IMAGINEA DE SINE–

DIMENSIUNI
• EUL REAL - rezultatul experienţelor noastre,
cadrului social şi cultural în care trăim.
• EUL VIITOR - vizează
modul în care
persoana îşi percepe
potenţialul de
dezvoltare personală
şi se proiectează în
viitor
• EUL IDEAL - ceea ce
ne-am dori să fim, dar
suntem conştienţi că
nu putem realiza
 EUL REAL
• EUL FIZIC – modul în care persoana se percepe pe sine sau crede
că este perceput de către ceilalţi (Cum arăt ? Cum cred ceilalţi că
arăt ?)
• EUL COGNITIV – modul în care sinele receptează informaţii despre
sine şi despre lume (Ce şţiu despre mine ? Ce ştiu despre lume ?
Cum operez cu ceea ce ştiu ?).
• EUL EMOŢIONAL – totalitatea emoţiilor încercate faţă de sine, faţă
de restul lumii şi faţă de experienţele trăite (Ce simt ?).
• EUL SOCIAL – “vitrina” persoanei – imaginea afişată în exterior
(ceea ce suntem dispuşi să arătăm lumii despre noi şi, totodată,
modul cum ne raportăm la condiţiile externe) – de tip:
– “mimoză” (atitudine defensivă)
– “cactus” (se simte în siguranţă doar când “înţeapă”, când este
ofensiv)
– “cameleon” (se adaptează la situaţiile concrete).
• EUL SPIRITUAL – reflectă valorile şi jaloanele existenţiale
(pragmatism, idealism, religiozitate, altruism, egoism, pacifism, etc.).
 EUL VIITOR
• EUL DORIT – caracterizat prin optimism,
realizat prin mobilizarea resurselor
motivaţionale şi cognitive:
– Energizant
– Directiv
– Constructiv
• EUL TEMUT – caracterizat prin pesimism,
comportamente negative şi evitative:
– Inhibitiv
– Blocant
– Evitativ
– Destructiv
 EUL IDEAL
• Ceea ce ne dorim să devenim/realizăm, dar nu
putem atinge, pentru că nu avem resurse reale
• Ceea ce, odată întrezărit, ne face să ne schimbăm
opţiunile şi să ne dorim altceva (o himeră)
• Domină adesea imaginea de sine a unor
adolescenţi (identificarea cu personaje de mare
succes sau eroi din filme)

TREBUIE FĂCUTĂ DISTINCŢIA

CLARĂ ÎNTRE
EUL REAL ŞI CEL IDEAL !
 METODE (CĂI) DE
AUTOCUNOAŞTERE
• Interne:
– Observarea propriilor gânduri, emoţii, comportamente
– Analiza retrospectivă a traiectului de viaţă
– Estimarea resurselor individuale şi sociale
– Identificarea intereselor şi a priorităţilor
– Analiza valorilor personale, a aspiraţiilor, scopurilor, etc.

• Externe (comunicarea interpersonală):

– Informaţii primite de la ceilalţi – familie, grup de
prieteni, colegi, profesori, etc.
EXERCIŢII DE AUTOCUNOAŞTERE
ŞI AUTOAPRECIERE
• Steaua respectului de sine
• Analiza SWOT făcută de către elev
• Fereastra lui Johari (explică relaţia dintre
autocunoaştere şi intercunoaştere)
• Piramida
• Ierarhizarea valorilor
• Testul dr. Phil (întrebări şi răspunsuri
despre personalitate)
 Trei lucruri
pozitive care
STEAUA
te caracterizează: RESPECTULUI
1……………………
2…………………… DE SINE
3……………………

Trei realizări: Două motive

1……………… Două lucruri pentru care
2……………… pe care vrei te plac oamenii:
3……………… să le schimbi 1…………………
la tine: 2…………………
1………………
2………………

Trei obiective Două lucruri

de viitor: pe care le aduci
1……………… într-o prietenie:
2……………… 1………………
3……………… 2………………
 ANALIZA SWOT –
identificarea de:
Puncte tari (strenghts) Puncte slabe
•Sunt vesel(ă) (weaknesses)
•Am simţul umorului •Renunţ uşor
•Am aptitudini pentru desen (muzică, •Sunt iritabil(ă)
sport, etc.)
•Nu sunt comunicativ(ă), etc.
•Învăţ repede şi cu uşurinţă etc.

