USMF „Nicolae Testemițanu”

Catedra: Filosofie și Bioetică

A eleborat: Suveică Anastasia

Conducător științific: conferențiar univ. Anatol Eșanu
1. Modelul bio-psiho-social;
2. Factorii biologici;
3. Factorii psihologici;
4. Factorii sociali;
5. Bibliografie.
 MBPS este atât o filozofie de îngrijire clinică, cât și un
ghid clinic practic. Din punct de vedere filosofic, este o
modalitate de înțelegere a modului în care suferința, boala
și patologia sunt afectate de niveluri multiple de organizare,
de la societate la cea moleculară.
La nivel practic, este o modalitate de a înțelege experiența
subiectivă a pacientului ca un factor esențial în
diagnosticarea corectă, rezultatele în domeniul sănătății și
îngrijirea umană.
 El reprezintă o concepţie holistică ce integrează în
explicarea sănătăţii şi bolii 3 categorii de factori care
interacţionează - fie negativ= patogeneza, fie pozitiv =
salutogeneza - şi a căror abordare cu metode specifice
fiecăruia dintre aceşti factori (de către biologi, medici,
psihologi, sociologi şi alte specialităţi) contribuie la
păstrarea/restabilirea sănătăţii.
Modelul Bio Psiho Social (MBPS) a fost precedat multă
vreme de către modelul biologic (biomedical) al bolii
deoarece acţiunea factorilor biomedicali a fost evidenţiată
cu mai multă uşurinţă, constituind, de fapt, elementul care
este implicat cel mai direct şi care poate contribui exclusiv
la apariţia bolii.
 Chiar şi după recunoaşterea valabilităţii - necontestate
MBPS, cei mai mulţi dintre medicii practicieni continuă să
utilizeze în plan diagnostic şi terapeutic exclusive modelul
bio medical, aflându-se pe o poziţie considerată ca o
"biologizare" a bolii .
Faptul că, în realitate, acest MBPS este valid, chiar şi în
cazul unei boli somatice fără o cauză psihogenă, este
argumentat însă de către elementele de ordin psihic,
însoţitoare ale afectării în plan biologic a bolnavului, reacţia
somato-psihică la durere şi imobilizare, ca şi de către
factorii sociali implicaţi (absenteism, diminuarea veniturilor
în cursul spitalizării etc).
 Sunt reprezentaţi de stimuli externi cu caracter fizic,
chimic şi microbiologic, ce participă la apariţia bolii.
În acelaşi timp, factor biologic are numeroase
interacţiuni cu ceilalţi factori fundamentali ai sănătăţii şi
bolii: psihic şi social, care îl modelează în permanenţă,
putând să producă uneori modificări calitative, care să îi
confere o nouă dimensiune (de asemenea biologică) dar
capabilă să inducă un alt mod de relaţionare de acelaşi tip
sau cu altă configuraţie psiho socială.
 Un exemplu pentru a ilustra această afirmaţie este acela
al unui bolnav care face un infarct miocardic în urma unui
stres major (concediere) pe un teren biologic favorizant
(tatăl decedat infarct miocardic).
Acest teren biologic anterior infarctului se modifică
considerabil (agravarea bolii după infarctul recent)
devenind mult mai sensibil la o serie de factori externi
organo-specifici precum efortul fizic excesiv, fumatul, etc.
Totodată în plan psihologic survine apariţia unei depresii
secundare infarctului care constituie un factor agravant
pentru prognosticul rezervat al bolii, mai ales dacă factorii
psihosociali -reprezentaţi de consecinţele concedierii, şi
greutăţile materiale consecutive bolii - îşi exercită presiunea
lor tot mai crescută iar suportul social ar putea să fie minim
sau chiar absent (văduv sau divorţat).
 Sunt reprezentaţi de cel mai adesea de stresul psihic dar şi
de vulnerabilitatea psihică a individului.

Rolul factorilor psihologici este de domeniul evidenţei

clinice, inclusiv prin considerarea unor date furnizate de
epidemiologie şi, desigur, de cercetarea experimentală.

Componenta psihologică caută să găsească o bază pentru un

anumit simptom sau o serie de simptome (de exemplu,
impulsivitate, iritabilitate, tristețe copleșitoare etc.).
 Persoanele cu o vulnerabilitate genetică pot avea mai
multe șanse să afișeze gândirea negativă care le pune în
pericol depresia; în mod alternativ, factorii psihologici pot
exacerba o predispoziție biologică prin plasarea unei
persoane vulnerabile genetic la risc pentru alte
comportamente de risc.
De exemplu, depresia singură nu poate provoca probleme
hepatice, dar o persoană cu depresie poate avea mai multe
șanse să abuzeze de alcool și, prin urmare, să dezvolte
leziuni hepatice. Asumarea riscului sporită conduce la o
probabilitate crescută de îmbolnăvire.
 Acţionează cel mai frecvent, prin intermediul
factorilor psihici generând stresuri psihosociale
(omul nu trăieşte singur!) dar poate condiţiona
acţiunea unor factori biologici (ex. accidentele
auto, bolile transmisibile, etc.)
 Jane Ogden (2002) - conturând în mod precis şi
convingător domeniul sociologiei medicale - ne
furnizează exemple care ne pot sugera o necesară şi
posibilă demarcaţie, în cadrul sintagmei
„psihosociali":

Factorii sociali care exprimă presiunea socială/dar şi

suportul social, ca un context eminamente extern;
Factorii psihologici, ca o expresie a unui teren psihic
cu o rezonanţă specifică individului (indusă genetic
sau biografic), la interacţiunea acestuia cu mediul
extern (sociali dar şi natural/artificial);
 Condiţionează stresul psihic personal;
 Cresc frecvenţa bolilor în timpul catastrofelor;
 Afectează biologia individuală ;
 Condiţii de viaţă non-igienice;
 Statusul material socio-economic scăzut cu rol favorizant
pentru anumite boli;
 Comportamente de risc, condiţionate;
 Comunicare/izolare.
 https://courses.lumenlearning.com/boundless-
psychology/chapter/introduction-to-health-psychology/
 https://study.com/academy/lesson/what-is-the-biopsychosocial-
model-definition-example.html
 https://www.researchgate.net/publication/24395493_Biopsychos
ocial_model_-_The_integrated_approach_to_health_and_disease
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1466742/
 http://www.umfcv.ro/files/c/u/Curs%203%20Psihologie%20Med
icala%20-%20Stilul%20de%20viata.pdf
 https://www.researchgate.net/profile/Liviu_Oprea/publication/31
1680656_BAZELE_COMPORTAMENTULUI_SOCIAL_IN_S
ANATATE/links/58543b7208ae77ec37045ae1/BAZELE-
COMPORTAMENTULUI-SOCIAL-IN-SANATATE.pdf