*

Proiect realizat de:Bucatariu Andreea

Condurachi Daniela
Hobjilă Gabriela
Oniciuc Elena
Savin Andreea
Radiaţii ionizante 1
 NOŢIUNI GENERALE PRIVIND RADIAŢIILE IONIZANTE

RADIAŢIA reprezintă energia emisă de o sursă şi transmisă prin spaţiu sub formă de unde sau particule.
În viața de zi cu zi întâlnim diferite tipuri de radiații atât neionizante - cum ar fi lumina, undele radio,
microunde - cât si ionizante - razele X, gamma, etc.
Clasificarea radiatiilor:
a. După natura lor, radiaţiile pot fi:
 radiaţii electromagnetice: undele din domeniul radio, TV, radar, microunde, infraroșii, luminoase,
ultraviolete, razele X, gamma, cosmice;
 radiaţii corpusculare: electroni, protoni, neutroni, alfa.
b. După energia transportată, radiaţiile pot fi:
 radiaţiile neionizante: undele din domeniul radio, TV, radar, microunde, infraroșii, luminoase,
ultraviolete;
 radiaţiile ionizante: particule sau unde electromagnetice cu o lungime de undă de maximum 100
nanometri (o frecvență de minimum 3 × 1015 Hertz) capabile să producă ioni, direct sau indirect -
razele X, gamma, radiații cosmice.
Radiaţii ionizante 2
Radiaţii ionizante 3
Radiaţiile ionizante apar atunci când există o sursă de radiaţii. Sursele de radiaţii ionizante sunt grupate
în două mari categorii:
 surse naturale - materiale radioactive existe în mod natural în mediu
 surse artificiale - materiale radioactive produse artificial sau generatoarele de radiații – dispozitive
capabile să genereze radiații ionizante, precum razeX,neutroni, electroni sau alte particule încărcat
Cele mai cunoscute tipuri de radiații ionizante sunt:
 radiaţiile alfa,
 radiaţiile beta,
 radiaţiile gamma,
 razele X şi neutronii.

Radiaţii ionizante 4
Radiaţii ionizante 5
Radiaţia alfa (α) – radiaţie corpusculară formată din particule încărcate pozitiv (nuclee de heliu),
compuse din doi protoni şi doi neutroni, emisă de izotopi naturali (cum ar fi uraniu,toriu și radiu) și
artificiali (cum ar fi cesiu, plutoniu și americiu). Are următoarele caracteristici:
• nu sunt penetrante, pot pătrunde doar în stratul exterior al pielii (epidermă),
• parcursul în aer este de 3 - 4 cm,
• pot fi ecranate de o foaie de hârtie,
• prezintă un risc sever la iradierea internă (prin pătrunderea radionuclizilor emițători
alfa în organism).

Radiaţia beta (β) – fascicule de electroni sau pozitroni cu următoarele proprietăți:

• puterea de penetrare este mai mare decât a particulelor alfa, având capacitatea de apenetra pielea,
• pot fi ecranate de plastic, foiţă subţire de aluminiu
• prezintă un risc mediu la iradierea interna si externa

Radiaţii ionizante 6
Radiaţiile gamma (γ) sunt radiaţii electromagnetice de energii înalte sau fotoni emişi din nucleul unui
atom.
• sunt penetrante, au capacitatea de a traversa complet organismul,
• pot fi ecranate de materiale cu Z mare (Pb),
• prezintă risc radiologic semnificativ la iradierea internă și externă

Razele X sunt radiaţii electromagnetice ionizante situate în domeniul spectral dintre radiaţiile gamma
şi ultraviolete.

Neutronii sunt particule nucleare fără sarcină electrică care:

• sunt foarte penetrante, pot parcurge distanţe mari în aer
• pentru ecranare sunt necesare materiale foarte groase cu conţinut de hidrogen (beton
apă sau parafină)
• prezintă risc radiologic mare asupra organismului.

Radiaţii ionizante 7
Radiaţii ionizante 8
 *
Metodele de detectare şi măsurare a cantităţi de raze ionizate sunt studiate într-un compartiment al
fizicii numit dozimetrie.
 Dozimetria este ştiinţa care studiază principiile şi mijloacele de înregistrare şi apreciere cantitativă
a radiaţiilor ionizate.
Unităţile dozimetrice utilizate sunt specifice procesului de producere a radiaţiilor, naturii lor şi efectelor
pe care le produc.
Se introduc, de asemenea, unităţi speciale pentru calculul acţiunii biologice a radiaţiei.
Expunerea sau doza de ioni reprezinta cantitatea de sarcina electrica produsa de radiatia ionizata
in unitatea de masa.(Se masoara in C/Kg. Unitatea tolerata este Röntgen (R), cea mai veche unitate de
masura pentru doza de iradiere).
Unitatea de masură în S.I. a primit denumirea de sievert (v). Un v este doza echivalentă pentru tesutul
iradiat cu radiaţii avand factorul de calitate Q = 1, atunci cand doza absorbită în acel ţesut este un gram.
Radiaţii ionizante 9

Se mai foloseste ca unitate de masura rem (röntgen equivalent man).

 *
OCHI: doze mari produce cataractă

GLANDĂ TIROIDĂ: prin acumulare de iod radioactiv poate apărea risc cancerigen

PLĂMÂNI: prin inhalare de material radioactiv poate risc de malignizare

STOMAC: prin ingestie de substante radioactive poate apărea cancer gastric

PIELEA: doze mari pot produce leziuni-arsuri şi eritem

ORGANE DE REPRODUCERE: doze mari pot produce sterilitate

MĂDUVA ROŞIE: radiaţiile pot produce leucemie şi alte leziuni ale sistemului hematoformator

Radiaţii ionizante
10
 
http://www.insp.gov.ro/cnmrmc/images/ghiduri/Ghid-
Educatie-pentru-sanatate.pdf
http://www.anpm.ro/efectele-radiatiilor-asupra-
sanatatii-oamenilor
http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Volneans
chi_radiodiagnostic_radioterapie_2000/2.dozimetria_ra
diatiilor_ionizate.pdf

Radiaţii ionizante 11