Spitalul Clinic Copii „Dr. V.

Gomoiu”

Principii de nutriţie pediatrică

Dr. Hurduc Victoria

 Statusul nutritional

 Influențează aspecte esențiale ale sănătății copiilor

 dinamica creșterii și a dezvoltării pre și postnatale
 dezvoltarea sistemului imun (factor cheie – “educație imună”)
 performanțele fizice
 potențialul cognitiv (rol critic – primele 8 săpt postnatale)

 Contribuie la stabilirea epigenotipului individual (nutrigenomică

personalizată)

 Modulează morbiditatea și mortalitatea de-a lungul vieții

 Determină nivelul cheltuielilor de sănătate

 Statusul nutritional
 Rol critic – primele 1000 de zile ale dezvoltării umane din
momentul concepției până la vârsta de 2 ani
 “programare metabolică “ cu rol fundamental
 subnutriția materno-fetală – consecințe îndelungate:
• talia finală
• greutatea la naștere a urmașilor
• performanțele educaționale și psihosociale
• risc de boli cronice (DZ tip 2, HTA, stroke,
• dislipidemii, osteoporoză, neoplazii, etc)
 Talia vârstei de 2 ani = factor predictiv decisiv al capitalului uman,
cu impact asupra generațiilor următoare
 Tranzitia nutritiei
 Paradox nutrițional modern specific sec al XX- lea
 coexistența în aceleași regiuni/familii a subnutriției
tradiționale cu supranutriția (800 mil de subnutriți versus 1
bilion de obezi)

 Apariția bolilor netransmisibile asociate nutriției

 Subnutriția împreună cu deficitele de Fe, Zn, I, vit A se situeaza

printre cei “15 cei mai mari ucigași “

 “Tranziția nutriției” către obezitate accelerează riscul creșterii

populației cu nivele scăzute ale deficitului ponderal, dar cu nivele
persistent crescute ale deficitului statural

“Nu există o investiție mai avantajoasă decât a hrăni copiii

cu o mâncare bună “
 Impactul malnutritiei
 Subnutriția materno-fetală din țările cu venit scăzut/mediu
 problemă majoră → consecințe negative pe termen
• scurt – creșterea semnificativă a morbidității,
mortalității și dizabilității (coeficientul DALY)
• lung – dezvoltare fizică, cognitivă și potențial
economic nesatisfăcătoare

 cerc vicios: malnutriție imunodeficiență infecție

 Studiu longitudinal: sporul ponderal – IQ → naștere – 8 ani

• eșecul creșterii la sugari → deficit cognitiv constant la 8 ani
• intervalul critic: naștere → vârsta de 8 săptămâni

 Copiii subnutriți au un potențial cognitiv scăzut, cu impact asupra

nivelului de educație și a productivității ulterioare
 Paradoxul nutritional modern
 Coexistenta in aceleasi regiuni/familii a nutritiei inadecvate
(malus nutrire – malnutritie) prin:
• deficit (subnutritie)
→ a unuia sau mai multor nutrienti
• exces (supranutitie)

 Aparitia bolilor netransmisibile asociate nutritiei

 Subnutritia impreuna cu deficitele de Fe, Zn, I, vitamina A se situeaza

printr cei “ 150 cei mai mari ucigasi” (din 136)
 Statusul nutritional optim
 Echilibru → necesarul si aportul adecavt (cantitativ si calitativ)
• macronutrienti (P, G, L)
• micronutrienti (vitamine, minerale)
• Apa

 Aportul energetic (consumul de alimente):

• discontinuu si variabil

 Consumul energetic este permanent si variabil

• varsta, sex, activitatea fizica, starea de sanatate, etc

6 – 12 ani - metabolism bazal ≈ 50%

- crestere ≈ 35%
- activitate fizica ≈ 25%
- pierderi fecale ≈ 8%
- termogeneza ≈ 5%
 Necesarul energetic
 1Kcal = 4,184 KJ
 0-6 luni = 110 kcal/kgcorp/zi
 7-12 luni = 100 kcal/kgcorp/zi
 1-3 ani = 102 kcal/kgcorp/zi (≈ 1300 Kcal/zi)
 4-6 ani = 90kcal/kgcorp/zi (≈ 1700 Kcal/zi)
 7-10 ani = 70 kcal/kgcorp/zi (≈ 2200 Kcal/zi)
 11-18 ani = 40 - 55 kcal/kgcorp/zi (≈ 2500-3600
Kcal/zi)
 Kcal/zi =1000 + 100 x vârsta (ani)
 Necesarul energetic
Asigurat de activitatea energetică a macronutrienţilor:
 Proteine =10 - 30% (rol predominant structural)
 1 g = 4 kcal
 Carbohidraţi = 50 - 55%
 1 g = 4 kcal (lipidele şi proteinele ard în focul glucidelor)
 Grăsimi = 30 - 35%
 1 g acizi graşi cu lanţ scurt = 5,3 kcal
 1 g acizi graşi cu lanţ mediu = 8,3 kcal
 1 g acizi graşi cu lanţ lung = 9 kcal
 Aportul energetic anormal la copil
 Deficitul aportului  Boli cronice la
energetic = subnutriţie vârsta de adult
 G mică la 1 an
 Hipostatură  Incidenţa BCV, DZ

