MEDICIN

LEGAL
- curs 3 -

Prof. Dr. Diana Bulgaru Iliescu

LEZIUNI ELEMENTARE
 Trauma, traumatism
Trauma- o modificare lezionala sau functionala
provocata de un factor extern violent, ( factor
mecanic, fizic, psihic, chimic, biologic)

Traumatism - ansamblul tulburarilor locale si

generale produse in urma actiunii unui agent
extern
 Agenti traumatici mecanici
Actioneaz prin transferul bilateral al energiei
cinetice ntre el i corpul victimei .

mecanism de acceleratie ( agentul traumatic in

miscare se loveste de corpul aflat in pozitie
stationara);
mecanism de deceleratie ( corpul in miscare
loveste un plan fix).
 Clasificare
Corpuri contondente cu suprafa mic de lovire (pn la 16 cmp)
neregulate
regulate
Corpuri contondente cu suprafa mare de lovire ( peste 16 cmp)
plan sau neted
neregulat
Obiecte cu vrfuri sau lame ascuite
neptoare-tietoare (briceag, cuit cu vrf
ascuit)
neptoare (ac, furc, pil)
tietoare (brici, sticl, lam)
tietoare-despictoare (topor, satr, sap)
Proiectile.
Aspectul unei leziuni traumatice mecanice nu
depinde numai de natura obiectului vulnerant,
ci i de o serie de factori precum:
intensitatea lovirii
distanta si direcia de lovire
nclinarea obiectului vulnerant n raport cu suprafaa
corporal
particularitatile regiuni corporale afectate
existenta la victima a unei patologii preexistente.
 Agentii fizici
Produc leziuni prin aciunea diverselor forme de
energie fizic:

- temperatura ( crescuta sau prea scazuta) , poate aciona la

nivel local (arsuri sau degerturi) sau general (hipertermie sau
hipotermie);
- diferite forme de electricitate (industrial sau atmosferic);
- variaiile ale presiunii atmosferice;
- diverse forme de energie radiant.
 Agenii chimici, ( toxicologie medico-legal) -
diferite substane care produc leziuni sau moartea n cadrul intoxicaiilor
acute sau cronice.

Agenii biologici -pot aciona ca ageni traumatici,

intoxicaiile cu plante (ex ciuperci) sau tulburrile generate de diverse
forme de veninuri ( ex. reptile, animale)

Agentii psihici ( ex. emotii puternice) determina

trauma psihica insotitoare- expertiza complexa medico-legala psihiatrica.
Examinarea traumatizatului- aspecte

obligativitatea expertului de a raspunde doar pe baza datelor

obiective si dupa epuizarea mijloacelor de care dispune, la toate
intrebarile organelor judiciare;
furnizarea de date suplimentare care pot influienta ancheta, ori de
cite ori legistul sesizeaza situatii de acest gen;
este absolut interzis ca medicul legist sa faca interpretari sau sa ajunga
la concluzii cu caracter judiciar;
evitarea temporizarii examinarii persoanelor, pentru a se evita
dificultatile de interpretare lezionala;
respectarea riguroas a metodologiei de descriere a leziunilor;
formularea aprecierilor cu caracter definitiv ( infirmitate, sluire, etc )
doar dup epuizarea complet a tuturor mijloacelor terapeutice.
 Obiective
Demonstrarea realitatii traumatismului - diagnosticarea
leziunilor traumatice si a consecintelor acestora.
Data producerii traumatismului descrierea amanuntita si
corecta a leziunilor traumatice, examenele paraclinice
recomandate, coroborate cu datele de ancheta ale cazului.
Stabilirea mecanismului de producere a leziunilor traumatice
si implicit identificarea daca este posibil a agentului vulnerant.
Stabilirea legaturii de cauzalitate intre traumatism si efectul
acestuia ( prejudiciul cauzat victimei).
Aprecierea timpului de ingrijiri medicale necesar pentru
vindecarea leziunilor si a consecintelor acestora.
 Zilele de ngrijiri medicale
Reprezint criteriul medico-legal direct, major,
indispensabil al concluziilor medico-legale,
Criteriul diagnostic- interpretarea tipului de leziune
traumatic constatat, funcie de localizare, numr, mrime,
etc,
Criteriul terapeutic- intervalul de timp necesar aplicrii
oricrei terapii medicamentoase, chirurgicale sau reparatorii
adresat leziunii traumatice respective,
Criteriul antecedentelor patologice - se refer la starea de
sntate a victimei anterioar traumatismului suferit.
 nr zile de ngrijiri medicale
-Perioada de spitalizare la latitudinea
medicului
-Perioada de vindecare anatomic, respectiv
acea perioada n care dispar urmele vizibile
ale traumatismului;
- Perioada de vindecare funcional, care poate
fi de luni sau chiar ani.
 Semiologie medico-legal

