Sunteți pe pagina 1din 23

Definiţie:

Poliomielita este o boală virală acută, transmisibilă, preponderent a copiilor, parţial eradicată,
care realizează cel mai des tablouri pseudo-gripale sau gastro-intestinale şi mai rar paralizii flasce, atrofii
musculare şi sechele motorii
Etiologie:

Virusul poliomielitic aparţine familiei Picornaviride (ARN), genul Enterovirus (+ echo, coxackie

A, B, alte enterovirusuri)

3 subtipuri : (pe baza testului de neutralizare)

• I: (Brunhilde), 75% din infecţii

• II (Lansing), 20%

• III (Leon), 5%

Infecţia naturală conferă imunitate definitivă, tip specifică.

Virusul cultivă pe linii celulare umane sau simiene, realizând un aspect citopatic caracteristic,

neutralizat prin seruri specifice.


Patogenie

Pătrunde în organism pe cale oro-nasală, infecţia evoluând în 3 stadii:


•Stadiul Digestiv: virusul se multiplică în celulele epiteliale din faringe, intestin şi ţesutul lor limfatic.
Majoritatea infecţiilor rămân în acest stadiu, infraclinic.
Uneori apar simptome nespecifice de catar digestiv sau respirator

• Viremia: apare când virusul depăşeşte bariera locală (la finalul incubaţiei şi în cursul bolii
minore).
Sfârşeşte prin:
• Neutralizarea lui de către anticorpi circulanţi, globuline administrate
• Invazia SNC
Stadiul Neurologic
• doar în 0,5 – 10% din infecţii prin traversarea barierei hemato-encefalice sau mai rar pe calea cilindraxonilor.

• Se produce replicarea virală în special în neuronii motorii din coarnele anterioare ale măduvei
spinării (umflătura cervicală sau lombară), apoi în neuronii trunchiului cerebral şi centrii motorii
din cortex.

• Lezarea a 1/3 din neuronii unui grup motor determină pareze, lezarea a ½-3/4 din neuroni,
paralizie.

• Pot fi lezaţi și neuronii cu funcţii vegetative (vasomotorii) → paloare, răcirea şi durerile


persistente, creşterea permeabilităţii vasculare, edem, hipoxia celulelor nervoase
Pătrunderea virusului în nevrax este favorizată de:
•Eforturi fizice
•Insolaţie
•Surmenaj
•Traumatisme
•Sarcină
•Sex masculin
•Malnutriţie
•Factori constituţionali
•Virulenţa tulpinei
Tablou clinic

 Boală minoră

 Perioadă de latenţă

 Boală majoră

• stadiu pre-paralitic

• stadiu paralitic

• stadiu de sechele
Tablou clinic

Incubaţia medie: 7-14 zile (limite 3-30zile)

Aspect Variabil, între forme asimptomatice și forme cu paralizii severe sau deces

• forme inaparente (95%, puse în evidenţă prin izolarea virusului sau titrul Ac)

• forme abortive (8%, boala minoră): 1-5 zile,

•febră + catar respirator sau digestiv (coriză, faringită, mialgii, anorexie, greaţă, vărsături ±
cefalee, iritabilitate, insomnie);

•Nu se deosebeşte clinic de alte viroze.


• perioada de latenţă: 2 – 4 zile de sănătate aparentă. (rară la adulţi)

• Boala Majoră: durează 1 -2 săptămâni; debutează brusc, cu febră și semne de meningită

•Stadiul pre-paralitică (nonparalitică): ore → săptămâni

•Febră + sdr. Nervos:


• sindrom meningean
• hipotonie musculară (pareza muşchilor cefei şi/sau a muşchilor abdominali –
ombilicul migrează de partea sănătoasă
Conştientul este păstrat
Stadiul paralitic

Durerea musculară, hiperestezie cutanată, exacerbată de mişcări, duce la adoptarea de poziţii antalgice

Paralizii hipotone,flasce, asimetrice, predomină la muşchii rădăcinilor membrelor, ROT abolite.