 Aportul energetic
excesiv =  HTA
 Suprapondere  Obezitate
 Obezitate  Sdr metabolic
 DZ
 Apa
 Balanţa hidrică = echilibrul dintre aportul şi
pierderile de apă
 Aportul hidric
 lichidele ingerate
 apa provenită din alimente
 procese de oxidare (apa metabolică)
 Eliminările hidrice
 renală - diureză
 cutanată - perspiraţie
 pulmonară - respiraţie
 intestinală - materii fecale
 Necesarul de apă
 Cantitatea de apă din organism este invers
proporţională cu vârsta

 Necesarul hidric
 1,5 ml/kcal  0-6 luni 0,7 L/zi
 150 ml/kg la nn/sugar  7-12 luni 0,8 L/zi
 50-60 ml/kg la copil  1-3 ani 1,3 L/zi
 4-8 ani 1,7 L/zi
 9-13 ani 2,4 L/zi
 Necesarul de apă
 Copiii - risc crescut de deshidratare

 rata metabolică crescută

 suprafaţa cutanată mare raportată la greutatea
corporală (pierderi mari prin evaporare)
 capacitatea redusă a rinichilor de a limita diureza

 Aportul scăzut - deshidratare

 Intoxicaţia cu apă - hiponatremie, astenie, greaţă,

vărsături, diaree, poliurie, convulsii
 Macronutrienţi - Glucidele
 Rol
 energetic - principala sursă de energie
 structural – membrane celulare, ţesutul conjunctiv şi nervos,
hormoni, enzime, anticorpi

 Reprezentate de:
 monozaharide (glucoză, fructoză, galactoză)
 dizaharide (lactoză, maltoză, zaharoză)
 oligozaharide (3-10 monozaharide)
 polizaharide (amidon, glicogen, fibre)

 Se recomandă consumul de glucide complexe cu limitarea celor simple

la 10%

 Aportul inadecvat
 Deficit - hipoglicemie, malnutriţie
 Exces - obezitate, DZ, carii dentare
 Macronutrienţi - necesarul
glucidic
 Valoare medie ≈ 10 g / Kg / zi
 Prematur = 6 - 8 g/kg/zi (deficit pasager de
lactază)
 Dismatur = 18 - 25 g/kg/zi (risc crescut de
hipoglicemie)
 Sugar şi copil mic = 12 g/kg/zi
 Copil = 10 g/kg/zi
 Dieta cu indice glicemic scazut (HC complexe)
 Macronutrienţi - Glucidele
Fibre = polizaharide nedigestibile (celuloză, hemiceluloză,pectină, lignină)

 Rol
 asigură un tranzit intestinal normal (reduce incidenţa cancerului de colon,
SII, constipaţiei)
 absorb sărurile biliare - efect hipocolesterolemiant (scade incidenţa BCV)
 întârzie absorbţia glucidelor (modularea secreţiei de insulină)
 imunomodulator – sinteza intestinala de Ig A; citokine; cresc limfocitele
 oligofructoza creste absorbtia de Ca
 favorizeaza sinteza SCFA (ac. butiric, acetic, proprionic) cu rol energetic
intestinal
 inhiba Clostridium spp, Bacteroidele
 Macronutrienţi - Glucidele

