Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
19.02.2018
Definiți, cu propriile cuvinte,
noțiunile de ”competență” și de
”competență cheie”, astfel încât să
evidențiați diferențele pe care le
presupun cele două noțiuni
Repere teoretice
Competenţa se defineşte ca Competenţa reprezintă un
şi capacitatea unei ansamblu integratde
persoane sau a unui grup cunoştinţe, capacităţi,
de persoane de a realiza o atitudeni exersate
sarcină – de învăţare, adecvat şi spontan în
profesională sau socială – diferite situaţii,
la un nivel de mobilizând, reorganizând
performanţă prestabilit resursele interne şi
de un standard, într-un externe pentru atingerea
context dat. scopurilor în contextul
experienţei sociale
autentice.
Competenţa cheie se Competenţele cheie sunt
defineşte ca fiind un comportamente ce stau
ansamblu de cunoştinţe, la baza activităţii omului
abilităţi şi atitudini ca fiinţă socială şi
adecvate contextului de constituie mecanismul
care fiecare individ are integrării personalităţii în
nevoie pentru dezvoltarea context social. Formarea
sa personală, pentru competenţelor cheie este
cetăţenie activă, pentru un proces continuu,
incluziune socială şi realizat pe parcursul
angajare pe piaţa muncii. întregii vieţi.
(Official Journal of the European
Union – decembrie, 2006)
abilităţi/capacităţi
A ŞTI SĂ FACI
A ŞTI
SĂ FII A ŞTI
atitudini
cunoştinţe
COMPETENŢA
Descrieți succint caracteristicile principale ale dimensiunii
competenței ”cunoștințe”, ”abilităţi/capacități și
deprinderi”, ”atitudini”
Cunoştinţele: asigură nucleul teoretic și conceptual al
competenţei, variate tipuri de cunoştinţe (declarative,
procesuale, strategice, metacognitive) conducând la
diferite tipuri de abilităţi.
Abilităţi/Capacități şi deprinderi: reprezintă latura
acţională a competenţei; ele se distribuie pe un registru
variat, de la deprinderi/structuri algoritmice până la
strategii de abordare inovativă a problemelor.
Atitudinile: reprezintă dimensiunea comportamentală,
felul de a fi sau de a se comporta, de a reacţiona la
diferitele situaţii şi probleme.
Care ar trebui să fie raportul dintre cunoștințe,
abilităţi/capacități și deprinderi, atitudini?
COMPETENŢELE-CHEIE DIN PERSPECTIVA
ÎNVĂŢĂRII PE PARCURSUL ÎNTREGII VIEŢI
1. Comunicare în limba maternă
2. Comunicare în limbi străine
3. Competenţe matematice şi competenţe de bază
în ştiinţe şi tehnologii
4. Competenţa digitală
5. Competenţe interpersonale, civice, morale
6. Competenţe de a învăţa să înveţi
7. Iniţiativă şi antreprenoriat
8. Sensibilizare şi exprimare culturală
Competenţe acţional-strategice – vizează capacitatea
elevului de a identifica şi a rezolva probleme, de a-şi
planifica activitatea, acţiunile, de a determina
scopurile şi a prognoza rezultatele aşteptate, de a
alege instrumentele necesare de lucru, de a realiza
activitatea conform planului, a aprecia rezultatele ei;
de a-şi forma deprinderi de colaborare.
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare -
vizează capacitatea elevului de înţelegere şi apreciere a
Sinelui; de reflecţie asupra comportamentului său în
societate; valorificarea propriilor talente şi capacităţi;
autodeterminarea şcolară, profesională, socială;
construirea unui plan al vieţii sale etc. ; formarea
personalităţii sale.