• Orice combinație de membre este posibilă
• Evoluează de obicei timp de 2-3 zile
• Odată cu dispariția febrei, progresia paraliziilor încetează
• Pierderea sensibilităţii tactile nu este caracteristică poliomielitei, apariţia ei sugerând alt diagnostic

Sdr. Meningean se menţine

Apar tulburări neuro-vegetative:


• răcirea extremităţilor,
• transpiraţii abundente,
• pareză vezicală cu retenţie de urină.
Stadiul de recuperare:
Paraliziile retrocedează în ordinea inversă a apariţiei (primele dispar ultimele)
Durează săptămâni, luni, chiar până la 2 ani
Bilanţ funcţional la o lună de la debutul bolii (clinic şi electromiografic)

Perioada de sechele
10-15% din bolnavi rămân cu sechele după 3 ani de la boală
• paralizii definitive,
• atrofii musculare,
•deformaţii (picior varus equin, valgus, plat, balant, recurvatum),
• cifoze, lodoze, scolioze,
• deformaţii ale bazinului,
• opriri în dezvoltarea scheletului,
• scurtări ale membrului paralizat
Forme clinice:

•Ne-paralitice (majoritatea)
A.infecţia inaparentă : 95% din cazuri
B.forma abortivă (gripa de vară, diareea de vară)
C.forma meningeană
Forme clinice

Paralitice:
A.spinală (60%) : joasă (lombară), medie (toracică), înaltă (cervicală)
1.paralizii ale membrelor: topografie şi intensitate variabilă
2.paralizii ale trunchiului: tulburări de posturi, insuficienţă respiratorie „uscată”
3.paralizii ale gâtului, cefei, sternocleidomastoidienilor
B. forma bulbară: 2-25%
1.leziuni ale nervilor cranieni anteriori (3,4,5,6,7,8)
2.leziuni ale nervilor cranieni posteriori: (9, 10, 12) → tulburări de deglutiţie, masticaţie,
respiraţie (grave) – insuficienţa respiratorie „umedă”
3.lezarea centrului respirator: tulburări ritm respirator, apnee, sughiţ, tuse ineficientă
4.lezarea centrului circulator: tahicardie, hipotensiune, cianoză, transpiraţie, hipertermie
Forme clinice

C. forma encefalitică (polioencefalita)


1.difuză: tulburări de conştient, somnolenţă, comă
2.de focar (pseudo-tumorală)
3.cerebeloasă: tulburări de coordonare, echilibru, ataxie
D. forme mixte
E. forme atipice: tetraplegie spastică, mielită transversă, ataxie cerebeloasă, forma ascendentă (Landry)
Complicaţii:
Respiratorii: Insuficienţa respiratorie uscată, umedă, EPA, pneumonii bacteriene
Cardiovasculare: miocardită, HTA malignă
Gastrointestinale: atonie gastrică, ileus paralitic, hemoragii digestive
Renale (de imobilizare): infecţii urinare
Escare de decubit, tulburări psihice
Diagnostic pozitiv:
Preparalitic: date epidemiologice, vaccinale, clinice şi serologice
Paralitic: epidemiologice, vaccinale, clinice + lcr

Etiologic:
•izolarea virusului prin culturi pe medii celulare din:
• Exudat faringian (în prima săptămînă de boală)
• Materii fecale (timp de cel puţin 3 săpt)
• Sânge
• LCR (mai rar)
• teste serologice:
• RFC: comuni celor 3 subtipuri.
• Reacţia de neutralizare, specifică de tip, se menţin toată viaţa
Diagnostic diferenţial:
Boala minoră, stadiul preparalitic:
numeroase alte viroze respiratorii sau digestive, enterocolite