Dpdv anatomo-clinic - se disting urmtoarele elemente:

localizarea
forma
dimensiunile
nclinaia
culoarea
numrul
relieful
marginile
profunzimea
aspectul esuturilor din jur
incluziile asociate
semnele de vindecare sau de infecie
 Localizarea leziunilor traumatice
regiunea anatomic mare a corpului (ex. Torace, abdomen,
membrul inferior drept)
regiunea topografic respectiv (ex. Regiunea zigomatic,
regiunea brahial anterioar)
distana fa de un reper anatomic fix (ex. Plica cotului,
piramida nazal, tragus )
formula mnemotehnic: Pe-n-La
Pe regiunea anatomic mare, n regiunea
topografic, La distan de un reper anatomic
fix.
 Forma leziunilor
se apreciaz prin raportare la formele
geometrice: triunghi, ptrat, cerc etc.
pot fi sub form de:
linie liniar
arc arciform
fus fuziform
stea stelat
Cnd nu se poate preciza forma- leziune neregulat
Importana pentru precizarea obiectului vulnerant
 Dimensiunile leziunii
Se vor aprecia n cm sau mm.
Msurarea leziunilor se va face n cele trei
planuri: lungimea, limea i profunzimea (sau
nlimea).
Importana aprecierii dimensiunilor leziunii
servete la identificarea obiectului vulnerant.
 nclinaia
reprezint direcia axei principale a leziunii pe
suprafaa corpului.
poate fi : vertical, orizontal sau oblic. n plgile
penetrante, cu orificiu (glonte, cuit) se noteaz
nclinaia mare a orificiului: orizontal, vertical sau
oblic pe regiunea unde se afl.
Important stabilirea nclinaiei leziunii servete la
stabilirea nclinaiei glontelui (vertical sau oblic) i la
precizarea modalitii de inere a cuitului n mn.
 Culoarea leziunilor traumatice
1. permite aprecierea datei producerii acesteia
2. identificarea obiectului vulnerant.
Exemplu:
Echimoza culoare roie livid imediat dup traumatism
culoare albastr violacee 1-3 zile
culoare verzuie 3-5 zile
culoare galben 7-8 zile
resorbia 10-20 zile
Echimoza
 Marginile leziunii
n special n cazul plgilor.
identificarea obiectul vulnerant;

margini netede, liniare n cazul plgilor tiate

margini neregulate, dantelate n cazul plgilor
contuze
margini zdrobite, zdrenuite n cazul unor ruperi,
sfieri etc
 Profunzimea unei leziuni, n mod particular a plgilor
se apreciaz prin inspecie, fr explorarea i
sondarea acesteia.
Important profunzimea unei plgi arat gravitatea
acesteia

