TRANSFORMATA FOURIER

(INTEGRALA FOURIER)
 ∞
𝑭 𝝎 = න 𝒇(𝒕)𝒆−𝒊𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞

𝑭 𝝎 = 𝑹𝒆 𝑭 𝝎 + 𝒊𝑰𝒎 𝑭 𝝎 = 𝑭 𝝎 𝒆−𝒊𝝋(𝝎)

TRANSFORMATA FOURIER INVERSĂ

𝟏 ∞
𝒇(𝒕) න 𝑭 𝝎 𝒆𝒊𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞

𝓕𝒇 𝒕 =𝑭 𝝎
𝓕−𝟏 𝑭 𝝎 = 𝒇(𝒕)
 FORME SPECIALE ALE TRANSFORMATEI FOURIER
CAZUL FUNCŢIILOR COMPLEXE

𝒇 𝒕 = 𝒇𝑹𝒆 𝒕 + 𝒊𝒇𝑰𝒎 (𝒕)

substituind obţinem
∞ ∞
𝑭 𝝎 = න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒆−𝒊𝝎𝒕 𝒅𝒕 + 𝒊 න 𝒇𝑰𝒎 (𝒕)𝒆−𝒊𝝎𝒕
−∞ −∞

şi, utilizând identitatea Euler,

𝑭 𝝎
∞
= න [𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 + 𝒇𝑰𝒎 (𝒕) 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕]𝒅𝒕
−∞
∞
− න [𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 − 𝒇𝑰𝒎 (𝒕) 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕]𝒅𝒕
−∞
 ∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න [𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 + 𝒇𝑰𝒎 (𝒕) 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕]𝒅𝒕
−∞

∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = − න [𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 − 𝒇𝑰𝒎 (𝒕) 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕]𝒅𝒕
−∞

𝟏 ∞
𝒇 𝒕 = න 𝑭𝑹𝒆 𝝎 + 𝒊𝑭𝑰𝒎 𝝎 𝒆𝒊𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞

𝒇 𝒕
𝟏 ∞
= න 𝑭 𝝎 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 − 𝑭𝑰𝒎 𝝎 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞ 𝑹𝒆
𝟏 ∞
+𝒊 න 𝑭 𝝎 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 + 𝑭𝑰𝒎 𝝎 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞ 𝑹𝒆

𝟏 ∞
𝒇𝑹𝒆 𝒕 = න 𝑭𝑹𝒆 𝝎 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 − 𝑭𝑰𝒎 𝝎 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞
𝟏 ∞
𝒇𝑰𝒎 𝒕 = න 𝑭𝑹𝒆 𝝎 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 + 𝑭𝑰𝒎 𝝎 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞
 CAZUL FUNCŢIILOR REALE

∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = − න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞

Dacă f(t) este reală, F(ω) este (în general) complexă

Deoarece orice funcţie f(t) poate fi exprimată ca o sumă dintre o

funcţie pară şi o funcţie impară, vom considera separat cazurile în
care funcţia f(t) este reală şi pară, respectiv reală şi impară
funcţia cos este pară

funcţia sin este impară

produsul dintre două funcţii impare este o funcţie pară

produsul dintre două funcţii pare este o funcţie pară

produsul dintre o funcţie impară şi o funcţie pară este o funcţie

impară
Cazul în care f(t) este reală şi pară 𝒇𝑹𝒆 −𝒕 = 𝒇𝑹𝒆 𝒕
𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 pară
𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 impară
∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = 𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓
𝟎
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = − න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝟎 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓
−∞
Deci: 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓𝒂 ⇒ 𝑭 𝝎 = 𝒓𝒆𝒂𝒍𝒂

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞ ∞
𝑭𝑹𝒆 −𝝎 = 𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝐜𝐨𝐬( −𝝎)𝒕 𝒅𝒕 = 𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝑭𝑹𝒆 (𝝎)
𝟎 𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este reală şi pară, F(ω) este reală şi pară
Cazul în care f(t) este reală şi impară −𝒇𝑹𝒆 −𝒕 = 𝒇𝑹𝒆 𝒕
𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 impară

𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 pară

∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝟎 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
−∞
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = −𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
𝟎
Deci: 𝒇𝑹𝒆 𝒕 = 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓ă 𝑭 𝝎 = imaginară

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞ ∞
𝑭𝑰𝒎 −𝝎 = −𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 −𝝎 𝒕 𝒅𝒕 = 𝟐 න 𝒇𝑹𝒆 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = −𝑭𝑰𝒎 (𝝎)
𝟎 𝟎