 Excesul de fibre diminuă absorbţia Ca, Fe, Mg, Zn

 Surse: produsele de origine vegetală şi cerealele

 Necesarul zilnic = 14 g / 1000 Kcal ingerate

 Formule de lapte : GOS/FOS = 9/1

 Macronutrienţi
Glucidele - oligozaharide
 Oligozaharidele
 polimeri formaţi din 3-10 monozaharide
 cele mai cunoscute

 fructooligozaharidele (FOS) - lanţuri scurte de oligozaharide

compuse din D-fructoză şi D-
glucoză
 xilooligozaharidele (XOS) - formate din oligozaharide care
conţin resturi de xiloză
 galactooligozaharidele (GOS) - amestec de oligozaharide
cuprinzând D-glucoza şi D
galactoza
 Macronutrienţi
Glucidele - oligozaharide
 Rol prebiotic
 efect benefic asupra organismului → cresc numărul
şi/sau îmbunătăţesc activitatea bifidobacteriilor şi a
bacteriilor lactice acidofile
 Surse
 FOS - roşii, usturoi, banane, orz, secară
 GOS - boabele de soia,
- LM conţine peste 130 tipuri
 În prezent - formule de lapte îmbogăţite cu
GOS, FOS
 Macronutrienţi - Lipidele
 Acizii graşi (forma „cis”)
 Saturaţi (ex acid palmitic, stearic, butiric)
 Nesaturaţi (poziţia şi numărul dublelor legături)
 mononesaturaţi MUFA (acid oleic) – ω 9
 polinesaturaţi PUFA (acid linoleic, linolenic) – ω 3 şi ω 6
 în alimente sub formă esterificată (trigliceride, fosfolipide)
 Sterolii
 Colesterol (origine animala)
 Fitosteroli (de origine vegetală)
 Surse: produse de origine animală si vegetala (uleiuri, seminţe)
 Rol
 energetic – cea mai economică forma de stocare energetică
 structural – hormoni, prostaglandine, leucotriene, tromboxani, membrane
(fosfolipide)
– SNC
 transport – vitamine liposolubile (A, D, E, K ), acizi graşi esenţiali
(acid linolenic, acid linoleic)
 Macronutrienţi - Lipidele
 Acizii graşi nesaturaţi
 mononesaturaţi MUFA ω9 (acid oleic) - ulei măsline, ulei rapiţă,
- nuci, arahide, avocado
 polinesaturaţi PUFA (esenţiali – procuraţi din alimentaţie)

* ω 6 - acid linoleic 18:2 → acid arahidonic (ARA) - plante cu

seminţe (porumb, floarea soarelui, soia, bumbac)
• ω3 - acid linolenic 18:3 (ulei de in) → acid eicosapentaenoic