Forma paralitică:
• Neuroviroze paralitice determinate de alte enterovirusuri: ECHO, Coxackie A, B. Aceste forme sunt deobicei mai
puţin severe (slăbiciune musculară, pareze) şi nu sunt definitive.
• Mielite postinfecţioase: postrujeolă, postrubeolă
• Hemoragii, tumori, abcese cerebrale
• Scleroza multiplă, miastenia gravis
• Miozita, pseudoparalizia luetică
•Polinevrita toxică, inflamatorie (Guillan-Barre)
•fracturi, entorse, rupturi musculare, ligamentare, artrite, osteomielite
Prognostic:
Letalitate 4-10%, mai crescută în formele bulbare, cu insuficienţă respiratorie, la adulţi
Formele neparalitice se vindecă complet.
Formele paralitice: recuperează complet 50-55% din cazuri, 10-15% rămân cu paralizii severe.
Elemente de prognostic grav imediat:
•Hipertermia
•Tulburări circulatorii intense
•Ascensiunea paraliziilor spre bulb (sdr. Landry)
•Nistagmus
•Hemoragii digestive
•Tulburări de conştient
Tratament
Lipsa unui tratament etiologic antiviral.
Forme neparalitice (înainte de apariţia acestora):
• repaus la pat timp de 7-10 zile şi evitarea factorilor nocivi: efort fizic, injecţii i.m., traumatisme
• antiinflamatorii şi antialgice, vitamine, comprese calde pe zonele dureroase
Forme paralitice:
• repaus absolut la pat în primele 10-14 zile de la apariţia paraliziilor; sunt permise doar schimbările uşoare de
poziţie la fiecare 4 ore
• folosirea de saltele perfect orizontale, fără pernă, acoperire cu cearceafuri
• evitarea poziţiilor vicioase (săculeţi cu nisip, ghetuţe, planşetă în L)
• antialgice, vasodilatatoare (tolazolin), tranchilizante (diazepam)
• vitamine de grup B, anabolizante de sinteză pentru combaterea tulburărilor trofice şi a osteoporozei
După 14 zile de la debutul paraliziilor
Împachetări calde – modelul sorei Kenny: aplicarea pe tegumentul zonei paralizate a unor bucăţi de stofă subţire de
lână, înmuiate în apă caldă (45-500 C), acoperite de un material impermeabil şi o pătură. Schimbarea lor se face la
20-30 de minute, aplicându-se 6-8 împachetări dimineaţa şi tot atâtea după-amiază. Căldura umedă calmează
durerile provocate de spasmul muschilor antagonişti şi favorizează irigaţia musculară.
Kinetoterapie pasivă, activă

Izolare în spital 3 săptămâni de la apariţia paraliziilor (şi mai mult? 6 săpt-45 zile)
Vaccin cu virus omorât - VPI, 1955 – Salk
Avantaje Dezavantaje
o Conferă imunitate umorală eficientă o Necesare revaccinări repetate
o Absenţa virusului exclude apariţia mutanţilor virulenţi o Nu induce imunitate locală la nivelul intestinului
o Poate fi folosit la imunodeprimaţi o De 10 ori mai scump
o Nu este folosit în focare epidemice

Vaccin cu virus atenuat - VPO, 1956 – Sabin


Avantaje Dezavantaje
o Conferă imunitate umorală şi locală protectivă, similară infecţiei naturale o Virusul atenuat poate deveni virulent
o Imunitatea persistă toată viaţa o Virusurile din vaccin se pot propaga la contacţi familiali, colectivităţi
o Administrare orală o În unele ţări cu climă caldă, vaccinare ineficientă
o Folosit în epidemii (induce rapid anticorpi) o Contarindicat la imunodeprimaţi
2011

Vârstă Vaccin observaţii


0 – 7 zile BCG HB1 Maternitate
2 luni DTP1 VPI1 HB2 Simultan
4 luni DTP2 VPI2 Hib Simultan
6 luni DTP3 VPI3 HB3 Hib Simultan
12 luni DTP4 VPI4 Hib Simultan
12 - 15 luni ROR
4 ani DTP5
7 ani clasa I ROR Campanie şcolară
9 ani clasa a III-a VPI5 Campanie şcolară
14 ani clasa a VIII-a DT Campanie şcolară