Oportunităţi Ameninţări (threats)

(opportunities) •Probleme familiale
•Prietenii mă ajută •Distanţă mare faţă de şcoală
•Familia mă susţine •Stare de sănătate precară
•Merg la o şcoală bună •Probleme financiare, etc.
•Am acces la multe informaţii etc.
 MODALITĂŢI DE APLICARE
• Se poate aplica individual şi discuta apoi
cîteva exemple sau urmări statistic la care
dintre subiecţi au apărut anumite elemente
(comune)
• Se poate face de către o grupă de elevi asupra
unui alt coleg, apoi, pe rând, asupra fiecăruia
• Se poate aplica pentru un studiu de caz
• Se poate analiza o problemă ivită în clasă, o
situaţie (nu numai legată de autocunoaştere !),
etc.
 FEREASTRA LUI JOHARI
Informaţii pe Informaţii pe
care le ştiu care nu le am
despre mine despre mine
Informaţii
I. Deschis II. Închis către
accesibile
către mine mine
altora

Informaţii
III. Închis către
inaccesibile IV. Blocat
alţii
altora
 Stilul I : (SPAŢIUL DESCHIS) Stilul II : (SPAŢIUL ORB)
Deschis la autodezvăluiri, dar şi la Deschis la primirea feed-back-ului din
primirea de feed-back din partea partea celorlalţi
celorlalţi Reţinut în auto-dezvăluiri
Încredere în opinia celorlalţi şi în Nu are încredere în ceilalţi
opinia personală
Bun comunicator
Stilul III : (SPAŢIUL ASCUNS) Stilul IV : (SPAŢIUL NECUNOSCUT)
Deschis la autodezvăluiri Necomunicativ şi distant
Nu încurajează feed-back-ul din Nu este receptiv la feed-back-ul
partea celorlalţi celorlalţi
Nu are încredere în ceilalţi Nu este interesat nici în auto-
dezvăluiri către ceilalţi
CONFESIUNILE DESPRE SINE (AUTODEZVĂLUIRI)
• Apariţia lor în cele mai multe cazuri în grup restrâns – nu se recomandă apelul la
dezvăluiri personale în grup mare
• Apar în contextul unor relaţii interpersonale pozitive (chiar dacă mesajul lor poate
fi negativ)
• Apar de obicei în timp, odată cu maturizarea relaţiilor şi cu apariţia sentimentului
de siguranţă şi acceptare.
 PIRAMIDA
1. Completează piramida
alăturată, situând pe prima
poziţie de sus persoana
(persoanele) care te
apreciază obiectiv în tot
ceea ce faci şi apoi,
descrescător, până la
ultima poziţie, unde vei
situa persoana care are
cea mai eronată imagine
despre tine:
SAU:
2. Ordonează descrescător,
începând din vârf spre
bază, persoanele, dintre
cei apropiaţi, ale căror
opinii valorează pentru tine
mai mult .
 IERARHIA VALORILOR –
exerciţiu de ierarhizare a valorilor în
ordinea importanţei lor pentru elev
1. Dreptate 1. _______________
2. Religie 2. _______________
3. Fericire 3. _______________
4. Adevăr 4. _______________
5. Prietenie 5. _______________
6. Dragoste 6. _______________
7. Toleranţă 7. _______________
8. Reuşită materială 8. _______________
 AUTOCUNOAŞTEREA –
concluzii:

– Marcată de subiectivism
– Proces de maturitate
– Se învaţă (rol important al şcolii)
– Factorul esenţial în reuşita profesională şi
personală
 STIMA DE SINE
• Modul în care ne evaluăm pe noi înşine
• Cât de “buni” ne considerăm în comparaţie cu:
– Propriile aşteptări
– Aşteptările celorlalţi
• Este dimensiunea evaluativă şi afectivă a
imaginii de sine
• Este determinată, cel puţin în această etapă
(adolescenţa), preponderent de mesajele venite
din exterior
 STIMA DE SINE POZITIVĂ
• Sentimentul de autoapreciere şi de încredere în
forţele proprii
• Dezvoltă capacitatea de a lua decizii
responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii
grupului
• Elevii cu o stimă de sine pozitivă (ridicată):
– Îşi asumă responsabilităţi
– Se comportă independent
– Sunt mândri de realizările lor
– Realizează fără probleme sarcini noi
– Îşi exprimă emoţiile pozitive/negative
– Oferă/cer ajutor
 STIMA DE SINE NEGATIVĂ
• “Nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu mă place”, “sunt
urât”, “sunt un prost”, etc.
• Caracterizată de trăiri emoţionale negative, rezultat al
experienţelor negative
• Elevii cu o stimă de sine negativă (scăzută):
– Sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi
– Evită să realizeze / să se implice în sarcini noi / să-şi asume
responsabilităţi
– Se simt neiubiţi şi nevaloroşi
– Îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor
– Pretind că sunt indiferenţi emoţional
– Nu pot tolera un nivel mediu de frustrare
– Sunt uşor influenţabili
– Par rebeli, nepăsători
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE
A STIMEI DE SINE
• Crearea în şcoală şi familie a cât mai multe oportunităţi de
succes, situaţii în care copilul / elevul să-şi identifice punctele tari
• Crearea unor situaţii în care copilul / elevul să-şi exprime /
valorifice în grup punctele tari
• Acţiuni de voluntariat (centre pentru copii cu nevoi speciale,
cămine de bătrâni, etc.) prin care elevii să aibă oportunitatea de
a oferi ajutor celorlalţi
• Identificarea domeniilor de competenţă ale copilului /
adolescentului şi crearea unor situaţii în care acestea să fie
utilizate
• Identificarea surselor de suport social, emoţional, informaţional şi
instrumental
• Dezvoltarea abilităţilor de a face faţă situaţiilor de criză
• Dezvoltarea sentimentului de auto-eficacitate, etc.
 REZULTATE
MAI BUNE !