20:5 (EPA)- ulei peşte, scrumbie, somn, sardine; acid

docosahexaenoic 22:6 (DHA)
 Organismul uman nu poate sintetiza ω 6 (ac linoleic) si ω 3 (acid
linolenic)
 Ac. Eicosapentaenoic (EPA/ 20:5) → eicosanoizi (PG, LT, Tx)
 Macronutrienţi - Lipidele
 Rol LC – PUFA (acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ
lung: EPA, DHA)
 precursori ai citokinelor, prostaglandinlor şi
tromboxanilor
 rol în dezvoltarea sistemului imun
 protecţie antialergică
 rol în dezvoltarea creierului( performanţe intelectuale),
retinei
 efecte protectoare: acţiune hipocolesterolemiantă,
scăderea trombogenezei, scăderea
TA
 Macronutrienţi - Lipidele
 Aport inadecvat
 Crescut
 dislipidemii - risc BCV
 surplus ponderal, obezitate
 steatoză hepatică non alcoolică → steatohepatită
 Scăzut – deficienţe de acizi graşi esenţiali,
deficienţe vitaminice
 Recomandări
 consum de peşte de 2 ori / săptămână
 raportul grăsimile polinesaturate/saturate > 0,8 – efect hipocolesterolemiant
 evitarea formelor „trans” (prelucrare industrială, termică), rol în aterogeneză
 Raport ω 6 / ω 3 ≈ 4/1
 DHA (22: 6n-3) ≈ 10 mg/Kg/zi (obligatoriu in primele 6 luni → concentrare in
cortexul prefrontal → procese asociative si memorare)
 Macronutrienţi - Proteinele
 Valoare biologică = conţinutul în aminoacizi
esenţiali
 proteinele animale > proteinele vegetale (oul = referinţa
standard)
 Aa esenţiali (fără sinteză endogenă → aduşi din
alimentaţie)
 Triptofan, izoleucină, leucină, valină, histidină, lizină,
metionină, treonină, fenilalanină
 Aa condiţionat esenţiali arginină, tirozină, cisteină,
taurină – sinteză endogenă deficitară la prematuri,
nou-născuţi (→ aduşi din alimentaţie)
 Macronutrienţi - Proteinele
 Proteinele
 complete (conţin aminoacizii esenţiali)
 parţial complete (conţin toţi aminoacizii esenţiali dar în cantităţi
necorespunzătoare)
 incomplete (lipsite de 1-2 aminoacizii esenţiali, cei prezenţi în
cantităţi necorespunzătoare)
 Rol
 Structural - componente ale tuturor celulelor, turnover-ul celular
 Funcţional - enzime, hormoni, anticorpi
 Energetic
 Transportor – (BI, Fe, Cu, Ca etc), presiunea coloidosmotică, echilibrul
acido-bazic
 Surse
 proteine complete: carnea (actina, miozina, mioglobina), lactatele
(cazeina, lactalbumina, lactoglobulina), ouăle (ovalbumina),
 proteine parţial complete: legumele (fasole, linte, mazăre, cartof -
legumelina), cerealele (gliadina, glutenina, leucozina), soia (gliacina)
 incomplete: porumb (zeina), reticulina, colagenul din carne
 Macronutrienţi - Proteinele
 Necesar
 0-6 luni alimentaţi natural = 1,8-2,3 g/kg/zi
 0-6 luni alimentaţi artificial = 3-3,5 g/kg/zi
 7-12 luni = 1,5-2 g/kg/zi
 1-3 ani = 1,2 g/kg/zi
 4-6 ani = 1,1 g/kg/zi
 7-10 ani = 1 g/kg/zi
 9-13 ani = 0,95 g/kg/zi
 14-18 ani = 0,85 g/kg/zi
 la sugar 50% de origine animală
 la copil 2/3 de origine animală
 creşte cu 20-30% după boli infecţioase (chiar 30-50% în cazul BDA)
 Aportul inadecvat
 scăzut – malnutriţie proteică (edematoasa)
 crescut - afecţiuni renale, gastrointestinale
 Micronutrienţii
 Substanţe ce nu pot fi sintetizate in organism
 Furnizate prin alimentaţie
 Fără valoare calorică
 Vitamine
 liposolubile A, D, K, E
 hidrosolubile B, C
 Minerale
 macrominerale: necesar zilnic > 100 mg
 Na, K, Ca, Cl, P, S, O, H, C, N
 microminerale (oligoelemente): necesar zilnic < 100 mg
 27 – 11 considerate esenţiale: Fe, Mg, Mn, I, Zn, Cu, Fl, Cr,
Se, Co, Mb
 Micronutrienţii
 Carenţa determinată de:
 Aportul alimentar inadecvat
 Malabsorbţie
 Insuficienţa biliară, pancreatică
 Afecţiunile hepatice
 Toxicitate
 Vitaminele liposolubile (se depozitează în ficat,
ţesutul adipos)
 Vitaminele hidrosolubile - doze mari, IRC
 Vitamina A
 Retinol, retinal, acid retinoic – sursa = produsele
animale (lactate, ficat, gălbenuş de ou)
 Carotenoizi (precursori) – sursa fructe şi legume
 Rol
 fotorecepţie (sinteza pigmenţilor vizuali retinieni -
rodopsină şi iodopsină)
 funcţionalitatea barierei epiteliale cutaneo-mucoase
 diferenţierea celulară, reproducere
 sistemul imun
 antioxidant betacaroten
 Vitamina A
 Necesarul zilnic (1 µg = 3,3 UI retinol)
 0-6 luni = 400 µg (1320 UI)
 6-12 luni = 500 µg (1650 UI)
 1-3 ani = 300 µg (990 UI)
 4-8 ani = 400 µg (1320 UI)
 9-13 ani = 600 µg (1980 UI)
 14-18 ani = 700-900 µg (2310-2970 UI)
 Malabsorbţie 2000-5000 UI/zi
 Vitamina A
 Retinolul seric = 20 - 60 µg/dl
 Carenţa < 20 µg/dl
 tulburări de vedere, keratoftalmie
 alterarea barierei epiteliale (cheratinizare) - tegumente, epiteliu
respirator, gastrointestinal, genito-urinar
 risc crescut de infecţii
 Toxicitatea (> 6000 µg/19800 UI/zi)
 anorexie, întârzierea creşterii
 cefalee, vărsături (HIC)
 alopecie, diplopie, dureri musculare, osoase
 hepatosplenomegalie, hepatotoxicitate
 excesul carotenoizilor colorarea în galben-portocaliu a
tegumentelor (palme, plante) - carotenodermie
 Vitamina E
 Rol
 antioxidant – esenţial pentru SNC, retină, muşchi
 Surse
 uleiuri vegetale, peşte, cereale, legume verzi, nuci
 Carenţa (raport α tocoferol / lipide < 0,8 mg/g)
 susceptibilitate crescută la prematuri - trombocitoză, edeme,
anemie hemolitică
 leziuni neuro-musculare (ataxie, disartrie, oftalmoplegie, miopatie)
 Toxicitate extrem de rară (1000-1500UI/zi)
 Necesarul zilnic
 4 – 5 mg/zi la sugari
 15 mg/zi la copiii mari
 Vitamina K
 Rol
 sinteza – factorilor de coagulare II, VII, IX, X,
– proteinelor C, S
 Sinteza osteocalcinei (mineralizarea osoasă)