Aspectul esuturilor nvecinate reprezint acele

leziuni traumatice asociate pe lng leziunea
principal (ex. zgrieturi, echimoze dispuse n jurul
unei plgi).
 Incluziile asociate - se cerceteaz n jurul unei
plgi (ex. pmnt, funingine, pref de puc) i
n plag (ex. sticl, rugin, glon etc).
Important contribuie la cunoaterea mijloacelor i
condiiilor n care a avut loc agresiunea.
Numrul leziunilor traumatice criteriu important n
justiie, de apreciere asupra inteniei agresorului;
Relieful unei leziuni traumatice se exprim raportat la
elementele de vecintate (ex. hematoame, fracturi
cu deplasare, luxaii)
 Leziuni elementare

Leziuni fara intreruperea continuitatii

tegumentului ( eritemul, echimoza,
hematomul)

Leziuni cu intreruperea continuitatii

tegumentului ( excoriatia si plaga).
 Eritemul
reprezinta cea mai superficiala leziune corporala
mecanism de producere fie lovirea usoara, fie o
comprimare persistenta - vasodilatatie prin iritarea
terminatiilor nervoase din zona afectata
Dispare intr-un timp relativ scurt ( 1-2 ore)

Dpdv medico-legal- nu necesita zile de ingrijiri

medicale pentru vindecare
 Echimoza ( vntaia)
una dintre cele mai frecvente leziuni traumatice
externe
Mec- traumatismul contuziv sau compresiv - mici
rupturi vasculare sub piele i ieirea sngelui n
esuturile din jur
Semnific un traumatism asupra respectivei regiuni
corporale, sub rezerva unor stri patologice
preexistente (de exemplu, fragilitate capilar).
Leziune vitala
 Caracteristici
ntinderea variaz n funcie de mai multi factori precum: energia cinetic
a agentului traumatic, de zona traumatizat, fragilitatea vascular, de
numrul i calibrul vaselor afectate,
Evoluia- se refer la modificrile de culoare suferite, care sunt legate de
transformrile hemoglobinei.

culoarea roie- n primele ore

albastr- persist 2-3 zile,
cafenie (ntre a treia i a aptea zi de la producere),
nainte de a se resorbi- nuan verzuie.
evolueaz pe o perioad de timp variabil, de 8-20 de zile, fc de ntinderea i
profunzimea leziunii.
Uneori, forma poate indica felul agentului traumatizant i chiar direcia
aplicrii loviturii, prin reproducerea fidel a formei suprafeei de contact.
MECANISMUL FORMARII ECHIMOZELOR
PARALELE
 ECHIMOZE PARALELE
PRIN LOVIRE CU BATUL
 Importanta medico-legala
atesta realitatea traumatismului
- functie de vechime- aprecieri asupra datei de producere a
traumatismului;
- localizarea - aprecieri asupra mecanismului de producere ( lovire cu sau
de corp contondent);
- numarul - poate da o indicatie asupra numarului de lovituri
- uneori pot reproduce forma agentului vulnerant,- ajuta la identificarea
acestuia;
- in cazul persoanelor decedate, echimozele, confirma si caracterul vital al
leziunilor.
- in mod normal, nu necesita timp de ingrijiri medicale pentru vindecare.
Exceptie- echimozele pe suprafete intinse sau cele generatoare de soc
hipovolemic ( traumatic si hemoragic ),
HEMATOM PROFUND
INFILTRAT PARAVERTEBRAL
 Hematomul
Def:acumulare de snge n esut
Mec: traumatism contuziv puternic - ruperea unor vase cu un
calibru mai mare dect n cazul echimozelor, dar cu pstrarea
integritii epidermului.
Aspect:colecie hematic mai mult sau mai puin impotant,
localizat, de obicei, n esutul conjunctiv lax.
Functie de cantitatea de singe revarsat, pot fi superficiale,
(vizibile la suprafaa pielii), sau profunde, (unele dintre ele
deschizindu-se in diverse cavitati).
Vechimea: se apreciaz dup culoarea pielii ca urmare a
degradarii hemoglobinei
Consecinte:pot determina tulburri funcionale, uneori grave,
prin compresie.
 FUZIUNEA
HEMATOMULUI
PALPEBRAL
CHEMOZIS CONJUNCTIVAL
 Importana medico-legal
-atest realitatea unui traumatism de intensitate mai
mare;
-funcie de variaia culorii -aprecieri asupra timpului
scurs de la producerea acestuia;
- poate da indicatii asupra mecanismului de
producere;
- hematoame numeroase i ntinse pe suprafee mari,
impun acordarea unui numr de zile de ngrijiri
medicale, putnd chiar pune n primejdie viaa.
ECHIMOZE PARALELE PRIN LOVIRE CU BATUL
 Leziuni cu intreruperea continuitatii
tegumentului