CONCLUZIE:
Dacă f(t) este reală şi impară, F(ω) este imaginară şi impară
 CAZUL FUNCŢIILOR IMAGINARE

∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = − න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞

Dacă f(t) este imaginară, F(ω) este (în general) complexă

Deoarece orice funcţie f(t) poate fi exprimată ca o sumă dintre o

funcţie pară şi o funcţie impară, vom considera separat cazurile în
care funcţia f(t) este imaginară şi pară, respectiv imaginară şi
impară
Cazul în care f(t) este imaginară şi pară 𝒇𝑰𝒎 −𝒕 = 𝒇𝑰𝒎 𝒕
𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 pară
𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 impară
∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝟎 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓
−∞
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = 𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓
𝟎

Deci: 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓a 𝑭(𝝎) imaginară

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

𝝅 𝝅
𝑭𝑰𝒎 −𝝎 = 𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔(−𝝎)𝒕 𝒅𝒕 = 𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝑭𝑰𝒎 𝝎
𝟎 𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este imaginară şi pară, F(ω) este

imaginară şi pară
Cazul în care f(t) este imaginară şi impară −𝒇𝑰𝒎 −𝒕 = 𝒇𝑰𝒎 𝒕
𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 impară
𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 pară

∞ ∞
𝑭𝑹𝒆 𝝎 = න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓
−∞ 𝟎
∞
𝑭𝑰𝒎 𝝎 = න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝟎 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒊𝒎𝒑𝒂𝒓
−∞

Deci: 𝒇𝑰𝒎 𝒕 = 𝒑𝒂𝒓a 𝑭(𝝎) imaginară

Pentru a determina dacă F(ω) este pară sau impară, calculăm

∞ ∞
𝑭𝑹𝒆 −𝝎 = 𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏(−𝝎)𝒕 𝒅𝒕 = −𝟐 න 𝒇𝑰𝒎 𝒕 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝒕 𝒅𝒕 = −𝑭𝑹𝒆 𝝎
𝟎 𝟎

CONCLUZIE: Dacă f(t) este imaginară şi impară, F(ω) este reală

şi impară
 𝑭(𝝎)
𝒇(𝒕) Reală
Reală Complexă Pară Impară
şi pară
Reală
Reală şi pară
Reală şi impară
Imaginară
Imaginară şi pară
Imaginară şi impară
 PROPRIETĂŢI ŞI TEOREME
Liniaritatea
𝒂𝟏 𝒇𝟏 𝒕 + 𝒂𝟐 𝒇𝟐 𝒕 + ⋯ + 𝒂𝒏 𝒇𝒏 𝒕 ⇔ 𝒂𝟏 𝑭𝟏 𝝎 + 𝒂𝟐 𝑭𝟐 𝝎 + ⋯ + 𝒂𝒏 𝑭𝒏 𝝎

Simetria

𝑭(𝒕) ⇔ 𝟐𝝅𝒇(−𝝎)

Scalarea în domeniul timp

𝟏 𝝎
𝒇(𝒂𝒕) ⇔ 𝑭
𝒂 𝒂
Deplasarea în domeniul timpului

𝒇(𝒕 − 𝒕𝟎 ) ⇔ 𝑭(𝝎)𝒆−𝒊𝝎𝒕𝟎

Deplasarea în domeniul frecvenţei

𝒆𝒊𝝎𝟎 𝒕 𝒇(𝒕) ⇔ 𝑭(𝝎 − 𝝎𝟎 )

𝝎 − 𝝎𝟎
𝒆𝒊𝝎𝟎𝒕 𝒇(𝒂𝒕) ⇔𝑭
𝒂 𝒆𝒊𝝎𝟎 𝒕 + 𝒆−𝒊𝝎𝟎𝒕
𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕 =
𝟐

𝑭 𝝎 − 𝝎𝟎 + 𝑭(𝝎 + 𝝎𝟎 )
𝒇(𝒕) 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕 ⇔
𝟐

𝑭 𝝎 − 𝝎𝟎 − 𝑭(𝝎 + 𝝎𝟎 )
𝒇(𝒕) 𝒔𝒊𝒏 𝝎𝟎 ⇔
𝟐𝒊
Derivarea în domeniul timpului
𝒅𝒏 𝒏 𝑭(𝝎)
𝒇(𝒕) ⇔ 𝒊𝝎
𝒅𝒕𝒏