Investiţia
de efort

Perseverenţa

Constiinţa Valoare Cresterea

eficienţei motivaţională nivelului
proprii deosebită de aspiraţie
• La acelasi nivel aptitudinal performantele
obtinute sunt total diferite în functie de
autoaprecierea eficientei proprii. De exemplu:
modul în care fiecare rezista la actiunea
factorilor de stres:
– La o persoana cu o constiinta a eficientei scazute
(cum ar fi la anxiosi si depresivi) apare o
decompensare rapida la confruntarea cu un factor
stresant, mergând chiar pâna la diminuarea sistemului
imunitar;
– La polul opus, o persoana care abordeaza cu
încredere încercarile vietii nu se expune la modificari
fiziologice defavorabile.
• Optiunile de viata, încrederea în posibilitatile
proprii si în eficienta de sine sunt drastic limitate
social:
– la nivel micro (mediul familial, profesie etc.);
– la nivel macrosocial.
 ACŢIUNEA MECANISMELOR DE
PROTECŢIE ŞI DE APĂRARE A
EULUI
EXEMPLE:
• Un copil plăpând pune în prim-plan vigoarea
fizică;
• Un altul mai putin cinstit atribuie onestităţii un loc
minor;
• O fată atrăgătoare subapreciază această calitate
pentru că o posedă;
• Un elev slab la învăţătură declară reuşita şcolară
o nonvaloare;
• Un copil inteligent aşează această însuşire pe la
mijlocul scării întrucât o are, etc. (I. Radu).
 IMAGINEA DE SINE - CHEIA
PENTRU O VIAŢĂ MAI BUNĂ
• Studiile arata ca întelegerea psihologiei sinelui poate însemna diferenta
dintre reusita si esec, dintre dragoste si ura, dintre amaraciune si
fericire. Descoperirea adevaratului eu poate salva casniciile
destramate, poate remodela o cariera gresita.
• Imaginea personala este parerea noastra despre ce fel de persoana
suntem, creata din propriile noastre convingeri despre noi însine. Dar
majoritatea acestor convingeri despre noi însine s-au format în
subconstient din experientele trecutului, din succese si esecuri, din
umilinte, din triumfuri si din felul cum au reactionat altii fata de noi, mai
ales în prima copilarie.
• De îndata ce o idee sau o convingere despre noi intra în imagine, ea
devine automat “adevarata” în ceea ce ne priveste. Noi nu-i putem
pune la îndoiala validitatea, ci actionam conform ei ca si cum ar fi fost
reala.
• Odata construita, toate actiunile noastre sentimentele si
comportamentul - chiar si capacitatile noastre - sunt întotdeauna în
concordanta cu imaginea personala. Vom actiona “conform” persoanei
pe care o concepem.
Acceptarea
necondiţionată
(indiferent de performanţe)
şi gândirea pozitivă (convingerea
că fiecare avem ceva bun)
sunt atitudini care favorizează
dezvoltarea personală.
• O imagine de sine pozitiva:
– ne da posibilitatea de a stabili o stacheta mai înalta
pentru reusita în viata,
– ne poate transforma într-o persoana care rezolva
problemele si nu care le acumuleaza,
– ne poate controla stresul pentru ca acesta sa nu se
transforme în disperare,
– ne poate ajuta sa obtinem relaxarea necesara
sanatatii fizice,
– ne sprijina în afirmarea spiritului si a entuziasmului
pentru viata,
– ne stimuleaza perseverenta chiar si în împrejurari
dificile,
– ne ajuta sa transformam un moment de criza într-o
sansa si nu într-o înfrângere,
– ne indica drumul de urmat spre o directie pozitiva.
• După cum spunea Maxwell Maltz
scopul fiecaruia dintre noi este sa
traiasca mai mult si mai bine . . .
Sa-ti traiesti cu adevarat viata
înseamnă, între multe alte lucruri, mai
multe reusite, atingerea unor scopuri
valoroase, mai multa dragoste primită
şi dăruită, mai multă sănătate şi
