Cardiologie Pediatrica

MG anul V
Tematica Curs
Curs I Introducere in cardiologie pediatrica. Examenul fizic cardiologic. Examinari
17 oct paraclinice in cardiologie.
Malformatii cardiace congenitale cu sunt stg -dr:
Curs II . DSV. CAP. HTP. Sdr.Eisenmenger
31 oct
Curs III Stenoza Ao. Stenoza Pu. Coarctatia Ao. Boala Ebstein
7 nov
Curs IV MCC complexe: TF. TAC. TVM Atrezie Tricuspida.
21 nov
Curs V .
5 dec .
Curs VI
19 dec
Curs VI I Urgente cardiovasculare neonatale
3. ian

Evaluare finala
Malformatiile cardiace congenitale

 anomalii structurale ale cordului sau ale vaselor

mari prezente la nastere, care au, sau vor avea,
rasunet functional
 Incidenta 8 la 1000 nn vii

 20-40% din totalul malformatiilor congenitale

 3-5% decesele in I sapt.
 30% a deceselor din per. neonatala
Cardiologie pediatrica
 Sec al XVII-lea descrise primele specimene
anatomice

 1930 Helen Taussing

 1938 ligatura CAP
 1944 primul sunt Blalock Taussing
 1954 prima operatie pe cord deschis
Valvuloplastia cu balon-perspective
 În prezent este posibilă diagnosticarea
leziunilor pulmonare şi aortice severe la
feţi, de la vârsta gestaţionala de 20 de
săptămâni.

 Diagnosticul precoce intrauterin permite

valvuloplastia cu balon la feţii cu stenoze
critice pulmonare şi aortice sau atrezii.
(Tulzer G, Artz W, Franklin RC, Loughna PV, Mair R, Gardiner HM, Fetal
pulmonary valvuloplasty for critical pulmonary stenosis or atresia with intact septum.
Lancet 2002; 360:1567-1568)

(Tworetzky W, Wilkins-Haug J, Jennings RW, et al. Ballon dilatation of

severe aortic stenosis in the fetus: potential for prevention of hypoplastic left heart
syndrome: candidate selection, technique, and results of succesfull intervention.
Circulation 2004; 110:2125-2131.)
Implantarea valvei pulmonare
 Bonhoeffer and col. in 2000 Percutaneous replacement of pulmonary valve in a
right- ventricle to pulmonary artery prosthetic conduit with valve dysfunction. Lancet, 2000,
356:1403-1405.
Embriologie
 in primele 20 zile embriomul uman nu are structuri
cardiovasculare/ nutritia-difuziune
 dezvoltarea cordului incepe in sapt 3 si se termina la
sfarsitul sapt.8
 primele batai cardiace apar la 22 zile
 12 sapt. cordul are 8mm si este inglobat in cutia toracica;
 la 20 sapt. 22mm
 dezv =proces complex susceptipil la factorii genetici si
mediu care pot influenta procesul normal→anomalii
cardiace
Placenta

 faciliteaza realizarea
schimburilor gazoase si a
nutrientilor intre sangele
maternal si cel fetal
 sangele ca atare nu se
mixeaza
Circulatia fetala
Shunturile in circulatia fetala
FOP
Canalul arterial
Ductul venos
Circulatia fetala/ postnatala
Circulatia fetala Circulatia postnatala
Anatomia cordului
Anatomia
Circulatia normala
SISTEMUL CARDIOVASCULAR

Sistemul cardiovascular : a asigura debitul

circulator necesar acoperirii nevoilor
metabolice ale organismului; are rolul de a
pompa sangele in organism.

Debitul cardiac (L/minut): reflecta cantitatea

de sange pompata de cord in organism/min.
BAZELE FIZIOLOGIEI CARDIO-VASCULARE

Debitul cardiac (DC)

DC = AV x DB

Debitul bataie (DB)

DC=AV x VED x FE

Volumul end-diastolic (VED)

Fractia de ejectie (FE)
Debitul cardiac
Cresterea/ scaderea DC prin:

Frecventa cardiaca: droguri (beta blocante)

tulburari de conducere

Volumul end-diastolic (presarcina): vol.vasc.

