Sunteți pe pagina 1din 25

EXPLOATAREA

ACUMULARILOR

IN DIVERSE REGIMURI

HIDROLOGICE
Exploatarea lacurilor de acumulare se face in baza
regulamentelor de exploatare. Acestea cuprind:
informatiile si conditiile de exploatare elaborate de
proiectanti, informatiile din cartile tehnice ale constructiilor,
echipamentelor si instalatiilor, concluziile si recomandarile
studiilor privind urmarirea comportarii in timp si ale studiilor
de expertiza asupra starii tehnice si functionale a
ansamblului amenajarii, precum si pe informatiile studiilor
hidrologice si studiilor de gospodarire a apelor.
Regulamentele de exploatare cuprind reguli de baza
necesare functionarii obiectivelor hidrotehnice, continand
elementele necesare exploatarii operative.
Respectarea prevederilor regulamentelor de exploatare este
obligatorie pentru detinatorii, cu orice titlu, de obiective
hidrotehnice.
In cazul acumularilor mici cu folosinta piscicola, agrement sau
interes local, regulamentul de exploatare trebuie sa contina
VII capitole, astfel:
 cap.I – date generale;
 cap. II – caracteristici tehnice si constructive;
 cap. III – supravegherea comportarii in timp;
 cap. IV – sistemul informational pentru exploatare;
 cap. V – regimul hidrologic;
 cap VI – regimuri de functionare si reguli de exploatare;
 cap VII – personal operativ de exploatare.
Anexele la regulamentul de exploatare, sunt:
 planul de situatie;
 anexa nr. 3 – curba capacitatii lacului;
 anexe cu sectiuni transversale caracteristice
prin baraje si digurile laterale.
Principalele reguli de baza ale
regulamentelor sunt regimurile de exploatare
in diferite regimuri hidrologice, astfel:

- Regim normal de exploatare;

- Regim de exploatare în perioada de viitură;

- Regim de exploatare în perioadele


secetoase;

- Regim de exploatare în perioada de iarnă.


Anexa nr. 3 din regulametele de exploatare este
curba capacitatii lacurilor de acumulare.
De ce este importanta aceasta curba? – importanta
deosebita a reactualizarii periodice a curbei de
capacitate rezulta din faptul ca in urma
masuratorilor topo – batimetrice se vor determina
volumele si suprafetele reale lacurilor de
acumulare, lucru care vor permite exploatarea
corecta a aacumularilor in toate regimurile de
functionare, in special la ape mari, permitand
detinatorului sa ia decizia corecta privind regimul
de exploatare, functie de factorii externi (marimea
debitului afluent, temperatura mediului ambiant si
starea fizica a apei).
Curba capacitatii
lacului permite
utilizarea
potentialului de apa
din acumulare.
Decizia privind regimul de exploatare se ia de
catre administratorul acumularii si se determina
in functie de mai multi factori:
- prognoza meteorologică de scurtă durată şi de lungă
durată;
- starea tehnică a barajului;
- starea tehnică a descarcatorilor;
- asigurarea rezervei de apa pentru perioada
secetoasa;
- informatiile primite de la personalul care
supravegheaza acumularea;
- informatiile de la administratorii acumularilor din
amonte si din aval;
- informatiile primite de la dispeceratul bazinal
(dispeceratul S.G.A).
Regim normal de exploatare - debitul afluent are
valori normale, temperetura mediului ambiant
este peste 50C, luciul de apa al lacului nu
prezinta gheata, starea amenajarii este buna.

Funcţionarea barajelor de pământ în regim normal


nu are condiţii speciale, dar construcţiile
trebuiesc supravegheate permanent cu
deosebită atenţie pentru a depista orice
dereglare sau comportare anormală şi a lua
măsuri urgente de remediere.
Personalul care face supravegherea lucrărilor trebuie să
cunoască bine detaliile constructive ale tuturor obiectivelor
şi elementelor, funcţiile şi modul de comportare la solicitări,
pentru a se putea orienta rapid în evaluarea şi aprecierea
constatărilor şi observatiilor.