 Sursa (filochinone – K1, menachinone – K2)

 alimentară
 predominant din legume verzi (K1)
 cantităţi mai mici: lactate, carne, ouă, cereale, fructe (K1 şi K2)
 bacteriile intestinale (K2) – susceptibilitate crescută faţă
de deficitul K2 la nou-născut
 cantitate scăzută în LM (20 UI/L faţă de 60UI/L în LV)
 Necesarul zilnic
 2 μg/zi la sugari  75 μg/zi la copiii mari
 Vitamina K
 Carenţa – timp de protrombină prelungit
 LM = 15 µg/L, LP cantitate de 4 ori mai mare → risc de deficientă
la nou-născuţii alimentaţi natural
 sdr hemoragipare (hipoprotrombinemie)
 studii – scăderea densităţii osoase, osteoartrită
 Toxicitate rară – utilizarea menadionei parenteral (compus sintetic K3)
 anemie hemolitică, hiperbilirubinemie, icter nuclear
 Tratament
 B hemoragică a nou-născutului – profilaxie/tratament 1mg (0,5 mg
prematur) vitamina K i.m./s.c. sau p.o. 2 mg la naştere + 2 mg la 1-2
săptămâni + 2 mg la 4 săptămâni
 sdr malabsorbţie / b hepatice cr - adm cronică po 2,5-5mg de
2 - 7 x / săptămână
 Vitamina D
 2 forme
 colecalciferol D3 – piele (expunere la soare)
 ergocalciferol D2 – plante
 Rol
 Mineralizarea osoasă
 Surse
 uleiul, ficatul de cod, peşte (macrou, hering, somon,
sardine), drojdia de bere, ficat, ou
 lapte – conţinut scăzut în LM (22UI/L)
 Necesarul zilnic
 25 μg/zi la sugari  50 μg/zi la copiii mari
 Vitamina D
 Carenţa – creşterea FAL şi a PTH
– scăderea 25-OH-D seric < 50 nmol/L (20ng/ml)
 hipocalcemie, hipofosfatemie, tetanie

 rahitism

 osteomalacie (adulţi)

