Studentă: Mădălina Maria Preda

FJSC – Jurnalism – anul III

Profesoare coordonatoare:
prof. univ. dr. Daniela Rovența-Frumușani
și asist. univ. dr. Adriana Ștefănel
 Partea teoretică: cercetări anterioare, definirea știrilor –
ce sunt știrile și ce funcții au în mass media și în societate,
efectul agenda-setting și rolul ”păzitorilor de porți”

 Metodologia de cercetare

 Corpusul cercetării

 Prezentarea și interpretarea datelor cantitative

 Ilustrarea calitativă a datelor - interviuri cu gatekeepers despre

selecția știrilor externe
 Cercetările legate de agenda externă a mass-mediei încep în 1956 cu
studiul lui Wilbur Schram One Day in the World’s Press și continuă în
1978 cu The New World Information Order a lui Mustapha Masmoudi.

 Masmoudi subliniază că există o hegemonie evidentă în indiferența

mass-mediei occidentale, în special, față de problemele și aspirațiile
țărilor slab dezvoltate sau în dezvoltare.
 Motivul dat de Masmoudi pentru aceasta preferință este monopolul
asupra informației deținut de agențiile de presă transnaționale.
(Mustapha Masmoudi, 1978, p. 4)

 H. Denis Wu a investigat în 2000 știrile internaționale prezente în

jurnalele a 38 de țări. Rezultatele au arătat că S.U.A. este cea mai
prezentă țară în secțiunea de știri externe a jurnalelor internaționale,
urmată de Franța și Marea Britanie, Rusia, Bosnia, China, Germania,
Italia, Japonia și Spania.
(H. Denis Wu, 2000)
 Michael Schudson: ” Știrile transmit nu ceea ce se petrece realmente
într-o societate, într-un timp precis, ci ceea ce preocupă o societate,
într-un context. Deci știrile sunt mai curând o formă de cultură, un gen
structurat de construire publică a înțelegerii.”
(apud Ioan Drăgan, Diana-Maria Cismaru, 2008, p29)

 Ioan Drăgan : ”O expresie a intereselor, sentimentelor, a preocupărilor

publicului și de asemenea, o expresie a prejudecăților jurnaliștilor,
legate în timp și spatiu de anumite fenomene sociale, economice și
culturale.”
(op. cit. p. 29)

 John Dewey: ”Știrea este doar un semnal. Ea aduce în atentia publică un

fapt, ea portretizează o situație. Și astfel simulează discuția publică. (...)
Scopul știrilor nu este acela de a informa, ci de a semnala, de a atrage
atenția asupra temelor de interes, asupra frământărilor comune.”
(apud Alina Bărgăoanu, 2006, p. 29)
 Bernard Cohen: ”Poate că presa nu are succes în cea mai mare parte
a timpului în a spune oamenilor ce să gândească, dar are un succes
extraordinar în a spune cititorilor săi la ce să se gândească.”
(apud Werner Severin, James Tankard, 2004, p. 238)

 Agenda setting este procesul prin care opinia publică și receptorii în

general sunt influențați în percepția mentală asupra realității de
plasarea anumitor teme în media și de locol lor în prezentarea media
(Delia Balaban, 2009, p. 120)

 Walter Lippman: ”Presa este mai degrabă un reflector și, când

reflectorul strălucește, el poate fi afectat de grupuri cu interese
speciale într-o anumită problemă, de către pseudoevenimente create
pentru a capta atenția și de anumite obiceiuri și tipicuri ale
jurnaliștilor.”
(apud Werner Severin, James Tankard, 2004, p. 256)
 Efectul priming pornește de la  Teoria cu privire la frame-uri
premisa conform căreia se bazează pe presupunerea că
anumite teme sunt privilegiate modul în care o știre este
de media. prezentată de mass-media
influențează felul în care
 Bazat pe o idee vehiculată în publicul receptează știrea.
psihologia experimentală.
 A ieșit la iveală în experimente  Prezentări diferite ale unor
privind influențele alegătorilor situații perfect identice pot
prin mediatizarea campaniilor influența decisiv alegerea
modului în care indivizii
electorale.
evaluează o situație și
 În mass-media, se referă la procesele decizionale conexe.
felul în care canalele media pot (ibidem, p. 127)
orienta standardele după care
oamenii evaluează un anumit  Rolul frame-urilor este to give
eveniment, situație sau a story a spin
persoană publică. (Dietram Scheufele, apud. op. cit.
p. 127)
(Delia Balaban, 2009, p. 125)

PRIMING FRAMING
 Mihai Coman: ”În procesul de producere a știrilor, presiunile
producției și constrângerile organizaționale sunt mai importante
decât influențele politice, presiunile afacerilor sau improvizația
individuală”
(Mihai Coman, 2007, p. 296)
 Gatekeepers sau păzitori de porți sunt acei jurnaliști care sunt
implicați în procesul decizional legat de abordarea sau neabordarea
unui subiect de către redacție și la publicarea sau nepublicarea unui
material.
(ibidem., p.299)

 E.J. Epstein: ”Imaginea realității este, în chip sistematic, modelată de

cerințele organizaționale ale muncii de redacție, adică de un
ansamblu de reguli de operare.”
(apud. op. cit. p. 300)
Metodologia de cercetare
Corpusul cercetării
Analiză de conținut
Interviuri
 Ipoteza de la care am plecat a fost că jurnalele televizate din
România conțin foarte puține știri externe și, atunci când sunt
prezente, ele se încadrează în sfera socialului, în special știri de fapt
divers și știri despre violențe sau catastrofe.

