RĂZBOIUL

DE
INDEPENDENŢĂ
1877
 SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ
 1867 – Imperiul Habsburgic devine
Austro-Ungaria;
– Transilvania este incorporată Ungariei;

 Au loc răscoale antiotomane

- 1875 în Bosnia-Herţegovina
- 1876 în Serbia şi Muntenegru, în Bulgaria;

 Imperiul Ţarist sprijină răscoalele antiotomane;

 1877 – începe războiul ruso-turc;

 PREGĂTIREA PENTRU RĂZBOI.
PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT
A ROMÂNIEI
 În aprilie 1877, Rusia declară război Turciei;
 Trupele ruseşti străbat teritoriul României,
trec Dunărea şi atacă Imperiul Otoman;
 În România are loc mobilizarea generală;
 La 9 Mai 1877, ministrul de externe al
României, Mihail Kogălniceanu, proclamă , în
Parlamentul României, Independenţa de Stat
a României;
 România nu mai plăteşte tribut turcilor -
917.000 lei, dând banii Ministerului de Război
Citirea Proclamaţiei de Independenţă
“ În stare de rezbel cu legăturile
rupte, ce suntem? Suntem
independenţi, suntem naţiune
de sine stătătoare....
Ce-am fost înainte de declararea
rezbelului? Fost-am noi dependenţi
către turci? Fost-am noi provincie
turcească? Avut-am noi pe sultan
ca suzeran? Străinii au zis acestea;
noi nu am zis-o niciodată.
Aşadar, domnilor deputaţi, nu am
nici cea mai mică îndoială şi frică de
a declara în faţa Reprezentanţei
Naţionale că noi sîntem o naţiune
liberă şi independentă “
 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RĂZBOI
 Atacurile ruşeşti sunt respinse de două ori de
către turci, în faţa Plevnei;
 În iulie, Marele Duce Nicolae îi cere ajutor lui
Carol I, rugându-l pe acesta să intre în război
cu armata României;
 În august, armata română trece Dunărea,
îndreptându-se spre Plevna;
 Armata română intră în război cu 587.000 de
oameni, 190 de tunuri şi 4 nave de război-
”Rândunica”, “Fulgerul”, “Ştefan cel Mare”,
“România”;
 Conducătorii armatelor
CAROL I

Gen. Alexandru Cernat

 Conducătorii armatelor
MARELE DUCE
NICOLAE
OSMAN PAŞA

AHMED PAŞA
Trecerea podului peste Dunăre de
către armata română
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RĂZBOI
 Pentru a cuceri Plevna, armata română
trebuia să cucerească mai întâi redutele
Griviţa I şi Griviţa II;
 Abia după cel de-al patrulea atac sunt
cucerite cele două redute (august); mor mii
de români, iar locul unde au avut loc luptele a
fost numit “Valea Plângerii” sau “Valea
Sângelui”;
 La sugestia regelui Carol I, se trece la asediul
Plevnei;
 Armata română cucereşte Rahova, în
noiembrie;
Cucerirea redutei Griviţa
PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RĂZBOI
 Comandantul turcilor de la Plevna, Osman
Paşa, încearcă să spargă încercuirea, dar
turcii sunt atacaţi din mai multe părţi, iar
Osman Paşa, rănit, se predă generalului
român Mihail Cerchez, în noiembrie 1877;
 Trupele române cuceresc Smârdanul, apoi, în
ianuarie 1878, Vidinul;
 Turcii capitulează în ianuarie 1878.
Regele Carol I, la Smârdan Atacul de la Smârdan,
pictură de N. Grigorescu
 RECUNOAŞTEREA INDEPENDENŢEI
ROMÂNIEI
 În februarie şi iulie 1878 au loc tratative de
pace între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist,
tratative la care România nu este acceptată să
participe;
 În urma tratativelor dintre cele două imperii,
România pierde 3 judeţe din Basarabia, dar
primeşte, în schimb, Dobrogea, Delta Dunării
şi Insula Şerpilor;
 Până în 1880, toate statele recunosc
independenţa României
Harta schimbării de teritorii după 1878