 Bacteriile (din grecescul “bakterion” – “baston”) sunt organisme unicelulare,

vizibile la microscop, prezente peste tot in natura – in sol, in apa dulce si in

cea sarata, in aer, la suprafata si in interiorul organismelor, chiar si in
deseurile radioactive etc. Intr-un gram de sol, de exemplu, exista peste 40 de
milioane de celule bacteriene, iar intr-un mililitru de apa dulce, aproximativ
un milion. Unele au forma alungita (bacterium), altele sunt sferice (coci) sau
spiralate (spirillum). Prezenta si inmultirea lor sunt conditionate de
temperatura (foarte ridicata, foarte scazuta sau medie), dar niciuna nu rezista
la mai mult de 80 de grade Celsius, cu exceptia sporilor, care mor la
aproximativ 120 de grade.
 Se cunosc, pana in prezent, in jur de 7500 de tipuri de bacterii, dar numarul lor este
estimat la peste cinci milioane.
 Intregul ecosistem (terestru, acvatic, aerian) depinde de activitatea bacteriana. Ciclul
nutrientilor, precum nitrogenul, carbonul si sulful, poate fi completat doar de catre
munca neincetata a acestor microorganisme. Absenta bacteriilor ar duce la depletia
dioxidului de carbon, iar fara dioxid de carbon, nu ar exista fotosinteza, in cazul
plantelor, si nici hrana, in cazul oamenilor. O alta activitate extrem de importanta a
acestor organisme este data de ciclul azotului, care conditioneaza dezvoltarea
plantelor, motiv pentru care el trebuie fixat cu ajutorul cianobacteriilor. Acestea
convertesc azotul gazos in nitrati sau nitriti, ca parte a metabolismului lor, eliberand,
in atmosfera, substantele rezultate in urma metabolizarii.
 In cazul omului, s-a calculat ca, pe
piele, exista 10 la puterea a 12-a
bacterii, iar in intestin, 10 la puterea a
14-a.
 Cele mai multe dintre acestea sunt
inofensive, chiar benefice
organismului, dar exista foarte multe
alte bacterii periculoase – specii
patogene – care provoaca diverse boli.
 Infectiile bacteriene au fost una dintre principalele cauze de mortalitate de-a lungul
timpului, fiind responsabile de aparitia unor afectiuni ca tuberculoza, ciuma, sifilisul,
holera, febra tifoida, tetanosul, difteria, antraxul sau lepra. Pneumonia bacteriana secundara
care poate sa apara in momentul in care sistemul imun al unui individ este grav afectat,
poate duce la moarte, in special dupa gripele cauzate de virusurile foarte
puternice.
 Toxinfectia alimentara, data de bacteria care poarta numele de Salmonella, este una cu
manifestari grave. Infectiile stafilococice, un subiect intens dezbatut deoarece este legat de
bolile intraspitalicesti, pot determina aparitia unor serioase probleme de sanatate, pe
fundalul unui sistem imun slabit, al pacientior deja internati pentru alte tipuri de afectiuni.
 Cele mai vechi bacterii

 In 2007, in nord-vestul Canadei, un grup de oameni de stiinta de la

Universitatea din California (SUA) au descoperit, forand in permafrost (sol
permanent inghetat), o bacterie vie, veche de 500 000 de ani.
 S-a constatat, in urma cu cativa ani, ca o bacterie adormita, in interiorul unei
albine prinse intr-o bucata de chihlimbar (o rasina), in regiunea Marii Baltice,
avea peste 20 de milioane de ani.
 O alta bacterie, si mai “in varsta”, datand de circa 200 de milioane de ani, a fost
gasita intr-un cristal de sare, la 600 de metri adancime, in sudul SUA.
 Bacterii in spatiu
 In 2006, in naveta spatiala Atlantis, apartinand NASA, a fost “plimbata”, in spatiu,
bacteria Salmonella typhimurium, la intoarcere fiind inoculata unor soareci,
experiment care a aratat ca devenise de trei ori mai virulenta.
 In prezent, cercetatorii sunt preocupati de existenta/nonexistenta bacteriilor pe alte
planete, descoperirea unor astfel de urme putand fi un argument solid in favoarea
panspermiei (teorie care sustine ca viata pe Terra a fost “adusa” din spatiu).

 https://www.youtube.com/watch?v=3Hno0OJ-
gZQ
Ce sunt bactericidele ?
 Un bactericid este o substanță care omoară bacteriile, care ori
poate distruge membrana celulară a bacteriei, ori poate avea o
acțiune de perturbare a proceselor de sinteză a bacteriei.
 O acțiune bactericidă au de regulă antibioticele și substanțele
dezinfectante. Trebuie făcută o diferențiere de substanțele
bacteriostatice care împiedică numai înmulțirea bacteriilor fără a le
distruge. În general o substanță bactericidă trebuie să anihileze un
procent 99 % din bacterii în timp de 4 ore. Printre bacteriile foarte
rezistente, se pot aminti formele sporulate (antrax) și bacilul
tuberculozei.
 Exemple de bactericide: alcoolul, formolul, clorul, precum și unele
substanțe oxidante ca: apa oxigenată, permanganatul de potasiu.
7 dintre cele mai puternice
antibiotice naturale .
1. Usturoiul

 Usturoiul este una dintre cele mai populare plantele aromatice, dar
care are mult mai multe utilizării decât că și condiment în
mâncăruri și sosuri. Usturoiul este benefic în bolile de inimă,
simptome de răceală, are rol de stimulare a sistemului
imunitar și are proprietăți antibacteriene extrem de eficiente.
 Usturoiul conţine alicina, un compus puternic care acţionează ca
antibiotic şi ajută la vindecarea infecţiilor cutanate. Este interesant
de ştiut că alicina se formează doar atunci când usturoiul este tăiat
sau zdrobit
Uleiul din nuca de cocos

Grăsimile saturate care se găsesc în uleiul de nuca de cocos

conțin substanțe antibacteriene, antivirale, antifungice și
antiparazitare și au rol de a fortifica sistemul imunitar.
. Uleiul de nucă de cocos are proprietăți antimicrobiene care ajută în
cazul indigestiilor provocate de bacterii, fungi și paraziți;
Unele cercetări din ultimii ani au fost legate de utilizarea acidului
lauric sau monolaurina, ambele derivate din ulei de nucă de cocos în
tratamente contra unor supergermeni rezistenți la antibiotice.
 Cat de utile sunt pentru noi?
 Consumate constant pot preveni intr-o oarecare masura infectiile sau pot
permite sistemului imunitar sa reactioneze mai bine. Avand si alte efecte
benefice pentru sanatate (anticancer, antioxidante, antiinflamatorii etc.) aceste
plante ar putea fi parte din dieta noastra zilnica.

Ce efecte negative au ?
Ca orice lucru din natură,pot conține și substanțe dăunătoare sau care să inter
acționeze cu tratamentele medicamentoase. Deci când folosim cantități utile
din astfel de remedii trebuie să avem grijă și la părțile negative. Unul dintre el
e poate fi afectearea florei intestinale. Și bacteriile prietenoase pot
fi omorâte de aceste antibiotice naturale. Usturoiul poate conține și cantități
mari de arsenic sau de componente neurotoxice.