Taxonomia competenţelor în învăţământul
preuniversitar din Republica Moldova
CCT
CTTÎ
CSD
SC
Competenţele
specifice sunt
Subcompetenţele
deduse din
sunt constituente ale
competenţele
competenţei
transdisciplinare şi
Competenţele- respective şi sunt
reprezintă un
cheie/transversale etape în formarea
ansamblu/sistem
sunt concretizate acestora. Ele se
integrat de
prin competenţele formulează pentru
cunoştinţe,
transdisciplinare fiecare unitate de
capacităţi, deprinderi
determinate pentru conţinut (modul) şi
şi atitudini pe care şi-
fiecare treaptă de se formează, de
l propune să-l creeze
învăţământ. regulă, pe parcursul
şi să-l dezvolte
studierii capitolului
fiecare disciplină de
(modulului) sau unui
studiu, pe întreaga
an de studiu.
perioadă de
şcolaritate.
Competenţa şcolară
cunoştinţe,
este un sistem mobilizate în
capacităţi,
integrat de contexte specifice
deprinderi şi
de realizare,
atitudini
Obiectivele
Conținuturile
II. MODELUL-CADRU
LSDGC: Evocare –
I. MODELUL CLASIC
Realizare a sensului –
Reflecţie – Extindere
Evocarea urmăreşte următoarele scopuri:
CADRUL DE ÎNVĂŢARE
ERRE
Extindere
Reflecţie Elevii realizează un transfer de cunoaştere:
Schimb de idei cu referinţă la cele studiate Crearea contextului Aplică cele însuşite la ore în situaţii de integrare
pentru manifestarea atitudinilor faţă de cele învăţate simulate.
Aprecierea utilităţii temei noi
Aplică cele însuşite în situaţii de integrare autentică.
Asigurarea învăţării durabile
Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele
Evocarea, motivarea pentru studiu independent
comportamentale obişnuite, fireşti.
Tema pentru acasă
Elevilor li se propun sarcini de tipul:
Elevilor li se propun sarcini de tipul:
Comunică şi decide! (în unele situaţii, în funcţie de sarcina Acţionează! (simularea, exersarea competenţelor
didactică, acest pas este aplicaţi-l şi la etapa de realizare a necesare la locul de muncă, sarcini care îi pun în
sensului). situaţia de a ieşi din cadrul clasei, orei şcolii în
33
Apreciază! comunitate, la o întreprindere, în familie, cămin etc.)
Clasificarea tipurilor de lecţii după
criteriul competenţei:
• „lecţie de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor” (vizează
prioritar formarea capacităţilor de dobîndire a cunoştinţelor);
• „lecţie de formare a capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor” (vizează
prioritar formarea capacităţilor de înţelegere a cunoştinţelor dobîndite
anterior);
• „lecţie de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor” (vizează
prioritar formarea capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor dobîndite şi
înţelese anterior);
• „lecţie de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor”
(vizează prioritar formarea capacităţilor de analiză-sinteză a cunoştinţelor
dobîndite, înţelese şi aplicate anterior);
• „lecţie de formare a capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor” (vizează
prioritar formarea capacităţilor de evaluare critică a cunoştinţelor
dobîndite, înţelese, aplicate şi interpretate analitico-sintetic anterior).
• S. Cristea, Dicționar de pedagogie, Chișinău – București: Grupul editorial
Litera. Litera Internațional, 2000
Clasificarea tipurilor de lecţii după
criteriul competenţei:
TIPUL CARACTERISTIC SECVENŢELE LECŢIEI
LECŢIEI A
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment
capacităţilor formarea capacităţilor organizatoric)
de dobândire a de dobândire a 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
cunoştinţelor cunoştinţelor
verificarea temei pentru acasă
3. Prezentarea optimă a conţinutului nou
4. Dirijarea învăţării
5. Consolidarea materiei şi formarea
capacităţilor (la nivel de reproducere)
6. Evaluarea (curentă, instructivă, fără
aprecieri cu note)
7. Bilanţul lecţiei. Concluzii
8. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment
capacităţilor formarea organizatoric)
de înţelegere capacităţilor de 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
a înţelegere a verificarea temei pentru acasă
cunoştinţelor cunoştinţelor 3. Consolidarea materiei şi formarea
dobândite capacităţilor:
anterior a) la nivel de reproducere;
b) la nivel productiv.