 Cât privește țările prezentate în jurnale, ipoteza noastră a fost că

există o preferință pentru țările europene și cele învecinate
României.
 Corpusul analizei de conținut este compus din știrile difuzate pe trei
canale (Antena 3, ProTV și TVR), în timpul jurnalelor TV, pe o durată
de două săptămâni.
 Am urmărit știrile externe din cadrul jurnalelor Antena 3 – ora
12:00, ProTV – ora 19:00 și TVR – ora 20:00 în intervalul
23 noiembrie – 6 decembrie 2011.
 Corpusul conține o lipsă de date în ziua de 1 decembrie 2011, pe
posturile Antena 3 și ProTV și în ziua de 5 decembrie 2012, pe
Antena 3.
Jurnal TV Total știri Știri externe Procent
A3 341 73 37%
ProTV 259 50 25%
TVR 254 76 38%
TOTAL 854 199 23%
 Prin analiza de conținut ne  În încercarea de a ilustra
propunem să evidențiem calitativ datele rezultate din
ponderea știrilor externe în cercetare, am stat de vorbă cu
jurnalele TV din România. patru gatekeepers ai jurnalelor
 Vom urmări cele mai prezente în chestiune
țări și vom privi spre  Întrebările s-au referit la
caracteristicile acestora, dar și criteriul de selecție a știrilor,
spre tipul de știri preferat influențele asupra produsului
 În final, vom calcula media, procedeele de rutină
importanța știrilor pentru a
afla dacă există un interes
format pentru ele sau prezența
lor este dependentă de
eveniment

ANALIZĂ DE CONȚINUT INTERVIURI

Prezentarea și interpretarea datelor
Frecvența țărilor prezentate în știri
Tipul de știri
Importanța țărilor
30

25

20

15 A3

ProTV

10 TVR

Total

0
Ponderea
continentelor

Ponderea nivelului de
dezvoltare a țărilor
6

4.9962
5

4.153
4 3.734
3.2848 3.3316
3.1484 3.1575
3.0118
3
2.4985
2.3292 medie importanta

2 1.7252 abaterea standard

1.2837

0
 
Ilustrarea calitativă a datelor
Interviuri cu patru gatekeepers
 Jurnaliștii intervievați au recunoscut că se folosec de anumite criterii
de selectare a informației. Unul dintre ei se ghidează după
”proximitatea, relevanța pentru publicul românesc și importanța ca
impact global.” (senior editor știri externe 1)

 Un altul ia în considerare ”lucrurile care implică România, în

perioada asta suntem atenți la chestiuni economice, la ce se
întâmplă în Grecia, în Uniunea Europeană.” (redactor șef jurnal)

 Trei dintre jurnaliștii intervievați au recunoscut că cel mai important

criteriu este ”priza la public”, pentru că ”depindem de audiență”
(redactor șef jurnal 1, senior editor știri externe 2, redactor știri
externe 1)
 Trei dintre jurnaliști au spus că urmăresc cu atenție știri care implică
români în străinătate ”Un român care a avut un accident în Mexic, e
mai interesant decât un mexican care a avut un accident în Mexic”
(senior editor știri externe 2)

 Toți cei patru jurnaliști au recunoscut că există influențe în selecția

știrilor, mai ales cele de ordin economic – ”dacă acum doi ani
difuzam în fiecare lună cel puțin un material realizat de noi în
străinate, acum astfel de deplasări sunt mult mai rare”. (senior editor
1)

 Trei dintre jurnaliști au negat că ar exista influențe politice (senior

editor 1, senior editor 2, redactor). Doar unul dintre ei a recunoscut
că există influențe politice, dar acestea sunt ”de bun simț”. (redactor
șef 1)
 Intervievații au fost rugați să ordoneze, după importanța la nivel
mondial în 2011, zece oameni politici.

 Toți cei patru l-au numit pe Barack Obama cel mai important om
politic din 2011.
 Deși există doar două știri în care Barack Obama este prezent – ”Mini
summit la Casa Albă despre problemele zonei euro” și ”Ziua
Recunoștinței la Casa Albă”, SUA este cea mai frecvent amintită țară
din cadrul jurnalelor studiate.
 Deși agenda externă este mai numeroasă decât preconizam, ea
reprezintă o componentă minoritară în jurnal și se concentrează,
după cum am opinat, pe știri sociale.

 Țările prezentate în corpusul de analiză de față sunt țări, în mod

predominant, dezvoltate, confirmând monopolul acestora asupra
informației.

 TVR, canalul public de televiziune, are o acoperire a evenimentelor

externe mai responsabilă din punct de vedere social, spre deosebire
de celelalte canale private din corpus.
 Importanță bazată pe eveniment: jurnalele televizate locale au o
acoperire inegală a agendei mondiale, sunt influențate în mod direct
de evenimentele care apar și nu urmăresc în special o anumită
problematică a societății internaționale.

 Jurnaliștii intervievați recunosc că ”priza la public” este mai

importantă decât impactul pe care îl are respectivul eveniment la
nivel mondial.
 Balaban, Delia (2009). Comunicare mediatică. Tritonic. București
 Bărgoanu, Alina (2006). Tirania actualității. Tritonic, București
 Coman, Mihai (1999, 2004, 2007). Introducere în sistemul mass-
media. Polirom, Iași
 Drăgan, Ioan, Cismaru, Diana-Maria (2009). Teleromânia în 10 zile.
Tritonic, București
 Masmoudi, Mustapha (1978). The New World Information Order.
International Commission for the Study of Communication Problems
 Severin, W., & Tankard, J. (2004). Perspective asupra teoriilor
comunicării de masă. Polirom, Iași
 Wu, H. D. (2000). Systemic determinants of international news
coverage: A comparison of 38 countries. Journal of Communication ,
50 (2), 110-130