Derivarea în domeniul frecvenţei

𝒅𝒏
−𝒊𝒕 𝒏 𝒇(𝒕) ⇔ 𝑭(𝝎)
𝒅𝝎𝒏

Integrarea în domeniul timpului

𝒕
𝑭(𝝎)
න 𝒇(𝝉)𝒅𝝉 ⇔ + 𝝅𝑭(𝟎)𝜹(𝝎)
−∞ 𝒊𝝎
Valorile conjugate în timp şi complex

𝒇∗ (𝒕) ⇔ 𝑭∗ (−𝝎)

Convoluţia în domeniul timpului

𝒇𝟏 𝒕 ∗ 𝒇𝟐 (𝒕) ⇔ 𝑭𝟏 (𝝎)𝑭𝟐 (𝝎)

Convoluţia în domeniul frecvenţei

𝟏
𝒇𝟏 𝒕 𝒇𝟐 𝒕 ⇔ 𝑭𝟏 𝝎 ∗ 𝑭𝟐 (𝝎)
𝟐𝝅
Aria de sub f(t)
∞
𝑭 𝟎 = න 𝒇(𝒕)𝒅𝒕
−∞

Aria de sub F(ω)

𝟏 ∞
𝒇 𝟎 = න 𝑭(𝝎)𝒅𝝎
𝟐𝝅 −∞

Teorema lui Parseval

∞ ∞
𝟏
න 𝒇(𝒕) 𝟐 𝒅𝒕 = න 𝑭(𝝎) 𝟐 𝒅𝝎
−∞ 𝟐𝝅 −∞
PROPRIETATEA 𝑓(𝑡) 𝐹(𝜔)
Liniaritatea 𝑎1 𝑓1 𝑡 + 𝑎2 𝑓2 𝑡 + ⋯ 𝐹1 𝜔 + 𝑎2 𝐹2 𝜔 + ⋯
Simetria 𝐹(𝑡) 2𝜋𝑓(−𝜔)
Scalarea în domeniul timp 𝑓(𝑎𝑡) 𝜔
𝐹
𝑎
Deplasarea în domeniul 𝑓(𝑡 − 𝑡0 ) 𝐹(𝜔)𝑒 −𝑖𝜔𝑡0
timp
Deplasarea în domeniul 𝑒 𝑖𝜔0 𝑡 𝑓(𝑡) 𝐹(𝜔 − 𝜔0 )
frecvenţă
Derivarea în domeniul timp 𝑑𝑛 𝑖𝜔 𝑛 𝐹(𝜔)
𝑓(𝑡)
𝑑𝑡 𝑛
Derivarea în domeniul −𝑖t 𝑛 𝑓(𝑡) 𝑑𝑛
frecvenţă 𝐹(𝜔)
𝑑𝜔 𝑛
Integrarea în domeniul 𝑡 𝐹(𝜔)
timp න 𝑓(𝜏)𝑑𝜏 + 𝜋𝐹(0)𝛿(𝜔)
−∞
𝑖𝜔
Funcţii conjugate 𝑓 ∗ (𝑡) 𝐹 ∗ (−𝜔)
Convoluţia în domeniul 𝑓1 𝑡 ∗ 𝑓2 (𝑡) 𝐹1 (𝜔)𝐹2 (𝜔)
timp
Convoluţia în domeniul 𝑓1 𝑡 𝑓2 𝑡 1
𝐹 𝜔 ∗ 𝐹2 (𝜔)
frecvenţă 2𝜋 1
Aria de sub f(t) ∞
𝐹 0 = න 𝑓(𝑡)𝑑𝑡
−∞
Aria de sub F(ω) 1 ∞
𝑓 0 = න 𝐹(𝜔)𝑑𝜔
2𝜋 −∞
Teorema lui Parseval ∞
1 ∞
2
න 𝑓(𝑡) 𝑑𝑡 = න 𝐹(𝜔) 2 𝑑𝜔
−∞ 2𝜋 −∞
 TRANSFORMATA FOURIER
A CELOR MAI IMPORTANTE FUNCŢII

Funcţia delta
𝜹(𝒕) ⇔ 𝟏

Teorema deplasării în timp

∞
න 𝒇(𝒕)𝜹(𝒕 − 𝒕𝟎 )𝒅𝒕 = 𝒇(𝒕𝟎 )
−∞
∞
න 𝒇(𝒕)𝜹(𝒕)𝒅𝒕 = 𝒇(𝟎)
−∞

∞
𝑭 𝝎 = න 𝜹(𝒕)𝒆−𝒊𝝎𝒕 𝒅𝒕 = 𝒆−𝒊𝝎𝒕 ቚ =𝟏
−∞ 𝒕=𝟎
Transformata Fourier a impulsului unitar deplasat
𝜹(𝒕 − 𝒕𝟎 ) ⇔ 𝒆−𝒊𝝎𝒕𝟎

