Boala Parkinson

etiologie şi tratament
Gafencu Grigore Aristide
Grupa 9, Seria 2, Anul I Medicină Generală
 Definiţie & Tablou clinic
Definiţie
Boală neurodegenerativă a sistemului
extrapiramidal (leziuni în corpi striaţi şi în locus
niger) care afectează îndeosebi bărbaţii de peste 50
de ani.

Tablou clinic:
Tremurături lente caracteristice ce persistă în
repaus, localizate mai ales la nivelul mâinilor şi
capului
Hipertonie extrapiramidală plastică şi akinezie
Facies fix, încremenit
Mers cu paşi mici lenţi, corp aplecat înainte
Voce monotonă
Tulburări neurovegetative şi de afectivitate
Bradifrenie şi lipsa iniţiativei de a continua sau a
începe o activitate
 Etiologie
• Neclară. Există o sumă de ipoteze. Punctul
comun al acestor ipoteze este faptul ca
simptomele boli sunt cauzate de o degenerare
a populaţiilor de neuroni dopaminergici din
nucleii caudat, putamen şi locus niger în
principal dar şi al unor populaţii de neuroni
noradrenergici din locus coerelius, şi chiar a
unor populaţii neuronale din cortexul basal
temporal şi în zona de tranziţie mesocorticală
dintre allo- şi neocortex (în stadiul 5 al bolii), şi
din trunchiul cerebral şi măduva spinării (1)(9).
Leziuni specifice Boala
Parkinson

• Histologic, aceste leziuni

apărute la nivelul acestor
nuclei se prezintă sub Tractul
nigrostriat
forma corpusculilor
Lewis, agregate proteice
localizate
intracitoplasmatic
formate din α-sinucleină,
ubiquitină şi o formă de
α-sinucleină modificată Corpi
post-translaţional(1). Lewis

(2) ă ă
 Factori de mediu asociaţi cu
boala Parkinson

• Consumul de alcool (2)

• Consumul de cafea (2)
• Expunerea la pesticide (2)
• Expunerea la poluare aeriană cu particule în suspensie (3)
• Expunerea la poluanţi şi insecticide cu arsenic (4)
 Ipoteze privind etiologia
bolii Parkinson

• Ipoteza mutaţiilor genetice la nivelul genelor

pentru α-sinucleină şi parkină
• Ipoteza disfuncţiei mitocondriale
• Ipoteza disfuncţiei mecanismelor de degradare
proteică dependente de ubiquitină
 Mutaţii genetice la nivelul genelor
pentru α-sinucleină şi parkină
α-sinucleina este o proteină implicată în:
• metabolismul cotecolaminelor în neuroni dopaminergici,
• homeostazia calciului neuronal ,
• formarea veziculelor sinaptice şi în modularea activităţii citoscheletului.(3)
Interacţiuni cu reţeaua
de microtubuli

Metabolismul
cotecolaminelor Implicare în formarea
în neuroni de vezicule sinaptice
dopaminergici

Reglarea
homeostaziei Ca 2+
 Mutaţiile şi polimorfismul genei α-sinucleinei

• Mutaţiile genetice punctiforme de tip missens (5-

pag. 900) la nivelul genei pentru α-sinucleină,
localizată pe cromozomul 4 sau o amplificare dublă
sau triplă a acestei gene(1-pag.31) a fost detectată
la subiecţii cu Parkinson. De asemenea chiar şi
polimorfismul acestei gene este asociat cu o
incidenţă mai mare a bolii.(5)
α-sinucleina mutantă = prion?
• De asemenea se pare că α-sinucleină codificată de gena
mutantă are capacităţi ce o înscriu în clasa prionilor. Astfel se
explică şi cantitatea însemnată de sinucleină din corpii
Lewis.(1)

