat rin in stigara radiologi a a
rgiunii r i al si sugrata rin datl obtinut anamnsti .
Modifi ari al or ilor o al d lat in urma aminarilor Oc si
datorat om rsiunii nr ului r urnt s-au smnalat in 3 a uri.
Dşi tumoril d mari dimnsiuni au un rognosti mai s r, istă şi
tumori d dimnsiuni mi i ar au o a a itat mtasta antă mar.
O dosbita im ortanta ntru rognosti ul bolii il ar ti ul istologi
si gradul d difrntir al tumorii; astfl, u it tumora st mai
ndifrntiata u atit rst gradul d in a i lo ala si la distanta.
uând în onsidrar in a ia lo ală şi mtasta ara, s onstată ă
a sta sunt strâns lgat d ti ul istologi al tumorii,astfl
ar inoaml a ilar s tind dir t in tsuturil din jur si mtasta a a
rdominant  al limfati a;
ar inomul  i ular in ada a asl sanguin si a sula;
ar inomul ndifrntiat ar o  oluti ra ida si mtasta a a  al
limfomatogna.
Atitudina tra uti ă a fost  l ti ă, ada tată a ului, stadiului lini
 oluti , r um şi ti ului isto atologi .
6ni a irurgi ală ado tată a fost
wn 29 din a uril studiat, lob tomia totala tra a sulara;
a 6 a inti, lob tomi totala u lob tomi subtotala d arta
ontrolatrala,
q Un a d lob tomi a roa  totala, 4 a uri d  idar
ganglionara latro r i ala.
CONCLUZII
Fr nta rs uta a a stor tumori la sul fminin, ra ortul
3,8/ fmi/barbati, ors un ind u datl din litratură.
Din l 73 d a uri studiat, sus i iuna lini a d an r
tiroidian a fost la 38 d a uri, d i 52%.
Ca uril diagnosti at ro rator a si an r tiroidian au fost
în numar d 38, din ar amnul istologi a onfirmat 36
94%).
6i uril istologi  l mai fr nt intilnit au fost
dno ar inomul mit,foli ular si a ilar),
dno ar inomul foli ular u difrit grad d difrntir,
dno ar inomul a ilar,
dno ar inomul ana la i ,
dno ar inomul mdular u stroma rmaniata d ti amiloid.
dno atia r i ala a smn r lator al uni in a ii limfati 
lo o-rgional s-a d istat la 4 bolna i.
In a ia a suli tiroidin, as ulara si in tsuturil  in, s-a
 idntiat in it a a uri.
E lorara radioi oto i ă a glandi tiroid a s os în  idn
ă
următoarl as  t
 indi ii d iodo a tar u alori s ă ut în majoritata a urilor,
 as  tul s intigrafi l mai fr nt întâlnit a fost d nodul
Ơr ,
n a tant, rl ând i ofun
ia tiroidi.
wn 36 d a uri a istat on ordan
a într diagnosti ul lini şi
l istologi d tumoră malignă tiroidiană.
Difi ultata diagnosti ului difrn
ial într tumoril malign
tiroidin şi alt af
iuni al glandi tiroid s oat în  idn
ă
aloara, dar în a la
i tim
i limitl amnului isto-
atologi .
nsamblul modifi ărilor ma ro- şi mi ros o i  on rti at în
lasifi ara 6NM a fi ărui a d an r tiroidian atrag
atn
ia asu ra fa tului ă a sta trbuis aminat u mar
atn
i ntru ă l orinta ă atitudina tra uti ă şi
influn
a ă rognosti ul.
S r omanda ntru diagnosti ul d rtitudin aso ira
tni ilor istologi  u l d isto- imi şi imuno-isto-
imi, ntru a rofundara fnomnului d difrn
ir
lulară şi a r ira mai a tă a isto-gn i lular.
· Singurul tratamnt radi al st l irurgi al, ar s
a li a insa tinind ont d stadiul lini  oluti si d ti ul
isto- atologi .
· O ratia minima ntru ori  nodul tiroidian sus  t d
malignitat trbui sa fi lob tomia totala tra a sulara
u istm tomi.
· Da a nodulul rifi at isto- atologi st bnign sau st
un ar inom difrntiat nu  n sara tindra
intr ntii; a asta s a fa  doar da a nodulul st mai
mar d ,5 m si irsta a inti st st 45 d ani,
sau da a nodulul st lo ali at istmi .
· wn an rl foli ular sau a ilar dar ar nu d ass
un lob si istmul s a fa  tiroid tomi Ơ a roa  Ơ totala
sau l utin lob tomi totala i silatrala si lob tomi
subtotala d arta ontrolatrala.
· Dis tia ganglionara r i ala st indi ata doar in a ul
a aritii adno atii tumoral.
wn a uril studiat d noi in idntl intra si osto ratorii
au fost minim, iar mortalitata a fost 0.