Pentru funcţionarea corespunzătoare fără incidente a fiecărui


obiect al acumulării personalul de exploatare şi întreţinere
îndeplineşte următoarele sarcini:
 urmăreşte nivelul apei în lac;
 asigură supravegherea şi paza lacului pentru a nu se
evacua reziduuri şi anunţă conducerea în cazul unor
fenomene de poluare;
 remediază micile defecţiuni apărute şi anunţă în cazul
semnalării unor defecţiuni ce depăşesc posibilităţile de
remediere;
 strânge plutitorii mari de pe suprafaţa lacului;
 indepartarea vegetatiei acvatice si a oricaror
obstacole care impiedica scurgerea normala a
apei atat prin evacuatori cat si prin albia din
aval;
 executia manuala de despotmoliri mici;
 defrisarea arbustilor din cuveta si din zona aval;
 verificarea si intretinerea dispozitivelor de
masura si monitorizare (borne de nivelment,
piezometre, mire, pluviometre, etc..);
 oprirea fenomenelor de erodare prin lucrari
mici;
-combaterea daunatorilor cu substante chimice si
distrugerea musuroaielor;
- completarea terasamentelor pe coronamentul
barajelor, pe taluze si pe celelate lucrari unde este
cazul;
- insamantarea si reinsamantarea suprafetelor pe care
s-a deteriorat covorul erbaceu;
- distruge vegetatia iesita prin rosturi, reface etansarea
rosturilor dintre dale;
- coseste vegetatia ierboasa de pe zonele inierbate si
depositeaza fanaul in afara zonei de influenta a apelor
mari;
- interzice pasunatul pe baraj, in zona de protectie si
zonele limitrofe, accesul cu utilaje pe coronament in
perioadele ploioase;
Regim de exploatare în perioada de viitură - debitul
afluent este mai mare decat valorile normale,
prognoza meteo anunta ploi de lunga durata, sau o
incalzire brusca a vremii in perioada de iarna.

Prognoza corecta a debitelor afluente si anticiparea


viiturilor, informatiile meteorologice precum si
informatiile obtinute de la acumularile din amonte
are o utilitate deosebita pentru fundamentarea
deciziei de exploatare. De aceea este necesara
comunicarea permanenta cu dispeceratul bazinal
si/ sau dispeceratul S.G.A.
Conducerea acţiunii de apărare va
reveni administratorului acumularii,
care va dispune măsurile ce trebuie
luate, va stabili personalul ce va
asigura permanenţa, precum şi
echipele de intervenţie necesare în
astfel de situaţii.
Masuri pregatitoare
- personalul de la baraj va efectua, în perioada premergătoare viiturii,
verificări ale construcţiilor hidrotehnice şi ale instalaţiilor de evacuare
aferente, ale mijloacelor de comunicare, ale stocurilor de mijloace şi
materiale de apărare şi intervenţie;

- asigurarea unui depozit de nisip si saci pentru suprainaltarea barajului;

- asigurarea unui stoc din folie de polietilena pentru interventie in caz de


deversare a barajului.

- administratorul va atenţiona Consiliile locale si administratorii acumularilor


din aval ce pot fi afectate, pentru a se lua toate măsurile de apărare, de
pregătire a mijloacelor şi a echipelor de intervenţie în caz de ape mari.

- echiparea personalului cu cizme, pereline de ploaie, lanterne, etc.


Măsuri de pregătire a cuvetei
lacului
Se va poceda la îndepărtarea plutitorilor de
pe lac sau la spargerea gheţii pentru a nu
împiedica buna funcţionare a instalaţiilor de
evacuare.

