EVALUAREA COMPETENȚEI DE

EXPRIMARE ORALĂ
dr. habilitat, conf. univ.
Adrian GHICOV,
profesor, grad didactic superior
 COMPETENŢĂ SAU ALTCEVA?
Competența trebuie să fie confirmată de cineva, dar în
viață este important și cum te vezi tu, nu numai cum te
văd alții.
 ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ

COMPETENȚA
DE COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ
Elevul poate:
 lucra în grup sau echipă;
 fi agreabil pentru alte persoane;
 susţine stabilitatea emoţională;
 să se acomodeze la cerinţe şi circumstanţe noi;
 organiza lucrul în grup.
 ALFABETIZARE FUNCȚIONALĂ
DE COMUNICARE ÎN LIMBI STRĂINE
Elevul poate:
 traduce un text nu foarte complicat cu ajutorul
dicţionarului;
 relata în limba străină despre sine, despre localitate,
prieteni etc.;
 înţelege texte de instrucţiuni pe diverse ambalaje,
instalaţii şi aparate electrocasnice;
 comunica pe viu cu persoane vorbitoare de altă limbă,
pe teme cotidiene / uzuale.
 COMPETENŢA DE COMUNICARE ORALĂ
ÎN PROCESUL EDUCAŢIONAL

STANDARDE CURRICULUM EVALUARE

CULTURA Obiective Programe

Construirea propriei vorbiri Reguli de joc foarte clar stabilite

VORBIRII
Competenţe Produse
Siguranţa propriei vorbiri Conştiinţa propriei vorbiri

VIAŢA REALĂ SUCCESUL

Din spaţiul clasei Afirmarea eului în labirintul/
în spaţiul vieţii capcanele comunicării zilnice
 O listă a produselor relevante
 Răspunsuri la întrebări.  Grafic conceptual.
 Chestionarea orală.  Tabel sinoptic.
 Argumentarea alegerii unui  Hartă cognitivă.
răspuns din multiple oferite.  Referat.
 Rezolvări de itemi.  Conspect.
 Text metaliterar (comentariu  Prezentare orală.
poetic, comentariu literar,
reflecţie, eseu, sinteză,  Fişă de bibliotecă.
caracterizare de personaj, portret  Note de lectură.
literar).  Agendă de lectură.
 Eseu ştiinţific / ştiinţifico-  Jurnal reflexiv.
didactic.  Proiect individual.
 Portofoliu tematic.  Proiect de grup.
 Schemă.  Poster.
 O listă a produselor relevante
 Text argumentativ.  Răspuns la întrebări.
 Text meditativ.  Rezumat.
 Prezentare cu suport TIC.  Pagină de jurnal.
 Dialog, discurs, interviu,  Reportaj.
monolog.  Discurs, forumul de
 Prezentare orală. discuţie.
 Text metalingvistic (analiză  Conferinţă.
orală/ scrisă a materiei de  Emisiunea în direct.
limbă la toate nivelurile  Joc de rol.
studiate).
 Portofoliu electronic.
 SPECIFICUL COMUNICĂRII
ORALE ÎN ŞCOALĂ
 Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi
recomandă să apreciem nivelul de performanţă al
competenţei lingvistice în baza unor indicatori standardizaţi:
 Competenţele de citire, de comprehensiune şi de scriere;
 Competenţe discursive şi interlocutive (comprehensiune,
interacţiune orală şi producere de text).
 Acestea instituie trei niveluri de performanţă:
 Utilizator mediu – independenţă în comunicare.
 Utilizator avansat – experimentare în comunicare.
 Utilizator experimentat – excelenţă în comunicare.
 SPECIFICUL COMUNICĂRII
ORALE ÎN ŞCOALĂ
 Competenţe generale evaluate prin proba orală:
 Lectura şi înţelegerea textului.
 Exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere.
 Organizarea şi susţinerea unui discurs. Construirea unei
interpretări personale. Exprimarea unei judecăţi de valoare.
 Formularea de argumente şi de contraargumente. Analiza
acestora.
 Utilizarea elementelor expresive în producerea mesajului
(figuri de stil, prozodie, timpuri şi moduri verbale, persoana
gramaticală, anumite semne de punctuaţie, jocuri de cuvinte,
formulări memorabile, construcţii inedite etc.).
 Utilizarea limbii literare.
 SPECIFICUL COMUNICĂRII
ORALE ÎN ŞCOALĂ
 Susţinerea probei orale presupune formularea unui discurs
cu următoarele componente:
 Componenta I – VERBALĂ
 Lexicul – acurateţe, adecvare la tipul de text/ la context.
 Sintaxa textului – organizare, structurare logică, coeziune sintactică.
 Coerenţa semantică – idei clare, enunţ convingător, argumente valide.
 Identitate stilistică – expresivitatea limbajului, personalizare, adecvare.
 SPECIFICUL COMUNICĂRII
ORALE ÎN ŞCOALĂ
 Componenta II – PARAVERBALĂ
 Vocea – timbru şi inflexiunile vocii care nuanţează mesajul, intonaţie
expresivă, în acord cu fluxul ideilor, tonul şi volumul adecvate contextului de
vorbire.
Comportament eficient: prin modulările vocale vom accentua cele mai
importante unităţi de conţinut, „liniile de forţă” ale mesajului.
Comportament deficient: vocea puternică, agresivă denotă inadecvare la
situaţia de comunicare; vocea tremurîndă, nesigură dezvăluie un nivel scăzut
al competenţei şi absenţa încrederii în sine; vocea monotonă, inexpresivă
determină scăderea impactului în raport cu mesajul formulat.
 Ritmul vorbirii – schimbări de ritm cînd se trece la altă secvenţă, viteză
medie, adaptată situaţiei de comunicare, pauze expresive, cu rol în potenţarea
semnificaţiei mesajului.
 Dicţia – articulare controlată, corectă, accentuarea cu rol expresiv a
cuvintelor-cheie.
 SPECIFICUL COMUNICĂRII
ORALE ÎN ŞCOALĂ
 Componenta III – NONVERBALĂ
 Postura – presupune atitudine degajată, cooperantă, ţinută corectă,
respectînd normele clasice ale politeţii.
 Expresia feţii – interesantă, atentă, fără crispări, fără grimase, privire
deschisă, contact vizual moderat, surîs discret, exprimînd disponibilitatea
spre dialog.
 Gestica – gestica mîinii subliniază semnificaţiile mesajului verbal, gesturi
de reglaj care dirijează şi întreţin comunicarea etc.
COMPETENŢA DE COMUNICARE ORALĂ:
Între mirare şi satisfacţie