INTRODUCERE

AFRICA ESTE AL DOILEA CONTINENT CA MRIME DE PE PAMANT I CEL MAI POPULAT DUP ASIA. N
AFRICA SE GSETE NILUL, AL DOILEA CEL MAI LUNG FLUVIU DIN LUME I SAHARA, CEL MAI MARE DEERT
DIN LUME. CEL MAI NALT PUNCT AL CONTINENTULUI ESTE MUNTELE KILIMANJARO DIN TANZANIA (5.895
M), IAR CEL MAI JOS PUNCT ESTE LACUL ASSAL SITUAT N MICUA AR DJIBOUTI (156 M SUB NIVELUL
MRII). AFRICA ARE O SUPRAFA DE 30,244,050 KM INCLUZND I INSULELE ADIACENTE, OCUP
20,3% DIN SUPRAFAA TERESTR A PLANETEI. CU PESTE 1,033 DE MILIARDE DE LOCUITORI N 54 DE RI,
AFRICA ESTE GAZD A UNEI EPTIMI DIN POPULAIA TOTAL DE PE GLOB.
N AFRICA I ARE ORIGINEA RASA UMAN, DE-A LUNGUL VII MARELUI RIFT AFRICAN CE TRAVERSEAZ
ETIOPIA I KENYA FIIND DESCOPERITE CELE MAI VECHI SCHELETE ALE NAINTAILOR OAMENILOR DE AZI.
NUMELE AFRICA A FOST INTRODUS N VOCABULARUL VESTIC DE CTRE ROMANI, CARE FOLOSEAU
DENUMIREA AFRICA TERRA - "PMNTUL AFRI-LOR" (PLURAL, SAU "AFER" SINGULAR) - PENTRU PARTEA
NORDIC A CONTINENTULUI, PROVINCIA AFRICANA, CU CAPITALA LA CARTAGINA, LOCALIZAT N
TUNISIA CONTEMPORAN N NORDUL SAHAREI.
 CLIMATUL

CLIMA AFRICII VARIAZA (TROPICALA

SUBTROPICALA). PARTEA NORDICA ESTE ARIDA
SAU DESERTICA, PE CAND PARTEA CENTRALA SI
SUDICA ESTE ACOPERITA DE SAVANA SAU
JUNGLA (PADURI TROPICALE). INTRE, EXISTA O
CONVERGENTA UNDE ESTE IN PRINCIPAL
STEPA. MISCAREA ZONEI DE COVERGENTA
INTERTROPICALE CREEAZA UN SEZON PLOIOS
PE SUPRAFATA CENTRALA A CONTINENTULUI
(LA SUD DE SAHARA).
 CLIMATUL
-PRECIPITATIILE-

JUMATATE DE NORD A
CONTINENTULUI ESTE
FOARTE PUTIN PLOIOASA,
PE CAND ZONELE SUDICE
SUNT PLOIOASE 6 LUNI PE
AN, I PARTEA CENTRAL
ESTE JUNGL FOARTE
DEAS (PLOIOASA IN
CONTINU). REGIUNEA
ECUATORIAL N
APROPIERE DE ZONA DE
CONVERGEN
INTERTROPICALA ESTE CEA
MAI PLOIOAS PARTE A
CONTINENTULUI.
 TARILE
MAJORITATEA TARILOR AFRICANE SUNT
FOARTE SARACE (UNELE FAMILII TRAIESC
CU 1,5$ PE SAPTAMANA).
SARACIA ESTE DATORATA LISPEI DE
DEZVOLTARE (DRUMURI FOARTE STRICATE,
LIPSA DE ORGANIZATIE...).
MUNCA PRINCIPALA ESTE AGRICULTURA,
PRESTEREA ANIMALELOR SI EXTRAGEREA
MINEREURILOR (METALE SI DIAMANTE).
UNII AFRICANI DEVIN PIRATI (SOMALIENII
SI ETHIOPIENII), NE MAI PUTAND SUPORTA
VIATA PE CARE O AU.
APELE - LACURILE

FLUVIILE PRINCIPALE SUNT:

FLUVIUL CONGO
FLUVIUL NIL
LACUL ALBERT
LACUL CIAD
 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE

DEERTUL SAHARA

NTINZNDU-SE PE MAI MULT DE O TREIME DIN CONTINENT, SAHARA ESTE CEL MAI MARE DEERT DIN
LUME, CU APROXIMATIV 9.065.000 KM SUPRAFA TOTAL.

DEERTUL KALAHARI

ARE O SUPRAFA DE CIRCA 259.000 KM ACOPERIND MARE PARTE DIN BOTSWANA, O PARTE A
AFRICII DE SUD I VESTUL NAMIBIEI.

