Cuprins

Definiie Sunt unde elastice care pot traversa un mediu fara a se

modifica.
Impulsul dat la plecare taie particulele elementare
prezente n acel mediu care vor mpinge alte particule
nainte s-i reia locul, se produce dup o reacie n lan.
Viteza lor de propagare i amplitudinea lor sunt
modificate de ctre structurile geologice pe care ele le
traverseaz de aceea, semnalele nregistrate sunt
combinaia de efecte legate la surs, la mijloacele
traversate i la instrumente de msur.
 Un cutremur este format dintr-o varietate de unde
Tipuri de seismice care nu se pot distinge i sursa energiei
seismice este mprtiat pe o suprafa mare.
unde Trei tipuri de baz ale undelor elastice produc
cutremurele distrugtoare. Acestea sunt unde similare cu
cele din apa sau din aer. Din cele trei, doar doua propag
odat cu ele i corpuri solide de roc.
 Unda primara (unda P)
Micarea ei este aceeai cu unda sunetului; n timp ce se mprtie, dilat i comprim simultan
roca
Undele P sunt capabile s treac att prin roci solide, ct i prin material lichid
Se deplaseaz asemntor cu cea a unei rme; micarea particulelor solului paralel cu direcia de
propagare
Are viteza medie de propagare de7,8 km/s.
Unda secundara (unda S)

Numit i und de tiere, are o vitez cuprins ntre 1,6-8 km/s,

viteza medie fiind de 4,6 km/s. Cnd o und S se propag, taie
roca formnd unghiuri de 90 de grade, cu direcia n care merge.
La suprafaa pmntului, undele S pot produce att micri
verticale, ct i orizontale.
Undele S nu se pot propaga n substane lichide, cum ar fi
oceanele i amplitudineaeste redus considerabil cnd strbate
sol noroios.
 n majoritatea cutremurelor, undele P sunt primele care se simt; efectul este similar cu cel al unei
explozii sonice.

Cteva secunde mai trziu sosete i unda S, astfel nct este i vertical i orizontal; aceasta
und are cel mai distructiv efect asupra cldirilor.

Viteza undelor variaz n funcie de compoziia materialului prin care se deplaseaz, raportul
dintre vitezele celor doua unde va rmne relativ constant n orice cutremur.
 Micarea sa este limitat doar la suprafaa pmntului.
Unda de Se mpart n dou tipuri: unde Love i unde Rayleigh

suprafa
 Micarea undelor Love seamn cu cea a undelor S,
Undele Love doar c nu se deplaseaz i pe vertical, ci doar pe
orizontal ntr-un plan paralel cu suprafaa pmntului,
formnd unghiuri de 90 de grade pe direcia propagrii.
 Au acelai efect ca valutile oceanice, mturnd din calea
Undele lor rocile, cu micri verticale i orizontale, ntr-un plan
vertical cu direcia deplasrii undelor.
Rayleigh Fiecare bucic de roc se mic sub forma unei elipse,
pe msur ce trece unda R.
 Puterea undelor seismice de toate tipurile este diminuat datorit propriotilor nonelastice ale rocilor i
solului.

Undele S sunt mai atenuate dect cele P, dar pentru amndou atenuarea crete cu ct frecvena crete.

Distingerea undelor S, P i a celor de suprafa nu este uoar.

Undele seismice sunt afectate att de condiia solului, ct i de topografie.

 Unul din cele mai interesante i mai populare domenii
Seismologia ale fizicii.
Explic i prezice amplitudinea n urma observrii
cutremurelor de lung durat.
n primii 60 de ani ai secolului trecut, s-a obiniut n
studierea undelor de la distan, folosindu-se
seismografe foarte fine.
Pentru a afla distana dintre seismograf i epicentru,
seismologii trebuie sa cunoasc momentul n care au
ajuns vibraiile.
 Pe baza informaiilor obinute, ei pur si simplu noteaza cat timp a trecut intre aparitia celor doua
unde iar dupa aceea verifica un tabel care le arata distanta pe care undele au parcurs-o, bazandu-se
pe intarzierea undelor.
Adunandu-se aceste informatii din trei sau mai multe puncte, se poate localiza epicentrul, prin
procesul numit trilateratie.
 Acest proces const n desenarea unei sfere

Trilateraia imaginare n jurul locaiei fiecrui seismograf,

cu punctul de msurare drept centru i raz
egal cu distana msurat de la acel punct
pn la epicentre
Daca sunt desenate doua sfere, pe baza
informatiilor provenind de la doua seismografe
diferite, se va obtine un cerc bidimensional in
punctul de concurenta al sferelor. Deoarece
epicentrul trebuie sa se gaseasca in aria
ambelor sfere, toate punctele epicentrale
posibile sunt localizate pe cercul format prin
intersectarea acestor doua sfere. O a treia sfera
va intersecta doar de doua ori acest cerc,
stabilind drept posibile doar doua puncte de
epicentru.
Cutremure
Cutremur, sau seism sunt termenii folosii pentru
micrile pmntului, ce constau n vibraii generate
n zonele interne ale Terrei, propagate n form de
unde prin roci. Aceste vibraii rezult din
micrile plcilor tectonice, fiind des cauzate de o
activitate vulcanic.
San Francisco Earthquake, 1906
Cuvntul cutremur este folosit doar pentru acele
micri ale plcilor tectonice care provoac daune
majore, seism sau micri seismice pentru cele care
trec neobservate i micri non-seismice pentru cele
provocate de om.
Cutremurele puternice pot distruge
construcii, cldiri, chiar localiti ntregi,
provoac alunecri de teren, chiar catastrofe
naturale.
Intensitatea si Intensitatea unui cutremur desemneaza efectele
unui cutremur la suprafata Pamantului si se

