Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Poluarea solurilor
1. După provenienţă apele uzate sunt:
• ape uzate menajere: poluanţii sunt resturi alimentare, dejecţii,
săpun, detergenţi, microorganisme, ouă de paraziţi
• ape uzate din zootehnie cu resturi de furaje, aşternut de grajd,
dejecţii
• ape uzate industriale împărţite în:
• ape de răcire folosite în industria siderurgică,
petrochimică, termoenergetică
• ape uzate de spălare şi transport rezultate de la
prelucrarea materiilor prime
• ape provenite din secţiile de producţie – utitilizate în
procesul de fabricaţie ca mediu de dizolvare sau de
reacţie, iar poluanţii sunt substanţe provenite din materii
prime şi finite (acestea au efectul de poluant major)
2. Principalii poluanţi ai apelor: sunt de origine:
- organică,
- anorganică şi
- biologică.
• Poluarea organică specifică mai ales fabricilor de celuloză
care folosesc şi poluează cantităţi foarte mari de apă.
• Chiar la o epurare puternică a acestora, de peste 95%,
rezultă cantităţi mari de poluanţi, deci efluentul (apa uzată)
trebuie să aibă un debit suficient de mare pentru o diluţie
corespunzătoare.
• Alte surse de poluare organică: abatoare, fabrici de
conserve, de zahăr, industria petrochimică şi a chimiei
organice de sinteză, detergenţilor, medicamentelor,
coloranţilor.
• Poluarea anorganică este caracteristică industriei
clorosodice, de extracţie a petrolului, petrochimică
• Poluarea biologică prezentă mai ales în marile aglomerări
umane, zootehnie, abatoare şi e caracterizată de prezenţa
microorganismelor patogene în ape.
3.Poluarea apelor de suprafaţă
3.1. Efluenţi. Receptori. Emisari
Efluenţi= ape uzate (poluate prin procesele de
producţie la care au participat) care se varsă în
ape curgătoare sau stătătoare.
Emisari = când receptorii (ape curgătoare,
stătătoare, sau din bazine artificiale) au
posibiliatea de a curge către altă apă de
suprafaţă căreia sa-i transmită substanţele
poluante
Ape receptoare = apele ce primesc ape uzate
.
3.2. Variaţii sezoniere ale gradului de poluare a
apelor
• Debitul efluentului depinde de activitatea
industrială care îl generează.
• Debitul receptorului are variaţii sezoniere
funcţie de debitul râului (receptor).
• Concentraţia substanţei poluante (gradul de
poluare) a receptorului va fi mai ridicată în
perioade secetoase şi mai scăzută în perioade
umede.
3.3.Eutrofizarea apelor de suprafaţă şi consecinţele ei
(trophis – hrană, gr.)
• Eutrofizare = îmbogăţirea apelor cu substanţe nutritive (mai
ales azot şi fosfor) în mod direct sau prin acumularea de
substanţe organice din care rezultă substanţe nutritive
pentru plante
• Urmarea imediată a eutrofizării este creşterea luxuriantă a
plantelor de apă, mai ales a algelor (fenomenul cunoscut
sub numele de „înflorirea apelor”) însoţite uneori şi de
creşterea conţinutului de oxigen.
• După moarte, biomasa acestor plante se descompune în
stare de imersie. Pentru descompunerea de către
microorganisme se consumă oxigenul din apă (CBO –
consum biochimic de oxigen).
• Cand conţinutul de substanţe organice e în curs de
descompunere, iar temperatura e ridicată, CBO are
valori mai mari şi oxigenul din apă scade. Deci
organismele care au nevoie de Oxigen pot muri.