Agregate Plăci de
prionice amiloid PrP

Filamente de Corp
α-sinucleină Lewis
 Forme de Parkinson
fără corpi Lewis
• Parkina este o proteina ce face parte din familia ubiquitinelor
implicată în marcarea unor proteine neuronale pentru a fi
degradate. Mutaţiile ce apar în cadrul genei PARK2 ce codează
parkina sunt prezente la indivizi cu cea mai comună formă de
Parkinson familial cu debut precoce.
• Interesant este faptul ca pacienţii ce posedă gena mutantă
pentru parkină şi dezvoltă boala nu prezintă corpi Lewis .(6)
Ipoteza disfuncţiei mitocondriale
• Ipoteza
disfuncţiilor
mitocondriale se
Defecţiune
fundamentează bioenergetică
pe observaţia că Dinamică
metabolismul Semnal
Autofagie Potenţial de izare defectuoasă Transport
dopaminei din membrană ROS mitocondrial
neuroni
dopaminergici ar Fisiune
genera un stress
oxidativ foarte Fuziune
mare şi ar
produce dopamin
–quinonă , o
Apoptoză
substanţă care ar Moarte celulară Dezechilibre
ataca proteinele în
neuronale prin homeostazia
reacţii cu resturile calciului
de cisteină.(5)
 Ipoteza disfuncţiei mecanismelor de
degradare proteică ubiquitin- dependentă

• Odată cu înaintarea în vârstă eficienţa mecanismelor de

degradare a proteinelor cu structură secundară sau terţiară
aberantă scade ca urmare a stress-ului oxidativ dar şi a
acumulări de mutaţii în genele ce codifică proteine chaperon
şi cele ale sistemului de degradare proteică ubiquitin de
pendentă . (5 – pag. 893)
Degradarea proteinelor marcate cu
ubiquitină
Posibile strategii de tratament
• Simptomatic – suplinirea dopaminei (insuficientă ca urmare a
proceselor neurodegenerative).

• L-Dopa (precursor al dopaminei).

Posibile strategii de tratament
• Prevenirea stresului oxidativ care survine în urma disfuncţiilor
mitocondriale poate fi făcută prin administrarea de CoQ10 - un
antioxidant puternic (6)
 Posibile strategii de tratament
• Stimularea expresiei genei proteinei HSP 70
=> prevenirea formarii/ reducerea concentratiei agregatelor de
α-sinucleină => încetinirea proceselor neurodegenerative
implicate în boala Parkinson(7)
• Metalochaperonele de origine vegetală, ex. Cu-chaperone pentru
superoxid dismutaza, au potenţialul de a fi un tratament etiologic
al stressului oxidativ deoarece contribuie la activarea superoxid
dismutazei (Cu-Zn-dependenta)(8)
Bibliografie
1. C. Warren Olanow, MD and Patrik Brundin, MD - Parkinson’s Disease and Alpha Synuclein: Is Parkinson’s Disease a Prion-
Like Disorder?; Movement Disorders, Vol. 28, No. 1, 2013
2. Sun Ju Chung, Sebastian M. Armasu, Kari J. Anderson, Joanna M. Biernacka, Timothy G. Lesnick, David N. Rider, Julie M.
Cunningham, J. Eric Ahlskog, Roberta Frigerio, Demetrius M. Maraganore Genetic susceptibility loci, environmental
exposures, and Parkinson's disease: A case–control study of gene–environment interactions, Parkinsonism & Related
Disorders, 16 March 2013
3. Lilian Calderón-Garcidueñas, Maricela Franco-Lira, Antonieta Mora-Tiscareño,Humberto Medina-Cortina,3 Ricardo Torres-
Jardón, and Michael Kavanaugh - Early Alzheimer’s and Parkinson’s Disease Pathology in Urban Children: Friend versus
Foe Responses—It Is Time to Face the Evidence, BioMed Research International, Volume 2013
4. M. Collotta, P.A. Bertazzi, V. Bollat - Epigenetics and pesticides Toxicology, Available online 1 February 2013
5. William Dauer and Serge Przedborski - Parkinson’s Disease: Mechanisms and Models, Neuron, Vol. 39, 889–909,
September 11, 2003
6. Claire Henchcliffe and M Flint Beal - Mitochondrial biology and oxidative stress in Parkinson disease pathogenesis; Nature
Clinical Practice Neurology, November 2008 vol 4 no 11
7. Stephan N. Witt - Hsp70 Molecular Chaperones and Parkinson’s Disease,, Biopolymers Volume 93 / Number 3
8. Bernd Kastenholz - Phytochemical Approach and Bioanalytical Strategy to Develop Chaperone-Based Medications, Open
Biochem J. 2008; 2: 44–48.
9. Vulnerability of cortical neurons to Alzheimer's and Parkinson's diseases. Braak H, Rüb U, Schultz C, De Tredici
K, J Alzheimers Dis. 2006;9(3 Suppl):35-44.