Structuri în cadre etajate

Principii de armare
În vederea armării pe înălţime clădirea se împarte pe
tronsoane (în funcţie de variaţia eforturilor în stâlpi)
În funcţie de înălţimea clădirii, clădirea se împarte în zone
armate diferit.

De exemplu o clădire de 15 etaje se împarte în 3 zone;

etajele 1 ÷5: Zona I
etajele 6 ÷10: Zona II
etajele 11 ÷15: Zona III

Pe zona I se va arma cu rezultatul din calculul static pentru

primul nivel, fiind cel ma solicitat nivel.
Pe zona II se armează pentru solicitările de la nivelul 6.
Pentru zona III se armează cu soloicitările de pe nivelul 11.
Principii de armare
Se recomandă ca zonele de bază să aibă mai puţine
nivele decât zonele de mai sus, deoarece în această zonă
modificarea eforturilor este foarte sensibilă.

Schimbare pe înălţime a secţiunii stâlpului şi a modului de

armare se realizează respectând prevederile P100-2006
(4.4.3.3).

Astfel se vor evita schimbările bruște ale secțiunilor

transversale la stâlpi, și se limitează variația rigidității
laterale la sub 20%. Această prevedere poate însemna de
exemplu schimbarea secțiunii transversale a stâlpilor la
nivele diferite pentru stâlpi marginali și stâlpi intermediari.
Dimensionarea cadrelor
- dimensionarea riglelor:
forţa axială este nesemnificativă (ved<0.1)
cazuri de dimensionare:
Mdb,i+, Mdb,i-
Ved,max, Ved,min
Mmax+, Vaf
- dimensionarea stâlpilor:
cazuri de dimensionare:
Mmax+, Naf , Vaf
Mmax-, Naf , Vaf
Maf, Naf , Vmax
Maf-, Nmax , Vaf
Mdc,i+ (Mdc,i-), Ned, Vjhd
La dimensionarea elementelor cadrelor de beton armat se
vor respecta condiţiile de ductilitate (globală şi locală).
Prevederi pentru ductilitate
La structuri care participă la preluarea eforturilor seismice este necesară
corelarea între eforturile capabile ale stâlpilor şi ale riglelor, astfel încăt
cedarea să se producă ductil şi necasant. Acest principiu interzice în
orice element cedarea la forţă tăietoare şi impune plastifierea riglei
înainte ca să apară articulaţia plastică pe stâlp.

Prevederile P100:

5.2.3.3. Condiţii de ductilitate globală

5.2.3.3.1. Mecanismul structural de disipare de energie
(1) Proiectarea seismică are ca principal obiectiv dezvoltarea unui
mecanism de plastificare favorabil. Aceasta înseamnă :
a. La structurile tip cadre etajate, deformaţiile plastice să apară mai întâi
în secţiunile de la extremităţile riglelor şi ulterior şi în secţiunile de la
baza stâlpilor.
b. In cazul structurilor cu pereţi, deformaţiile plastice să se dezvolte în
grinzile de cuplare (atunci când acestea există) şi în zonele de la baza
pereţilor.
Prevederi pentru ductilitate
c. Nodurile (zonele de legătură între elementele verticale şi orizontale) şi
planşeele să fie solicitate în domeniul elastic.
d. Zonele disipative să fie distribuite relativ uniform în întreaga structură, cu
cerinţe de ductilitate reduse, evitându-se concentrarea deformaţiilor plastice
în câteva zone relativ slabe (de exemplu, în stâlpii unui anumit nivel).
(2) Verificarea formării unui asemenea mecanism se poate realiza utilizând
calculul dinamic neliniar cu accelerograme naturale sau sintetice, compatibile
spectrului de proiectare.
(3) Pentru structuri obişnuite, obiectivul precizat la (1) se poate realiza
dimensionând elementele la eforturi determinate în acord cu metoda
proiectării capacităţii de rezistenţă, realizând pentru zonele pentru care se
urmăreşte o comportare elastică o asigurare suplimentară faţă de zonele
critice (disipative).
(4) Dimensionarea şi alcătuirea elementelor structurale va evita
manifestarea unor ruperi cu caracter neductil sau fragil (vezi 5.2.3.3.3).
(5) Deplasările laterale asociate cerinţelor de ductilitate vor fi suficient de
reduse pentru a nu apărea pericolul pierderii stabilităţii sau pentru a nu spori
excesiv efectele de ordinul 2.
Valori de proiectare ale eforturilor
(1) In vederea impunerii mecanismului structural de disipare de energie,
care să îndeplinească cerinţele date la (5.2.3.3.1), la nodurile grinzi -
stâlpi ale structurilor tip cadru, va fi îndeplinită următoarea condiţie:

∑MRc ≥ γRd ∑MRb (5.1)

în care:
∑MRc - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor; se
consideră valorile minime, corespunzătoare variaţiei posibile a forţelor
axiale în combinaţia de încărcări care cuprinde acţiunea seismică;
∑MRb - suma valorilor de proiectare ale momentelor capabile în grinzile care
intră în nod;
γRd - factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului,
care
se va considera 1,3 pentru clasa de ductilitate înaltă (H) şi 1,2 pentru clasa
de ductilitate medie (M).
Valori de proiectare ale eforturilor
(2) Expresia (5.1) va fi îndeplinită în cele 2 planuri principale de încovoiere.
Se consideră ambele sensuri ale acţiunii momentelor din grinzi în jurul
nodului (orar şi antiorar), sensul momentelor din stâlp fiind opus totdeauna
momentelor din grinzi. Dacă structura tip cadru este dezvoltată numai într-
una din direcţii, satisfacerea relaţiei (5.1) se verifică numai pentru acea
direcţie.