bucurie, mai multă fericire pentru noi
şi ceilalti.
 Scala de masurare a stimei de sine a lui M. Rosenberg
1. Cred, simt ca sunt o persoana valoroasa, cel putin ca alte persoane
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
2. Cred, simt ca am un numar de insusiri bune
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
3. Una peste alta, sunt inclinat sa cred ca sunt un ratat
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
4. Sunt capabil sa fac lucruri la fel de bine ca majoritatea oamenilor
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
 5. Cred, simt ca nu am cu ce sa ma mandresc prea mult
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
6. Am o atitudine pozitiva fata de mine insumi
total de acord
de acord
dezacord total
dezacord
7. As dori sa pot avea mai mare respect fata de mine insumi
total de acord
de acord
dezacord total
dezacord
8. Cateodata ma gandesc ca nu sunt bun de nimic
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
9. Per ansamblu, sunt satisfacut de mine insumi
total de acord
de acord
dezacord total
10. Cu siguranta, ma simt nefolositor
total de acord
de acord
dezacord
total dezacord
 Proba pentru evaluarea stimei de sine, elaborată de Rosenberg, denumită şi Self
Esteem Scale. Această probă cuprinde 10 itemi, fiecare cu câte 4 variante de
răspuns, care se notează în felul următor: 4.absolut de acord; 3.de acord; 2.nu
sunt de acord; 1.categoric nu. Însumarea punctelor, în final, va da scorul total al
probei măsurate
(31 - 40 puncte)
Stima de sine pozita
Esti o persoana cu un comportament independent, iti asumi responsabilitati, esti mandru
de realizarile tale si iti exprimi emotiile (atat pe cele pozitive, cat si pe cele negative). Esti
o persoana independenta. Stii exact in ce domeniu esti mai priceput si in care nu. In
general, esti o persoana cu un grad mare de toleranta la frustrare si ai incredere in fortele
proprii, te mobilizezi rapid. Esti realist(a), nu-ti propui obiective utopice
(21 - 30 puncte)
Stima de sine moderata;
Te situezi ca marea majoritate a oamenilor; ai domenii in care te simti realizat si in altele
nu. In general oamenii tind sa se evalueze la rang mediu. In unele zile iti asumi
responsabilitati, esti mandru de ce ai realizat, iar in altele nu. Este de preferat sa identifici
ce domeniu (latura) a existentei tale iti produce insatisfactie; exprima-ti atat emotiile
pozitive, cat si pe cele negative. Confunta-te cu noi sarcini (pe cat posibil, realiste), fara
sa te gandesti dinainte ca nu vei reusi. Fii mandru de orice realizare a ta, oricat de mica
ar fi. Nu ezita sa apelezi la ajutor specializat daca simti nevoia.
 STIMA DE SINE FOARTE SCAZUTA
10-20
Modul in care te evaluezi este unul de supraapreciere. Spui mereu- nu sunt bun de nimic, nimeni
nu ma place. Trebuie sa ai mare grija ca un nivel al stimei de sine foarte scazut iti afecteaza
puternic performantele in toate activitatile; te mobilizezi greu si-ti poti creste astfel riscul
insucceselor, determinind, prin urmare si o mai sumbra viziune asupra propriei persoane.
Toleranta la frustrare este extrem de redusa si pretinzi ca nu ai nevoie de nimeni. Pe de alta parte
te poti imbolnavi foarte usor deoarece o evaluare de sine negativa produce scaderea sistemului
imunitar
 PENTRU VIITOR . . .

• Închei prin a spune că "cele mai

fascinante schimbări ale secolului
XXI nu vor avea loc datorită
tehnologiei, ci datorită extinderii
conceptului a ceea ce înseamnă să
fii OM" (John Naisbitt).