Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
M Eminescu
M Eminescu
POET ROMÂN
MIHAI
EMINESCU
“Rege el
însuşi al
cugetării
omeneşti,
care alt Rege
ar fi putut să-l
distingă ?”
Titu Maiorescu
M. Eminescu s-a
născut la Ipoteşti,
judeţul Botoşani la 15
ianuarie 1850, ca
al 7-lea copil din cei
11 ai căminarului Gh.
Eminovici şi ai
Ralucăi Juraşcu.
“Era o frumuseţe !
O figură clasică încadrată de nişte
plete mari negre; o frunte înaltă şi
senină; nişte ochi mari – la aceste
ferestre ale sufletului se vedea că
cineva este înăuntru; un zâmbet
blând şi adânc melancolic.
Avea aerul unui sfânt tânăr
coborât dintr-o veche icoană, un
copil predestinat durerii, pe chipul
căruia se vedea scrisul unor
chinuri viitoare” .
( I.L.Caragiale, In Nirvana )
Mihail Pascali –actor, vara - director de teatru în provincie:
“Am şi eu un băiat în trupă care citeşte mult; este foarte învăţat, ştie
nemţeşte şi are mare talent: face poezii (…) Si-mi povesti cum găsise într-un
otel din Giurgiu pe acel băiat – care slujea în curte şi la grajd – culcat în fân şi
citind Schiller. In ieslele grajdului, la o parte, era un geamantan – biblioteca
băiatului – plin cu carţi nemţeşti. Băiatul era foarte blând, de treabă, nu avea
nici un viţiu”;
Ipoteşti
Casa memorială Mihai Eminescu
Brătescu-Voineşti explica
“Luceafărul”, referindu-se la viaţa poetului:
• Luceafărul este Eminescu,
• Fata de împărat este Veronica Micle,
• Cătălin este Caragiale, iar
• Demiurgul este Titu Maiorescu .
”Niciodată nu s'ar fi gândit măcar să o publice
( poezia ): publicarea îi era indiferentă, unul sau altul
din noi trebuia să-i ia manuscrisul din mână şi să-l
dea la Convorbiri Literare !” ( Titu Maiorescu )
A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată,
Din rude mari, împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
-“Ce-ti pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul ?
( G. Calinescu )
“Pe cât se poate
omeneşte prevedea,
literatura poetică
română va începe
secolul al 20-lea sub
auspiciile geniului lui,
şi forma limbii
naţionale, care şi-a
găsit în poetul
Eminescu cea mai
frumoasă înfăptuire
până astăzi, va fi
punctul de plecare
pentru toată
dezvoltarea viitoare a
vestmântului cugetării
româneşti”.
Titu Maiorescu