CMR, pericardita

FE scade prin: preload - presarcina

afterload - postsarcina
contractilitatii
BAZELE FIZIOLOGIEI CARDIO-VASCULARE

Presiune (P)
Rezistenta (R) =
Flux (Q)

(legea OHM)
P=RxQ
P
Q=
R
EVALUAREA CARDIACA

 Anamneza  Ecocardiografie

 Examen clinic  Cateterism cardiac

 ECG  Test de effort
 Rtg toracica  RMN

Computer tomografie
ANAMNEZA SARCINII
Infectii materne: rubeola – CAP, SP
Alte infectii virale - precoce: teratogene
- tardive: miocardite
Medicatii materne:
- amfetaminele, anticonvulsivantele, litiu, acid retinoic,
progesteron, estrogen, alcoolul excesiv
si fumatul
Afectiuni materne: diabet, LED, colagenoze
 TERATOGENE CARDIOVASCULARE

 Infectii:
Rubeola 50 – 80 %, CAP, DSV, SPp
 Droguri:
Hidantoina 10 % SP, SAo, CoA
Trimethadione 50 % DSV, TF, TMV
Thalidomida 20 % TAC, TF
Lithiu 10 % B. Ebstein
Acid retinoic (Vit. A) Anom. Conotruncale, Anom. Arc aortic
Alcool 30 - 40 % DSV, DSA
 Boli materne :
Diabet 3 – 4 % DSV, TMV, cardiomiopatie
LED Bloc AV complet
 ANAMNEZA PERINATALA

 asfixia la nastere – persistenta circulatiei fetale, cianoza,

persistenta HTP, inschemie miocardica tranzitorie, disfunctie
miocadica, insuficienta cardiaca, tahipnee tranzitorie

 hipoglicemie, hipocalcemie - I.C.

 intarzierea clamparii cordonului ombilical,

transfuzia feto-fetala in sarcina gemelara-
policitemie, supraincarcare de volum, I.C.
ANAMNEZA POSTNATALA
 Retard in dezvoltarea staturo ponderala
 Cianoza, squatting si crize hipoxice
 Tahipnee, dispnee, edeme palpebrale
 Frecvente infectii respiratorii
 Capacitate de efort redusa
 Sufluri cardiace
 Dureri precordiale (legate de activitate fizica, caracterul,
iradierea), palpitatii, sincope
 Afectare articulara
 Simptome neurologice: accident vascular, cefalee, sincope
 Medicatie: cardiaca – noncardiaca
 Sindroame sau afectiuni asociate cu MCC
 ANTECEDENTE HEREDO- COLATERALE
 MCC in familie creste prevalenta la urmasi 1% - 15 %
- parinti, frati, surori, rude, nascuti morti, avorturi spontane

 1/3 din bolnavii cu MCC au AHC pozitive privitor la MCC cu

concordanta 50 % privind defectul

 MCC la 1 ruda gr. I (parinti, frati) - risc 1 - 5 %

2 rude de gr. I afectate - risc triplu
3 rude de gr. I afectate - risc 60 – 100 %

 Riscul MCC la descendentii mamelor cu MCC este de 10 – 15

%
EXAMENUL OBIECTIV

1. Evaluarea semnelor vitale

2. Inspectie
3. Palpare
4. Percutie
5. Auscultatie
EXAMENUL OBIECTIV

1. EVALUAREA SEMNELOR VITALE

 Frecventa cardiaca
 Frecventa respiratorie
 Tensiunea arteriala
EXAMENUL OBIECTIV

2. INSPECTIA

 Stare generala: buna, binedispus/ anxios, suferind

 Stare de nutritie
 Status respirator: tahipnee, dispnee, ortopnee, tiraj
 Paloare (vasoconstrictie – ICC, soc, anemie severa)
 Cianoza, hipocratism digital
 Transpiratii profuze (ICC)
 Turgescenta venelor jugulare
 Sindroame sau anomalii cromozomiale
 Malformatii asociate
EXAMENUL OBIECTIV
3. PALPARE
PRECORDIUM
 Hiperactiv – MCC cu supraincarcare de volum, insuficiente
valvulare severe
PULS PERIFERIC
 Frecventa, ritm, volum
 Diferenta de puls (CoA)
 Saltaret (CAP, IAO, fistula, TAC)
 Slab (ICC, soc)
 Puls paradoxal (tamponada, pericardita constrictiva)