 Toxicitate 25-OH-D seric >150 ng/mL

 cefalee,

 greţuri, vărsături, anorexie, diaree,

 iritabilitate,

 scădere ponderală, deshidratare

 insuficienţă renală funcţională,

 calcinoză tisulară (depuneri de calciu în rinichi, inimă, plămâni,

timpan, vase)
 Vitamina D
 Profilaxie
 expunere la soare la rasa albă
 30 min/săptămână dezbrăcat (în pampers)
 2 ore/săptămână îmbrăcat, fără căciulă
 p.o. vit D2 10µg/400 UI/zi între 0 şi 18 luni apoi în
sezonul rece pe toată perioada creşterii
 sdr malabsorbţie doze – vit D2 de 2-4 ori mai mari sau
– vit D3 2-4 µg/kg/zi
 Tratament
 Vit D2 2000-5000 UI/zi timp de 2-6 săptămâni (5-10
pic/zi)
 sdr malabsorbţie vit D2 10000-25000 UI/zi p.o. sau 1,25-
OH2-D (calcitriol) 0,2 µg/kg/zi x 2-4 săptămâni
 Vitamina C (acidul ascorbic)
 Sursa
 fructe, legume (nu poate fi sintetizată de om)
 cantităţi reduse în LV
 Rol
 agent antioxidant, cofactor enzimatic, funcţii metabolice,
funcţionalitatea sistemului hematopoietic
 Carenţa (scorbut)
 febră, apetit redus, dureri la nivelul membrelor inferioare
(pseudoparalizie), anemie macro/microcitară, hiperkeratoză
foliculară, sdr hemoragipar, infecţii recurente, atrofie musculară
 Toxicitate (> 2g/zi)
 tulburări gastrointestinale: greaţă, diaree
 Necesarul zilnic
 40 – 50 mg/zi la sugari  65 – 75 mg/zi la copiii mari
 Vitamina B1 (tiamina)
 Rol funcţional
 coenzimă – metabolismul glucidelor
 sinteza acetilcolinei (conducerea nervoasă)
 Surse
 carne (în special de porc), legume, cereale integrale
 Carenţa (dg –proba terapeutică)
 boala beriberi: manifestări digestive, polineuropatie periferică, edeme,
IC, encefalopatia Wernicke, psihoza Korsakoff
 tratament: sugar 50-100 mg i.m./i.v. doză unică, copil 10-25 mg
i.m./i.v 14 zile apoi 5-10 mg/zi p.o.1 lună, adult 50 mg/zi p.o.(la sugari
alimentaţi natural se tratează şi mama)
 Toxicitate
 după adm parenterală cazuri izolate (prurit, reacţii anafilactice)
 Necesarul zilnic
 5 – 25 μg / zi sugari  copiii mari
 Vitamina B6
 Nume generic pentru 6 substanţe: piridoxina, piridoxal,
piridoxamină, formele 5- fosfat ale acestora
 Rol - coenzimă pentru numeroase enzime implicate în:
 metabolismul proteic, glucidic
 sinteza neurotransmiţătorilor (GABA)
 sinteza hemului
 Surse
 banane, carne, peşte, lapte, ouă, cereale integrale
 Carenţa
 izolată e rară - glosită, stomatită, iritabilitate, depresie
 sindroame – convulsii, anemie hipocromă, microcitară
 Exces (adm cronică)
 neuropatie senzorială periferică
 Necesarul zilnic
 0,1 – 0,3 mg/zi la sugari  2,4 mg/zi la copiii mari
 Vitamina B12 (cobalamina)
 Rol
 maturarea eritrocitelor, dezvoltarea SNC
 Surse
 exclusiv de origine animală: carne, peşte, viscere,
lactate, ouă
 Carenţa – rar întâlnită, prin aport alimentar scăzut
 anemie megaloblastică
 degenerare nervoasă medulară (ataxie)
 risc - sugarii alimentaţi natural de mame vegetariene
 Toxicitate – nu a fost descrisă
 Necesarul zilnic
 0,5 mg/zi la sugari  2,4 mg/zi la copiii mari
 Acidul folic (pteroilglutamat)
 Rol - coenzimă pentru enzimele implicate în
 metabolismul proteic şi al nucleotidelor
 sinteza hemului
 sinteza acizilor nucleici
 Surse
 principale = vegetale: spanac, broccoli, ciuperci, fasole uscată
 carne, ficat, cereale integrale
 Carenţa
 anemie megaloblastică, glosită, diaree, alterarea imunităţii mediată celular,
demenţă
 făt: defecte de închidere ale tubului neural (spina bifida, anencefalie),
retardul creşterii intrauterine
 Toxicitate
 convulsii, scăderea absorbţiei Zn
 Necesarul zilnic
 65 – 80 μg/zi la sugari  300 – 400 μg/zi la copiii mari
 Micronutrienţi - Mineralele
 O dietă echilibrată, cu alimente din toate
grupele majore, aduce cantităţi suficiente de
minerale
 cu excepţia Fe şi Fl la sugar
 Nevoi mai mari în
 perioadele de creştere
 0,3 g săruri minerale/zi pt sinteza a 1 g proteine
 efortul fizic
 stările febrile
 Calciul
 Cel mai bine reprezentat mineral din
compoziţia organismului
 99% oase, dinţi
 1% liber ionizabil (Ca++), legat de albumine,
globuline
 Surse
 lactate, legume frunzoase verzi, peşti cu oase
mici (sardine, somon), moluşte, stridii, migdale,
alune, susan
 Calciul
 Necesarul (RDZ)

 0-6 luni = 210 mg/zi (5,3 mmol/zi)