magnitudinea
masoara pe scara Mercalli; compusa din 12 grade,
de la miscarile imperceptibile pana la distrugerile

cutremurelor
catastrofale, fiecare grad fiind desemnat prin cifre
romane, nu are o baza matematica, ci este o
clasificare bazata pe observarea efectelor din teren.
Magnitudinea unui cutremur, exprimata de obicei
pe scara Richter(bazata pe amplitudinea undelor S),
este o masura a tariei cutremurului sau a energiei
eliberate in focar sub forma de unde seismice. Este
o marime specifica unui cutremur, si se determina
instrumental folosind amplitudinea maxima si
frecventa oscilatiilor, masurata pe seismogramele
inregistrate.
Gradul Scara dupa Rossi si Forel, completata de Mercalli si Sieberg Scara Richter
I. Cutremure inregistrate numai de aparate 3,3
II. Cutremure foarte slabe, simtite numai de oameni foarte sensibili, in stare de repaus. 3,5
III. Cutremure slabe, simtite de cei mai multi oameni in repaus. 4,2
IV. Cutremure moderate, simtite de oameni in miscare si in timpul lucrului. 4,5

V. Cutremure simtite de toata lumea, trezesc din somn persoanele sensibile. Lampile si pendulele oscileaza. 4,8

VI. Cutremure tari: oamenii se trezesc din somn, clopotele suna, copacii fosnesc etc. 5,4

VII. Cutremure foarte tari: se rastoarna obiecte, fisurari puternice in zidarie. 6,1

Cutremure distrugatoare: cosurile de pe cladiri se prabusesc, peretii crapa, constructiile slabe sufera avarii,
VIII. 6,5
copacii se indoaie etc.

IX. Se darama cladirile mai slabe si parti mai putin rezistente ale cladirilor. 6,9

Cele mai multe dintre cladiri sunt distruse din temelii sau capata avarii insemnate, se produc crapaturi si
X. 7,3
falii in scoarta terestra, apa din lacuri este aruncata peste maluri.
Cladirile sunt distruse, se rup diguri, se produc crapaturi prin care apar noi izvoare, au loc devieri ale unor
XI. 8,1
ape curgatoare, alunecari de teren si avarii ale cailor de transport.
Mare catastrofa seismica: nu mai exista nici o lucrare facuta de om, se darama stanci, se produc devieri
XII. 8,1-8,9
mari ale cursurilor apelor curgatoare.
 Cauze
distrugatoare
a) Forele ineriale generate de micrile
serioase ale pmntului
b) Schimbri n proprietile fizice ale
solului
c) Deplasri directe ale plcilor tectonice
d) Alunecri de teren sau alte micri
superficiale
e) Unde seismice cum ar fi tsunami sau
micri ale substanelor fluide
f) Distrugeri cauzate de mari schimbri
tectonice, de nlare a pmntului.
 Locurile in care sunt frecvente

Zone seismice cutremurele se pot intalni in orice

loc in care rocile se misca de-a
lungul liniilor, dar majoritatea
cutremurelor mari se produc in
anumite zone, bine determinate.
Sunt deosebit de frecvente in:
1.Regiunile vulcanice (ex:
Cercul de Foc al Pacificului)
2.Regiunile din apropierea
marginilor placilor tectonice (ex:
linia de refractie Sf. Andrei de-a
lungul coastei de vest a SUA, precum
si liniile de refractie din jurul Chinei
si Japoniei)
Tsunami Valuri uriase provocate de seisme
Acestea sunt foarte periculoase pentru populatia din
regiunile de pe coasta
Seismele submarine si toate deplasarile importante care
au loc pe fundul oceanului (eruptii vulcanice, alunecari
de teren etc.) au ca efect impingerea brusca a coloanei
de apa de deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub
forma unei unde care are o viteza de 700-800 km/h. In
larg, aceasta unda poate trece neobservata, fiindca
valurile pe care le produce nu ating in inaltime mai mult
de un metru, dar cand unda ajunge in apropierea
tarmurilor, datorita adancimii reduse, valurile sunt din ce
in ce mai inalte si se abat asupra malurilor.
Masuri de Organizarea de exerciii sistematice, pentru ca
fiecare s tie ce este de fcut n timpul
precauie cutremurelor
n timpul cutremurelor, este indicat s se stea
sub mobila mai rezistent sau sub tocul uii
Fiecare incendiu trebuie stins imediat, ca nu
cumva gazul care se scurge din conductele
sparte sa ia foc i s explodeze.
 Concluzii
Din confruntarea tuturor masuratorilor, a tuturor datelor de observatie, ale diverselor curbe
statistice, se va putea ajunge intr-o zi sa se prevada iminenta unor mari cutremure de pamant
distrugatoare. Fie ca se va ajunge sau nu aici, studiul acestui fenomen formidabil ramane pasionant si
ingaduie mintii sa sondeze partile cele mai indepartate ale planetei si ne pune fata in fata cu realitatea
atat de aspra; noi traim si gandim datorita unei miraculoase conjuncturi de temperaturi, presiuni si
echilibre psiho-chimice pe suprafata mobila a unui glob colosal, ale carui ingrozitoare zguduiri sunt
singurul limbaj care ne dezvaluie misterele adancimilor lui inaccesibile.