BAZINUL FLUVIULUI CONGO N ANGOLA, CAMERUN, REPUBLICA AFRICA CENTRAL I ZAMBIA.

BAZINUL FERTIL ARE 3.600.000 KM SUPRAFA I CONINE APROAPE 20% DIN NTREAGA PDURE
TROPICAL.

MUNII ATLAS

ACEST LAN MUNTOS SE NTINDE DIN SUD-VESTUL MAROCULUI, DE-A LUNGUL COASTEI
MEDITERANEENE PN LA MARGINEA ESTIC A TUNISIEI. CEL MAI NALT VRF ESTE TOUBKAL, N
VESTUL MAROCULUI.

FLUVIUL NIL.

CEL MAI LUNG FLUVIU DIN LUME (CURGE SPRE NORD), CE IZVORE DIN INUTUL MUNTOS AL AFRICII
DE SE I SE NTINDE PE 6.693 KM, CA N FINAL S SE VERSE N MAREA MEDITERAN.

SAHEL

SAHEL ESTE O NTINDERE MARE DE PMNT CE TRECE PRIN NORDUL AFRICII, PN LA MARGINEA
SUDIC A DEERTULUI SAHARA. ACEAST REGIUNE REPREZINT TRECEREA ZONEI USCAT DIN NORD I
ZONELE TROPICALE DIN SUD.
ECONOMIE-AGRICULTURA

ECONOMIA PRINCIPALA ESTE AGRICULTURA. DESI

AFRICA ESTE CONTINENTUL CU CEL MAI MARE
PROCENT DIN POPULATIE OCUPATA IN
AGRICULTURA, EA NU PRODUCE DESTUL PENTRU A
ISI HANI POPULATIA(AGRICULTURA NSUMEAZ
APROXIMATIV 1/6 DIN PRODUSUL INTERN BRUT AL
AFRICII.
CELE MAI IMPORTANTE RECOLTE EXPORTATE SUNT
DE: CAFEA, BUMBAC, BOABE DE CACAO, ARAHIDE,
PALMIERI DE ULEI, TUTUN.
CU TOATE C ARE LA DISPOZIIE O DIVERSITATE
MAI MARE DE PLANTE DE CULTUR, POPULAIA
RURAL AFRICAN SUFER NC DE MALNUTRIIE,
ATT DATORIT LIPSEI CANTITILOR NECESARE
DE HRAN, CT I DATORIT MONOALIMENTAIEI.
PRINCIPALELE ORASE
CAIRO
LAGOS
RABAT
ORAN
TRIPOLI
 FAUNA SI FLORA
AFRICA ESTE LOCUL UNDE SE NTLNESC CELE MAI VARIATE SI NUMEROASE ANIMALE DIN LUME, DE
LA RARELE GORILE DE MUNTE DIN MUNTII RWANDEI PNA LA LEMURII DIN MADAGASCAR. N
ZONELE DE SAVANA GASIM VASTE POPULATII DE ZEBRE, ANTILOPE SI PRADATORUL LOR, LEUL,
MAIMUTE, LEOPARZI, HIENE, RINOCERI, HIPOPOTAMI SI ELEFANTI. VIATA SALBATICA DIN AFRICA A
FOST DRAMATIC REDUSA N ULTIMII 50 DE ANI DATORITA VNATULUI EXCESIV SI EXTINDERII
ASEZARILOR OMENESTI.
FLORA SAVANEI ESTE UNA ADAPTAT CONDIIILOR CLIMATERICE NEPRIELNICE DIN
SAVAN. ASTFEL N SAVAN SE NTLNESC ARBORI PRECUM BAOBABUL, CARE
OFER FAUNEI FITOFAGE A SAVANEI HRANA NECESAR. NS VEGETAIA
DOMINANT ESTE CEA IERBOAS. ASTFEL, PENTRU A SUPRAVIEUI, ARBORII I
ARBUTII DEPOZITEAZ N TRUNCHI AP PENTRU A SUPRAVIEUI SEZONULUI
SECETOS, IAR PLANTELE IERBOASE I USUC PARTEA SUPERIOAR A CORPULUI
(SITUAT DEASUPRA SOLULUI), TRANSPORTND SUBSTANELE HRNITOARE I
APA LA RDCINI, I ASTFEL REDUC EVAPORAREA APEI.
 REALIZARE:
ELEV:CHIRIGIU ADELIN MIHAI ADRIAN
CLASA: A 6 A A
MATERIA: GEOGRAFIE OBTIONAL