 7-12 luni = 270 mg/zi (6,8 mmol/zi)
 1-3 ani = 500 mg/zi (12,5 mmol/zi)
 4-8 ani = 800 mg/zi (20 mmol/zi)
 9-18 ani = 1300 mg/zi (32,5 20 mmol/zi)
 Calciul
 Rol
 formarea oaselor, dinţilor
 cofactor în procesul de coagulare
 transmiterea impulsului nervos, menţinerea tonusului muscular
 procesele de transport transmembranar
 Carenţa - hipocalcemie
 rahitism, tetanie, convulsii, aritmii cardiace, osteoporoză
 susceptibilitate crescută prematuri/dismaturi cu GN < 1500g
 Exces - hipercalcemie
 astenie, manifestări digestive, litiază renală, calcificări ţesuturi
moi, constipaţie
 Fosforul
 Rol
 85% în oase şi dinţi în combinaţie cu Ca (hidroxiapatita)
 15% activ metabolic – metabolism glucidic, protidic,
lipidic, energetic
 component important al membranei celulare
 Surse
 carne de pui, peşte, ouă; cantităţi mai mici în lactate,
leguminoase, cereale integrale, nuci
 Necesarul zilnic
 100 - 275 mg/zi la sugari  1250 mg/zi la copiii mari
 Fosforul
 Carenţa = hipofosfatemie (etiologie
nutriţională rară)
 afectare musculară, osoasă, cardiacă, renală,
anomalii ale transmiterii impulsului nervos,
hemoliză
 Exces = hiperfosfatemie
 tetanie
 risc potenţial – băuturi răcoritoare, alimente
semipreparate
 Magneziul
 Rol
 70 % la nivel osos – în combinaţie cu Ca şi P
 30 % în ţesuturile moi (26% la nivel muscular) şi fluide -
formarea unor sisteme enzimatice esenţiale (peste 300
de enzime celulare sunt activate de Mg)
 studii – rol în prevenţia bolilor coronariene (inhibarea
procesului de aterogeneză)
 Surse
 cerealele integrale, leguminoasele, legumele verzi,
nucile, cacao, ceaiul, lactatele
 Necesarul zilnic
 30 -75 mg/zi la sugari  350 - 400 mg/zi la copiii mari
 Magneziul
 Carenţa (rară)
 deficit de creştere
 hiperexcitabilitate neuromusculară
 tulburări digestive: greaţă, vărsături, anorexie
 afectare cardiacă: tahicardie, fibrilaţie ventriculară
 tulburări de memorie, personalitate
 Exces (dozele mari la copii cu insuf. renală)
 hTA, bradicardie
 retenţie urinară
 deprimare SNC → paralizie, comă
 Sodiul
 Rol
 60-65% - cation major al spaţiului extracelular (plasmă, ţesut nervos,
muşchi) – intervine în balanţa hidrică, echilibrul acido-bazic,
excitabilitatea musculară
 35-40% în compuşi anorganici la nivelul oaselor, secreţii digestive,
secreţia glandelor sudoripare
 Surse
 alimentele neconservate
 conţinut mai mare în lactate, carne, ouă, peşte decât în legume şi
cereale
 conţinut redus în fructe
 conţinut crescut în alimentele conservate, procesate industrial
 Necesarul zilnic
 0,12 – 0,30 g/zi la sugari  1,2 – 1,5 g/zi la copiii mari
 Sodiul
 Carenţa – hiponatremia
 hipoosmolaritatea plasmei → hiperhidratare
→ edem celular
 semne de suferinţă nervoasă centrală: cefalee, vărsături,
alterarea stării de conştienţă, convulsii
 Excesul
 hipernatremie
 pasajul lichidelor din spaţiul intracelular spre cel