Excoraia

Plaga
 Excoraia (zgrietura)
Poate fi: superficial (afecteaza epidermul), sau poate sa intereseze si dermul ( caz in
care leziunea singereaza).
Mecanismul de producere -frecarea de piele a unui corp dur, cu suprafa rugoas,
sau a unui corp ascuit, rezultnd o detaare a epidermului n sensul direciei de
micare.
zona excoriata- excoriatii lineare, paralele intre ele.
Stadii in evoluti unei excoriatii:
primele 12 ore se afla sub nivelul pielii din jur. Initial suprafata este umeda ( limfa) ,
ulterior incepe uscarea leziunii.
Dupa 12-24 ore se formeaza o crusta bruna - indiciul de reactie vitala. Poate
depasi nivelul pielii.
Dupa 3-4 zile - detasarea crustei incepind de la periferie spre centru, completa in
6-7 zile.
Persistenta unei urme roz si netede , pentru ca in scurt timp, pielea sa revina la
coloratia normala.
Se vindeca prin reepitelizarea tegumentului, ca urmare nu lasa cicatrice.
EXCORIATII PRIN CONTACTUL CORPULUI
IN MISCARE CU O SUPRAFATA RUGOASA
EXCORIATIE MARKER LASATA DE
SURUB
EXCORIAII PRIN LEGAREA MINILOR
 Importanta medico-legala

atesta realitatea unui traumatism, indiferent

de modul sau de producere ( lovire activa,
pasiva, etc)
functie de evolutie - data producerii acestei
leziuni;
in general, pentru excoriaii nu se acord zile
de ngrijiri medicale.
EXCORIAII PRIN LOVIRE CU BICIUL
 EXCORIAII PRIN
LOVIRE CU UN LEMN -
LEZIUNI MARKER
EXCORIATIE
 Plaga
Def: leziune cu pierderea integritatii
tegumentului, cu sau fara lipsa de substanta.
Clasificare:
dupa profunzime ( superficiale, profunde) sau
penetrante, nepenetrante , transfixiante

dupa evolutie ( simple sau complicate), etc.

 Clasificare
Functie de obiectul cu care au fost produse:

Plaga contuza
Plaga taiata
Plaga intepata
Plaga taiat-intepata
Plaga despicata
Plaga impuscata
TIPURI DE PLGI
 Plaga contuza (zdrobit)
Mec:prin lovire cu sau de un corp dur cu
suprafa plan sau neregulat, lovire in care
rezistenta si elasticitatea pielii sunt depasite.
Clasificare: cu sau fara pierdere de substanta.
 Caracteristici plaga contuza
profunzime relativ mic- corpul contondent actionind mai
mult in suprafata,
margini neregulate, infiltrate hemoragic,
fundul plagii - resturi de tesuturi devitalizate, cheaguri de
singe, este anfractuos,
orientarea plagii- n general n direcia fibrelor elastice din
piele
deseori nconjurat de echimoze, excoriaii
-prezenta de punti tisulare -reduc dehiscenta acesteia,
-sngerare redusa,
principala complicatie - infectia.
 Tipuri de plagi contuze
1. Plaga plesnit
Pielea este strivit ntre obiectul vulnerant i
os- scalp, marginea anterioar a tibiei
Margini regulate
Dg. diferenial- plaga tiat
* esuturi din jur lezate
* puni de esut integru ntre margini
2. Plaga mucat- identificarea agresorului
Amprenta dentar
Eantioane de saliv
 Tipuri de plagi contuze
3. Plaga scalpata
varietate a plagii contuze
mec: smulgerea tegumentara in cadrul unor
traumatisme de intensitate mare
plagi delabrante cu lipsa de substanta
importanta
hemoragii abundente
MULAJ DE AMPRENTE DENTARE N
PLAGA MUCAT
PLAGA MUCAT
 Plaga taiata
Se produce prin actiunea unor instrumente taietoare
cu una sau mai multe margini taioase,
Leziunile pot varia functie de modul in care
actioneaza aceste obiecte.