4. Evaluarea (curentă, instructivă, fără
aprecieri cu note)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea 2. Reactualizarea structurilor anterioare,
de aplicare a capacităţilor de verificarea temei pentru acasă
cunoştinţelor aplicare a 3. consolidarea materiei şi formarea
cunoştinţelor capacităţilor:
dobândite şi a) la nivel productiv;
înţelese anterior); b) la nivel de transferuri în alte domenii.
4. Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu
aprecieri cu note)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a vizează prioritar 1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
capacităţilor formarea 2. Verificarea temei pentru acasă
de analiză- capacităţilor de 3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate
sinteză a analiză-sinteză a (sistematizarea, clasificarea, generalizarea)
cunoştinţelor cunoştinţelor 4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare
dobândite, înţelese studiate:
şi aplicate anterior a. la nivel productiv, cu transferuri în alte
domenii;
b. la nivel creativ.
1. Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu
aprecieri cu note)
2. Bilanţul lecţiei. Concluzii
3. Anunţarea temei pentru acasă.
de formare vizează 1. Organizarea clasei (moment
a prioritar organizatoric)
capacităţil formarea 2. Instrucţiuni privind realizarea
or de capacităţilor de lucrării de evaluare
evaluare a evaluare critică 3. Realizarea lucrării de evaluare
cunoştinţel a cunoştinţelor (testul, lucrarea practică, lucrarea
or dobândite, de laborator, proiectul,
înţelese, autoevaluarea etc.)
aplicate şi 4. Bilanţul lecţiei. Concluzii
interpretate 5. Anunţarea temei pentru acasă.
analitico-
sintetic
anterior
mixtă lecţie centrată 1.Organizarea clasei (moment organizatoric)
prioritar pe 2.Reactualizarea structurilor anterioare,
realizarea verificarea temei pentru acasă
interdependenţei 3.Prezentarea optimă a conţinutului
obiective – 4.Consolidarea materiei şi formarea
conţinuturi – capacităţilor:
metodologie - a. la nivel de reproducere;
evaluare şi a b. la nivel productiv, cu unele transferuri în
corelaţiilor alte domenii
pedagogice 5.Evaluarea:
învăţător-elev, elev- a. curentă, fără aprecieri cu note pentru
elev, elev-învăţător. materia nouă;
b. sumativă, cu aprecieri cu note pentru
materia studiată anterior.
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii
7. Anunţarea temei pentru acasă.
Etapa Operaţiile
Precizarea obiectivelor 1. Înainte de a face orice altceva , stabiliţi cât mai concret cu
putinţă , „ce va şti şi ce va şti să facă” elevul la sfârşitul activităţii.
19.02.2018
Gândește-te la o lecție ce urmează a fi predată și
răspunde la următoarele întrebări:
• Cum se leagă de alte subiecte pe care le-au studiat elevii sau cum
se dezvoltă abilități pe care le-au dobândit anterior ?
• Cum îi pregăteşte pentru înţelegerea altor subiecte din această
disciplină?
• Cum se leagă de experienţele şi interesele lor personale?
• În ce strategii de învăţare şi procese de grup îți propui să antrenezi
elevii?
• Ce resurse vor fi necesare pentru activitățile din cadrul lecției ?
• Cum vor fi grupaţi elevii pe timpul lecţiei?
• Cum vor fi îndrumaţi elevii să formuleze întrebări şi scopuri pentru a
învăţa?
• Cum vei focaliza atenţia elevilor asupra subiectului? Cum le vei
stârni curiozitatea?
• Cum vor folosi elevii cele învăţate la lecţie?
• Cum voi ghida elevii să pună în practică abilităţile sau să opereze
cu conceptele nou introduse?
3-2-1
19.02.2018