extracelular: sete intensă, semne neurologice

 aport cronic - rol potenţial în patogeneza HTA
 Potasiul
 Rol
 cationul major al spaţiului intracelular
 rol important în activitatea musculară (în special a
muşchiului cardiac)
 intervine în echilibrul hidroelectrolitic, acido-bazic,
metabolismul glucidic, proteic
 implicat în funcţia respiratorie
 promovează creştera şi diviziunea celulară
 Surse
 fructe, legume, carne proaspătă, lactate
 prelucrarea, pregătirea termică scad conţinutul în K al
alimentelor
 Potasiul
 Deficit – hipopotasemia
 nu are de obicei cauză nutriţională
 slăbiciune musculară → paralizie
 constipaţie → ileus
 tahiaritmii cardiace → stop cardiac
 Exces – hiperpotasemia
 administrare parenterală
 risc vital
 hiperexcitabilitate musculară, tulburări de sensibilitate,
dispnee, confuzie, tulburări de ritm cardiac → bloc
atrioventricular
 Fierul
 2 forme
 Funcţional – înglobat în:
 hemoglobină
 mioglobină
 tisular
 Depozite
 feritină şi hemosiderină
 nou născut la termen - depozite pentru 4-6 luni
 prematur/dismatur/gemeni - depozite pentru 2-3 luni
 Rol
 Transportul oxigenului
 Oxidarea celulară
 Cofactor al enzimelor ce intervin în metabolismul
mediatorilor dopaminergici şi serotoninergici
 Fierul
 Surse
 Lapte
 laptele uman - 1 mg/L, coeficient de absorbţie
30-50%
 laptele de vacă - 0,5-1,4 mg/L coeficient de
absorbţie 10-20% (10 l/zi pt a
acoperi necesarul)
 formulele lapte - coeficient de absorbţie 4-10%
 Carne - coeficient de absorbţie 10-20%
 Legume, cereale – acid fitic scade absorbţia
 Fierul
 Carenţă – cel mai fecvent deficit nutriţional
 potenţial deficit neurocomportamental – în stadiile preanemice
(feritină↓
transferină↑)
 anemie – (stadiul final al deficitului de Fe)
 paloare, tulburări de comportament, diminuare a apetitului →
anorexie, hipotonie musculară → retard motor, splenomegalie,
tulburări trofice ale fanerelor, infecţii recurente / trenante, tahicardie,
suflu sistolic → insuficienţă cardiacă
 Profilaxie
 suplimentarea cu Fe a formulelor lapte – 4-12 mg/L (AAP)
 contraindicarea laptelui de vacă / capră sub 1 an
 suplimentarea la grupe cu risc
 1mg Fe elem/kg/zi sugar normoponderal de la 6 luni
 2-4 mg Fe elem/kg/zi prematur de la 2-3 luni
 Tratament 3-6 Fe elem/kg/zi 3 luni
 Fierul
 Exces
 Hemosideroză - acumulare în macrofage
 la politransfuzaţi
 Hemocromatoză - acumulare tisulară
 ciroză hepatică
 insuficienţă cardiacă
 insuficienţă poliglandulară endocrină, DZ
 pigmentare brun-cenuşie a tegumentelor
 Iodul
 Rol
 70-80% în glanda tiroidă - sinteza hormonilor
tiroidieni
 20-30% în muşchi, piele, oase, cantităţi mici în
ţesut endocrin, SNC, plasmă
 Surse
 90% din alimente: sare iodată, lactate, peşte de
apă sărată, fructe de mare
 10% din apă
 Fluorul
 Rol
 în structura oaselor şi a smalţului dentar
 rezistenţă împotriva cariei dentare
 în studiu – utilitatea în tratamentul osteoporozei
 Surse
 majoritatea alimentelor au concentraţie mai mică de 0,05
mg/100 g
 excepţie: apa fluorurată, unele formule de lapte, ceai,
peşte marin
 Deficit
 caria dentară – în prezent problemă de sănătate publică
 profilaxie în funcţie de conţinutul apei în fluor
 Zincul
 Rol
 cel mai abundent micromineral – cantităţi mici în toate
organele, ţesuturile, fluidele şi secreţiile
 95% intracelular
 cofactor enzimatic – metabolismul proteic, glucidic,
sinteza acizilor nucleici, echilibrul acido-bazic
 Antiinfecţios, stimularea apetitului
 Surse
 lapte uman cantitate redusă (0,5-3mg/L) dar
biodisponibilitate crescută
 carne, brânzeturi,ficat; legume, cerealele integrale –
fitaţii scad absorbţia zincului
 Zincul
 Necesar
 0-6 luni = 2 mg/zi
 7-12 luni = 3 mg/zi

 1-3 ani = 3 mg/zi

 4-8 ani = 5 mg/zi

 9-13 ani = 8 mg/zi

 14-18 ani = 9-11 mg/zi

 Zincul
 Carenţa
 deficit sever - rar
 alterarea sist imun – susceptibilitate crescută pentru infecţii
 alterarea barierei cutaneomucose – acrodermatita enteropatică,
diaree
 tratament 20-30 mg/zi
 deficit moderat
 anorexie, ritm lent de creştere, infecţii recurente, rash, alopecie
 supliment 1 mg/kg/zi
 Toxicitate (preparate farmacologice) – vărsături, diaree,
anemie (deficit de Cu)
 Studii – adm de Zn în diaree, pneumonie scade rata de eşec
a terapiei, mortalitatea (propunere de a fi introdus în SRO)
 Seleniul
 Rol
 component enzimatic, antioxidant
 Surse
 fructe de mare, carne, cereale
 Carenţă
 cardiomiopatie
 Toxicitate
 iritarea mucoaselor, paloare, iritabilitate
 Cuprul
 Rol
 funcţional
 intră în componenţa unor enzime, cofactori, proteine

 implicat în oxidarea Fe, formarea Hb, metabolismul aminoacizilor,

sinteza de catecolamine
 concentraţie mare în ficat, creier, inimă, oase, păr, unghii

 Surse
 ficat, fructe de mare (stridii), nuci, seminţe

 cantităţi mici în cereale şi legume

 Deficit
 neutropenie, alterarea răspunsului imun

 Sdr Menke (sdr părului de oţel)

 Exces
 boala Wilson (degenerescenţa hepato-lenticulară)