Sectiune perpendiculara-plagi taiate lineare

Sectiunea sub un anumit unghi - plagile in lambou care difera in raport cu

dimensiunile instrumentului taietor si adincimea la care patrunde acesta.
FORMA PLGII N FUNCIE DE UNGHIUL
OBIECTULUI TIOS
DESCHIDEREA PLGII FUNCIE DE
DIRECIA FIBRELOR MUSCULARE
 Caracteristici
Margini perfect regulate
Nu se putea aprecia lungimea plagii in raport cu lungimea
lamei taioase
Lungimea plagii variaza functie de modul de ranire
Profunzimea plagii este mai mica decit lungimea
Buzele plagii -indepartate datorita retractiei tesuturilor si
lipsei puntilor tisulare ( dg. diferential cu plaga contuza);
Prezenta unei excoriatii numite codita plagii, importanta in
stabilirea directiei de sectionare;
Complicaii: hemoragie, tulburri de sensibilitate, mai rar
infecii.
 Din punct de vedere juridic

accidente casnice, (cdere n cuit sau pe un

corp tios, cderea unui agent tios pe corpul
victimei),
crim, omucideri, accidentale sau intentionate
disimularea unei crime (mutilarea,
dezarticularea,si chiar desfigurarea
cadavrului)
simulare in unele sinucideri, accidente,
atentate asupra persoanei.
 Din punct de vedere juridic
Sinucidere- particularitati :
Direcia plgii la nivelul gtului este de la stnga la dreapta
(pentru dreptaci) si de sus n jos.
Plaga este mai profund iniial
Folosirea de obiecte atipice (lame de ras, ciob de sticl)
Lipsa semnelor de lupt (trebuie interpretat cu maxima
prudenta).
De obicei caracteristice barbatilor,
Alte tentative suicidare in antecedente
FORMA PLGILOR
FUNCIE DE
FORMA
OBIECTULUI
TIOS
 Plagile intepate
mult mai rare in practica medico-legala
agentul vulnerant- obiect intepator de tipul ac,
andrea, pila, etc- invinge rezistenta tesuturilor prin
indepartarea lor laterala
gradul de distructie -proportional cu diametrul
corpului intepator
Instrumentele conice i rotunjite (ex . pila)- seciuni
transversale sub form de cerc
Aceste plgi sunt ntotdeauna n acelai sens ntr-o
regiune dat a corpului
 Caracteristici
1. Orificiu de intrare ( la tegument)
-diametru orificiului variaza functie de tipul agentului vulnerant,
- este mai mic decit diametrul acestuia retractia tesuturilor
- variaza ca forma de la simplul punct pina la plaga alungita ascutita la capete

2. Canalul-in profunzimea tesuturilor

dim. canalului variaza fc. de obiect, forta loviturii, inclinatia instrumentului si rezistenta
tesuturilor