4. PERCUTIE
EXAMENUL OBIECTIV

5. AUSCULTATIA

 zgomote cardiace - frecventa cardiaca, ritmul

batailor cardiace

 zgomote cardiace - intensitatea

 zgomote sistolice - click de ejectie

- click mezosistolic
- clacment de deschidere
Sufluri cardiace
 Intensitate: I- VI, I- IV
 Sistolic, diastolic, continuu
 Localizare
 Iradiere
 Caracter

Clasificare
 Functionale
 Patologice
 Caracterele clinice ale suflurilor funtionale

Caracterele generale
 Suflul este perceput in sistola, cu durata scurta

 Localizat parasternal stg, de obicei nu se transmite,

intensitatea suflului se modifica cu pozitia bolnavului,
neinfluentat de respiratie, este de gr.III sau mai slab,
intensitatea suflului se modifica la efort
 Zgomotele cardiace sunt normale

 Traseul ECG si radiografia toracica sunt normale

Se descriu 6 sufluri functionale
 Suflul fluxului pulmonar – rezulta din turbulenta in tractul de
ejectie VD si trunchiul AP, perceput parasternal stg, sp.II ic;
frecvent perceput in starile febrile, anemie
 Suflul Still –s. vibrator, suflu mezosistolic scurt, perceput
parasternal stg. inferior si la apex. Rezulta din turbulenta
fluxului in tractul de ejctie VS. La unii copii s-a depistat banda
musculara anormala in VD sau VS.
 Murmurul venos- suflu continu, accentuat in diastola perceput
parasternal drept. Rezulta din turbulenta in venele jugulare,
dispare in chinostatom.
 Suflul carotidian – Suflu sistolic precoce perceput la bifurcatia
arterelor carotid.
 Stenoze pulmonare periferice – Suflu sistolic perceput pe
ambele campuri pulmonare si sau precordial. Dispare la varsta
de 3 luni – 1 an.
 Suflul cardiopulmonar- Rezulta din comprimarea lingulei
pulmonare intre inima si peretele toracic anterior.
Sufluri functionale
Interpretarea traseului ECG

 ritm – (sinusal, nonsinusal, axa undei P)

 frecventa cardiaca – atriala, ventriculara
 ax QRS
 intervale, durate: PR, QRS, QIT
 amplitudinea si durata undei P
 amplitudinea QRS
ECG normal

 diferit de cel al adultului

 predominanta VD la n.n. si sugar ca rezultat al
circulatiei fetale
 dominanta VS se produce treptat si la varsta de 3 -
4 ani traseul aminteste de cel al adultului
Caracteristici ale traseului ECG

 frecventa mai mare decat la adult

 durata si intervalele mai scurte
 dominanta VD – dilatare AD
 unde R inalte in aVR, V1, V2
 unde S adanci in D1, V5, V6
 unda T inversata in V1 la sugari cu corpul mic
(exceptand primele 3 zile)
ECG normal - sugar ECG normal- adult tanar
Radiografia toracica

 Indicele cardiotoracic
 Pozitia cordului
 Forma umbrei cardiace
 Arcul aortic
 Statusul plamanilor
 Situsul abdominal
 Anomalii ale coloanei vertebrale si ale coastelor
Radiografia toracica
Ecocardiografie

2 D
3 D
 Doppler color
 Transtoracic
 Transesofagian
 Fetal
Eco fetal
 RMN

Indicatii:
 Ecocardiografia transtoracica
insuficienta pentru diagnosticul
complet al MCC
 Examenul clinic si alte teste
diagnostice neconcludente
 Alternativa pentru cateterismul
cardiac (riscul asociat, cost
ridicat)
Computer tomografie

 Nativa
 Cu substanta de
contrast

Stenoza ramurilor
arterei pulmonare
 Investigatii complementare

se impun in cazul unui bolnav:

 simptomatic
 cianotic
 radiografie anormala
 ECG anormal
 suflu accentuat peste gr. III / 6 si durata lunga
 suflu diastolic
 zgomote cardiace anormale
 puls anormal