(3) Nu este necesară verificarea relaţiei (5.1) la :

construcţii cu un nivel;
ultimul nivel al construcţiilor etajate;
primul nivel al clădirilor cu 2 niveluri, dacă valoarea normalizată a forţei
axiale vd <0,3 în toţi stâlpii.
Valori de proiectare ale eforturilor
Valori de proiectare ale eforturilor
Grinzi:
Forţele tăietoare de proiectare în grinzi se determină din echilibrul fiecărei
deschideri sub încărcarea transversală din gruparea seismică şi momentele de
la extremităţile grinzii, corespunzătoare pentru fiecare sens de acţiune formării
articulaţiei plastice în grinzi sau în elementele verticale conectate în nod.

La fiecare secţiune de capăt, se calculează 2 valori ale forţelor tăietoare de

proiectare, maximă VEd,max şi minimă VEd,min, corespunzând valorilor maxime
ale momentelor pozitive şi negative Mdb,i care se dezvoltă la cele 2 extremităţi
i = 1 şi i = 2 ale grinzii
Valori de proiectare ale eforturilor
Mdb,i=γRd MRb,i min (1, ∑MRc / ∑MRb )

în care:
MRb,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, în sensul
momentului asociat sensului de acţiune a forţelor;
γRd 1,2, factorul de suprarezistenţă datorat efectului de consolidare al oţelului
pentru clasa de ductilitate H şi 1,0 pentru clasa de ductilitate M.
∑MRc şi ∑MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stâlpilor şi
grinzilor care întră în nod. Valoarea ∑MRc trebuie să corespundă forţei axiale din stâlp în
situaţia asociată sensului considerat al acţiunii seismice.
La armarea grinzilor se vor respecta prevederile normativului P100-2006.
Valori de proiectare ale eforturilor
Stâlpi
Valorile de proiectare ale forţelor tăietoare se determină din echilibrul stâlpului
la fiecare nivel, sub momentele de la extremităţi, corespunzând, pentru
fiecare sens al acţiunii seismice, formării articulaţiei plastice care apare în
grinzile sau în stâlpii conectaţi în nod.
Valori de proiectare ale eforturilor
Momentul de la extremităţi se determină cu:
Mdc,i=γRd MRc,i min (1, ∑MRb / ∑MRc )
în care:
γRd factor care introduce efectul consolidării oţelului şi a fretării betonului în
zonele comprimate:
γRd = 1,3 pentru nivelul de la baza construcţiei şi
γRd =1,2 pentru restul nivelurilor în cazul clasei de ductilitate H,
respectiv
γRd = 1,0 pentru clasa de ductilitate M.
MRc,i valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i
corespunzătoare
sensului considerat.
∑MRc şi ∑MRb sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale
stâlpilor
şi grinzilor care întră în nod. Valorile momentelor capabile în stâlpi sunt
stabilite pe baza
valorilor forţelor axiale din situaţia corespunzătoare sensului considerat al
acţiunii seismice.
La armarea stâlpilor se vor respecta prevederile normativului P100-2006.
Valori de proiectare ale eforturilor
Noduri de cadru
Forţa tăietoare de proiectare în nod se stabileşte corespunzător situaţiei
plastificării grinzilor care intră în nod, pentru sensul de acţiune cel mai
defavorabil al acţiunii seismice.

Valorile forţelor tăietoare orizontale se pot stabili cu următoarele expresii

simplificate:
(a)pentru noduri interioare

Vjhd=γRd (As1 + As2 )fyd -Vc

(b)pentru noduri de margine

Vjhd=γRd As1 fyd –Vc

în care:
As1 ,AS2 ariile armăturilor de la partea superioară şi de la partea inferioară a
grinzilor;
Vc forţa tăietoare din stâlp, corespunzătoare situaţiei considerate
γRd factor de suprarezistenţă, egal cu 1,2 pentru clasa de ductilitate H şi
1,0 pentru clasa de ductilitate M.
Verificarea nodurilor de cadre
Nodurile se proiectează astfel încăt să poate prelua şi transmite forţele
tăietoare care acţionează asupra lor în plan orizontal (Qh) şi în plan vertical
(Qv) .

Forţele tăietoare de calcul care acţionează asupra unui nod de cadru (Qh şi
Qv) se determină din condiţia de echilibru al eforturilor maxime ce iau naştere
în elemente (stâlpi şi rigle) concurente în acel nod.
Verificarea nodurilor de cadre
Eforturile apărute în nod se preiau prin beton şi armătura transversală.
Forţa de compresiune înclinată produsă în nod de mecanismul de diagonală
comprimată nu va depăşi rezistenţa la compresiune a betonului solicitat
transversal la întindere.
Se limitează forţa tăietoare orizontală:
La noduri interioare

La noduri exterioare

Vjhd –valorile forţelor tăietoare orizontale,

Vjhd=γRd (As1 + As2 )fyd –Vc pentru noduri inetrioare şi Vjhd=γRd As1 fyd –Vc pentru
noduri de margine.

La armarea nodurilor de cadre se vor respecta prevederile normativului P100-

2006.
Detalii de noduri
Încastrare stâlp - fundaţie
Detalii de noduri
Nod marginal
Detalii de noduri
Nod central

dacă tg β ≤ 1/6,
se admite
îndiorea barelor
Temă:

Detalii corecte, clare de armare:

-Stâlp marginal ultimul nivel
-Stâlp marginal nivel intermediar
-Stâlp central ultimul nivel
-Stâlp central nivel intermediar