Transformata Fourier a unei constante

𝑨 ⇔ 𝟐𝑨𝝅𝜹(𝝎)
𝟏 ∞ ∞
𝓕 𝟐𝑨𝝅𝜹(𝝎) = න 𝟐𝑨𝝅𝜹(𝝎)𝒆 𝒅𝝎 = 𝑨 න 𝜹(𝝎)𝒆𝒊𝝎𝒕 𝒅𝝎
𝒊𝝎𝒕
𝟐𝝅 −∞ −∞
= 𝑨 𝒆𝒊𝝎𝒕 ቚ =𝑨
𝝎=𝟎

𝒆𝒊𝝎𝟎 𝒕 ⇔ 𝟐𝝅𝜹(𝝎 − 𝝎𝟎 )
Transformata Fourier a funcţiei cosinus
𝟏 𝒊𝝎𝒕
𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕 = 𝒆 + 𝒆−𝒊𝝎𝒕 ⇔ 𝝅𝜹 𝝎 − 𝝎𝟎 + 𝝅𝜹(𝝎 + 𝝎𝟎 )
𝟐

Transformata Fourier a funcţiei sinus

𝟏 𝒊𝝎𝒕
𝒔𝒊𝒏 𝝎𝟎 𝒕 = 𝒆 − 𝒆−𝒊𝝎𝒕 ⇔ 𝒊𝝅𝜹 𝝎 − 𝝎𝟎 − 𝒊𝝅𝜹(𝝎 + 𝝎𝟎 )
𝟐𝒊
Transformata Fourier a funcţiei “semn” - sign
𝟐
𝐬𝐠𝐧 𝒕 = 𝒖𝟎 𝒕 − 𝒖𝟎 −𝒕 ⇔
𝒊𝝎

Transformata Fourier a funcţiei treaptă unitară

𝟏
𝒖𝟎 𝒕 ⇔ 𝝅𝜹 𝝎 +
𝒊𝝎
Transformata Fourier a semnalului 𝒆−𝒊𝝎𝟎𝒕

−𝒊𝝎𝟎 𝒕
𝟏
𝒆 ⇔ 𝝅𝜹 𝝎 − 𝝎𝟎 +
𝒊 𝝎 − 𝝎𝟎

Transformata Fourier a semnalului (𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕) 𝒖𝟎 𝒕

(𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 𝒕) 𝒖𝟎 𝒕
𝝅 𝟏 𝟏
⇔ 𝜹 𝝎 − 𝝎𝟎 + 𝜹 𝝎 + 𝝎𝟎 + +
𝟐 𝟐𝒊 𝝎 − 𝝎𝟎 𝟐𝒊 𝝎 + 𝝎𝟎
𝝅 𝒊𝝎
⇔ 𝜹 𝝎 − 𝝎𝟎 + 𝜹 𝝎 + 𝝎𝟎 + 𝟐
𝟐 𝝎 𝟎 − 𝝎𝟐

Transformata Fourier a semnalului (𝒔𝒊𝒏 𝝎𝟎 𝒕) 𝒖𝟎 𝒕

(𝒔𝒊𝒏 𝝎𝟎 𝒕) 𝒖𝟎 𝒕
𝝅 𝒊𝝎
⇔ 𝜹 𝝎 − 𝝎 𝟎 + 𝜹 𝝎 + 𝝎𝟎 + 𝟐
𝟐𝒊 𝝎𝟎 − 𝝎𝟐
 𝛿(𝑡) 1
𝛿(𝑡 − 𝑡0 ) 𝑒 −𝑖𝜔𝑡0
1 2𝜋𝛿(𝜔)
𝑒 𝑖𝜔0𝑡 2𝜋𝛿(𝜔 − 𝜔0 )
sgn 𝑡 2/𝑖𝜔
𝑢0 𝑡 1
𝜋𝛿 𝜔 +
𝑖𝜔
cos 𝜔0 𝑡 𝜋𝛿 𝜔 − 𝜔0 + 𝜋𝛿(𝜔 + 𝜔0 )
sin 𝜔0 𝑡 𝑖𝜋𝛿 𝜔 − 𝜔0 − 𝑖𝜋𝛿(𝜔 + 𝜔0 )
𝑒 −𝛼𝑡 1
𝑖𝜔 + 𝛼
𝑡𝑒 −𝛼𝑡 1
(𝑖𝜔 + 𝛼)2
(𝑒 −𝛼𝑡 cos 𝜔0 ) 𝑢0 (𝑡) 𝑖𝜔 + 𝛼
𝑖𝜔 + 𝛼 2 + 𝜔02
(𝑒 −𝛼𝑡 sin 𝜔0 )𝑢0 (𝑡) 𝜔
𝑖𝜔 + 𝛼 2 + 𝜔02
𝐴[𝑢0 𝑡 + 𝑇 − 𝑢0 𝑡 − 𝑇 ] sin 𝜔𝑇
2𝐴𝑇
𝜔𝑇
DEDUCEREA TRANSFORMATEI FOURIER
DIN TRANSFORMATA LAPLACE