Se vor indeparta gunoaiele si fanul cosit


pentru a nu fi antrenate de cresterea apelor.
Mod de actionare in timpul viiturii

- va fi notata in registre ora de incepere a


fenomenului, cota in acumulare;
- debitul evacuat;
- cresterea nivelului in lac in timp unitar;
- fenomene hidrometeorologice existente;
- cantitatea de precipitatii;
Modul de acţionare după trecerea
viiturii
Se consideră încetarea viiturii atunci cand Q afluent în lacul
de acumulare începe să scadă şi nivelul apei scade sub
cota de atenţie.
 - se urmareşte comportarea lucrărilor supuse efectului
ridicării nivelului apei în lac;
 - observaţii vizuale atente asupra tuturor obiectivelor şi
elementelor care au fost supuse acţiunii apei pentru a se
depista toate eventualele modificări şi comportări
necorespunzătoare;
 - verificarea după fiecare viitură în perioadele de scădere a
nivelului apei în lac, a starii malurilor (prabuşiri, alunecări),
si se executa lucrari de protecţie şi consolidare;
 - remedierea micilor defecţiuni apărute şi se anunţă
administratorul în cazul semnalării unor defecţiuni ce
depaşesc posibilităţile de remediere;
 - se strâng plutitorii mari de pe suprafaţa lacului.
In cazul amenajarilor piscicole laterale,
exploatarea eleşteielor nu se ridica probleme
deosebite in perioadele de ape mari. La primirea
avertizarilor hidrometeorologice, exploatarea
presupune reglarea nivelului apei si a debitului de
alimentare si curatirea periodica a gratarelor de
plutitori.
Grosimea lamei de apa de pe deversoare determina
acumularea unui volum de apa suplimentar, care
poate fi considerat un volum de atenuare a viiturii.
Pe toata durata apelor mari se va supraveghea
modul de functionare a echipamentelor
hidromecanice si se vor curata in permanenta
gratarele de pe deversoare si din calugar.
Se va urmarii in permanenta nivelurile raului din care
se face alimentarea.
Regim de exploatare în perioadele secetoase - debit
afluent deficitar (debit minim), temperature mediului ambient
peste 200C, fara precipitatii pe o perioada lunga.

In perioada de ape mici sau deficitare sarcinile şi atribuţiunile


personalului de întreţinere – exploatare sunt aceleaşi ca în
situatia de regim normal.

O atentie deosebita se acorda gestionarii rezervei de


apa din lac si eventual posibiliatatii de suplimentare a
debitelor afluente.
In cazul amenajarilor piscicole laterale,
alimentarea cu apa a iazurilor in perioadele
de ape mici sau deficitare, se face la debitul
asigurat in fiecare moment de raul din care
se face alimentarea. Primenirea apei in
elesteie este asigurata de ridicarea cotei
apei din amonte de priza de alimentare.
Regim de exploatare în perioada de iarnă -
debit afluent deficitar, temperatura mediului
ambiant sub 50C, luciul de apa al lacului
prezinta fenomene de iarna (zai, gheata la mal,
pod de gheata).

Perioada de iarnă începe o dată cu instalarea


fenomenelor de iarna (zai, gheaţă la mal, pod
de gheaţă) şi încetează o dată cu dispariţia
acestora.
Măsuri pregătitoare
 Revizia tehnica a instalaţiilor de acţionare a
echipamentelor hidromecanice;
 Asigurarea cu materiale şi unelte pentru
înlăturarea zăpezii in vederea asigurarii
accesului în zonele de lucru;
 Evitarea formării blocajelor de gheaţă pentru
a nu impiedica evacuarea apei din
acumulare;
 Supravegherea permanentă a instalaţiilor
hidromecanice şi degajarea de zăpadă pentru
asigurarea accesului in zona evacuatorilor;
Periodic se fac goliri ale lacurilor
de acumulare pentru verificarea
starii barajelor, pereelor amonte,
golirilor de fund si calugarilor.
In cazul amenajarilor piscicole se fac goliri
ale elesteielor in scopul pescuitului de
recolta.
Pentru sporirea eficientei actiunilor de pescuit,
se scade apa in elesteie pana la
concentrarea materialului piscicol in canalul
de desecare sau in groapa de pescuit. Initial
golirea se face cu debite mai mari dupa care
se reduc debitele pentru evitarea strivirii
pestelui in gratarele din calugar si
infundarea acestora.
In aceste conditii timpul de golire a elesteielor
este de 5 zile, cu incepere dinspre aval
catre amonte.

S-ar putea să vă placă și