3.Orificiul de iesire
-inconstant, uneori putind lipsi
- cind exista, este mai mic dect cel de intrare.
 Din punct de vedere juridic
Circumstante de producere:
-accidente de munca
-accidentele casnice
-omucideri ( pruncucideri)
-sinuciderea este posibil, dar rar
-simulare sau disimulare ( diagnosticul
diferenial se face cu plaga mpucat)
 Plaga taiat-intepata

cea mai frecvent leziune produs prin instrumente ascuite

agentul vulnerant cel mai frecv. - cuitul.
(Caracteristicile acestui obiect sunt vrful ascuit i lama tioas,
aspectul leziunii variind att n funcie de caracteristicile
lamei, ct i de modul n care este manipulat cuitul)
Mec: Agentul vulnerant are o actiune in doi timp
1. inteparea tesuturilor
2. taierea propriu-zisa
Au o gravitate mare - plgi profunde cu mortalitate mare.
 CARACTERISTICI
1. Orificiul de intrare:
Daca obiectul vulnerant are o singura margine taioasa- plaga
tegumentara in sageata cu un unghi ascutit,
Daca obiectul are doua margini taioase - o plaga in butoniera.
2. Canalul:poate fi unic sau multiplu ( obiectul este retras
incomplet si actionat din nou).
Analizarea canalului - disecie plan cu plan
Adncimea canalului - n general mai mare dect lungimea
lamei.
3. Orificiul de iesire -inconstant, uneori putind lipsi.
La o plag transfixiant orificiul de intrare nu se destinge de
orificiul de ieire nici prin form nici prin dimensiuni.
 Plaga despicata

produs prin instrumente grele, despictoare (topor,

satr, sap, secure etc.)
funcie de ct de ascuit este lama, leziunea va fi
asemntoare unei plgi tiate sau unei plgi
plesnite
lungimea plgii corespunde cu lungimea lamei
sunt plgi liniare, cu limb i mutilante n funcie de
modul de lovire
 Plaga despicata-caracteristici
- de regula sunt unice, rar multiple;
- este o combinatie intre plaga taiata la suprafata si plaga contuza
in profunzime
- aspect i forma leziunii variaza in functie de regiunea
interesat, natura armei, direcia si fora de actiune
- profunzimea depete de cele mai multe ori lungimea plgii.
In general au profunzime mare, ajungnd la oase pe care
frecvent le fractureaz
- marginile plagii au o dehiscenta mare
- in profunzime se gsesc corpi strini, rugin, fragmente textile
- sunt plgi de gravitate mare.
 Plaga despicata-juridic

- omuciderea,
- sinuciderea este rara si atesta asocierea unor
tulburri psihice,
- simularea, disimularea unei crime depesaj
criminal,
- accident.
PLAG DESPICAT CU TOPORUL
 Plaga mpucat
Orificiul de intrare are aspect diferit n funcie de
condiiile n care s-a fcut tragerea,obinuit are
urmtoarele caracteristici:
Lips de substan la nivelul tegumentului de form rotund
sau ovalar
Prezena la periferie a unei zone de contuzie ( guleraul de
eroziune)
Prezenta guleraului de tergere, pe marginea intern a zonei
de contuzie
Inelul de metalizare, ce apare inconstant
Inelul de tatuare, se gsete n jurul orificiului de intrare doar
dac tragerea s-a fcut n limita de aciune a factorilor
 Plaga mpucat
Canalul: reprezint drumul parcurs de proiectil n
corpul omenesc. El poate ntlni n cale sa fie
segmente osoase, fie organe ( cavitae sau
parenchimatoase) , care-l fac s piard din energia sa
cinetic, oprindu-se astfel pe traseu. Se creaz aadar
un canal orb iar proiectilul rmne cantonat n corp.
Orificiul de ieire difer de cel de intrare prin aceea
c nu prezint lips de substan, este mai mare i
are aspectul unei plgi ( stelat, n fant sau
triunghiular) cu marginile rsfrnte n afar.
ORIFICIU DE INTRARE I FACTORII
SECUNDARI
PLAGA MPUCAT I URME DE ALICE