𝓕 𝒇(𝒕) = 𝓛 𝒇(−𝒕) ቚ
𝒔=−𝒊𝝎
 𝟏
Exemplul 1 𝓛 𝒆−𝜶𝒕 𝒖𝟎 (𝒕) =
𝒔+𝜶
𝟏 𝟏
𝓕 𝒆−𝜶𝒕 𝒖 𝟎 (𝒕) = 𝓛 𝒆−𝜶𝒕 𝒖𝟎 (𝒕) ቚ = ቤ =
𝒔=𝒊𝝎 𝒔 + 𝜶 𝒔=𝒊𝝎 𝒊𝝎 + 𝜶
−𝜶𝒕
𝟏
𝒆 ⇔
𝒊𝝎 + 𝜶

𝒔+𝜶
Exemplul 2 𝓛 (𝒆−𝜶𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎 𝟎 ) 𝒖𝟎 (𝒕) =
𝒔 + 𝜶 𝟐 + 𝝎𝟐𝟎

𝓕 (𝒆−𝜶𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 ) 𝒖𝟎 (𝒕) = 𝓛 (𝒆−𝜶𝒕 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 ) 𝒖𝟎 (𝒕) ቚ

𝒔=𝒊𝝎
𝒔+𝜶 𝒊𝝎 + 𝜶
= 𝟐อ =
𝟐
𝒔 + 𝜶 + 𝝎𝟎 𝒊𝝎 + 𝜶 𝟐 + 𝝎𝟐𝟎
𝒔=𝒊𝝎

−𝜶𝒕
𝒊𝝎 + 𝜶
(𝒆 𝒄𝒐𝒔 𝝎𝟎 ) 𝒖𝟎 (𝒕) ⇔
𝒊𝝎 + 𝜶 𝟐 + 𝝎𝟐𝟎
Exemplul 3 𝒇 𝒕 = 𝒆−𝒂 𝒕

𝟎 ∞
𝓕 𝒆−𝒂 𝒕 =න 𝒆𝒂𝒕 𝒆−𝒊𝝎𝒕 𝒅𝒕 + න 𝒆−𝒂𝒕 𝒆−𝒊𝝎𝒕 𝒅𝒕
−∞ 𝟎
𝟎 ∞
𝟏 𝟏 𝟐
=න 𝒆(𝒂−𝒊𝝎)𝒕 𝒅𝒕 + න 𝒆−(𝒂+𝒊𝝎)𝒕 𝒅𝒕 = + =
−∞ 𝟎 𝒂 − 𝒊𝝎 𝒂 + 𝒊𝝎 𝝎𝟐 + 𝒂𝟐

−𝒂 𝒕
𝟐
𝒆 ⇔ 𝟐
𝝎 + 𝒂𝟐

𝟏 𝟏
𝓕 𝒆−𝒂 𝒕 =𝓛 𝒆−𝒂 𝒕 ቚ +𝓛 𝒆𝒂 𝒕 ቚ = ቤ + ቤ
𝒔=𝒊𝝎 𝒔=−𝒊𝝎 𝒔 + 𝒂 𝒔=𝒊𝝎 𝒔 + 𝒂 𝒔=−𝒊𝝎
𝟏 𝟏 𝟐
= + = 𝟐
𝒊𝝎 + 𝒂 −𝒊𝝎 + 𝒂 𝝎 + 𝒂𝟐
TRANSFORMATELE FOURIER
ALE UNOR FUNCŢII UZUALE
 UTILIZAREA MATLAB
PENTRU CALCULUL
TRANSFORMATELOR FOURIER
DIRECTĂ ŞI INVERSĂ
APLICAŢII ÎN ANALIZA CIRCUITELOR